Electrotraumatismele

Răspândirea tehnologiilor bazate pe electricitate a dus la creşterea numărului de accidente. Circa o treime din traumatismele datorate curentului de înaltă tensiune apar la electrotehnicieni, o treime la muncitorii din construcţii, iar restul accidentelor nu sunt legate de locul de muncă.

Jumătate din accidentele determinate de curentul de joasă tensiune apar acasă, cel mai frecvent la copii şi se manifestă prin arsuri. Deşi prin tratamentul actual mortalitatea prin electrotraumatisme a scăzut la 3-15%, procentul amputaţiilor rămâne crescut. În peste 60% din cazurile fatale sunt implicaţi bărbaţi, cea mai mare incidenţă fiind înregistrată între 20 şi 35 de ani.

Curentul continuu şi cel alternativ produc efecte diferite. La joasă tensiune (sub 1000 V), curentul alternativ cu frecvenţă joasă (40-150 Hz), care se foloseşte aproape exclusiv la luminile incandescente şi la instalaţii, este de trei ori mai periculos decât curentul continuu, decesul putând fi instantaneu, prin fibrilaţie ventriculară, stop respirator de cauză centrală sau asfixie consecutivă contracţiei tetanice a muşchilor respiratori.

Arsurile cutanate pot lipsi sau pot fi minime. La înaltă tensiune, atât curentul alternativ de frecvenţă înaltă, cât şi cel continuu sunt la fel de letale. Există supravieţuitori ai unor şocuri electrice mai mari de 100.000 V, dar există şi cazuri de deces la mai puţin de 50 V, fapt explicabil prin existenţa unor factori direct implicaţi în gradul de severitate şi întindere a leziunii.

Aceşti factori sunt variabili şi sunt reprezentaţi de tipul de curent (continuu sau alternativ), cantitatea de curent (amperajul), potenţialul curentului (voltajul), rezistenţa electrică a corpului uman, traseul curentului în corp şi durata contactului. Din punct de vedere clinic, severitatea leziunilor este în relaţie primară cu voltajul. Curentul de joasă tensiune, deşi potenţial letal, nu produce leziuni atât de grave precum cel de înaltă tensiune.

Rezistenţa ţesuturilor este diferită; o enumerare în ordinea creşterii rezistenţei este: nervi, vase sanguine, muşchi, piele, tendoane, ţesut adipos şi os.

ATENŢIE! Toate organele şi  sistemele pot suferi leziuni datorate curentului electric. Primul ajutor este esenţial în salvarea victimei. Se va întrerupe sursa de curent, fără a se atinge victima (posibilitate de accidentare în lanţ) şi, în caz de incendiu, se stinge focul. Dacă accidentatul este inconştient se recomandă începerea resuscitării cardio-respiratorii (masaj cardiac extern şi respiraţie "gură la gură") şi continuarea acesteia şi pe timpul transportului la spital. Prevenirea electrotraumatismelor se face prin respectarea regulilor de protecţie a muncii la personalul specializat. Accidentele casnice se pot evita prin protejarea prizelor şi limitarea accesului copiilor la instalaţiile şi aparatele electrice, precum şi utilizarea corectă a acestora de către adulţi.

REŢINEŢI! Lezinile determinate de curentul de joasă tensiune (folosit la instalaţiile casnice) sunt de obicei reduse şi limitate la zona de contact, manifestându-se clinic prin arsuri (mai des la mâini sau picioare şi la buze şi limbă la copii) ce se vindecă în 7-10 zile. Curentul de înaltă tensiune determină leziuni mai grave, necesitând amputaţii sau alte proceduri chirurgicale.