URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Şefii Consiliului Judeţean al Elevilor i-au pus pe candidaţii la Primăria Oradea să se angajeze că vor da burse elevilor, aşa cum cerea un ordin al Ministerului Educaţiei de prin 2011. Culmea este că cei mai mulţi dintre viitorii primari a făcut primul exerciţiu în funcţie şi au semnat ca atare... Dar de ce trebuie Oradea să le dea elevilor bani? Ce câştigă oraşul din asta? Oricum elevii buni pleacă la facultate în alte oraşe, mulţi tineri o şterg din ţară cu prima ocazie...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Asta e senzaţia mea, la finele unei campanii electorale "pandemice", cu totul atipice, lipsite de culoarea, zgomotul şi gargara mitingurilor mari, dar şi de dezbaterile dintre candidaţi, care ni i-ar fi putut prezenta în adevărata lor splendoare, cu sclipirile sau, dimpotrivă, stângăciile şi limitele lor.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât de greu ar pica unora, pronostichez că în bătălia pentru Primăria Oradea şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor zarurile au fost aruncate. Cred, deci, cu variate argumente - politice, administrative, psiho-sociale, electorale - că viitorul primar se numeşte Florin Birta, iar viitorul preşedinte de judeţ Ilie Bolojan.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
În curând, numărul oamenilor care vorbesc va bate numărul celor care ascultă, iar într-un final târziu al umanității, numărul celor care nu vor avea nimic de spus va fi tot mai aproape de zero. Trăim vremuri în care aproape nimeni nu mai ascultă ce are de spus altcineva, cel mult tace până când celălalt se oprește din vorbit, pentru ca apoi să-și dea drumul la gură.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre obligativitatea purtării măştii de protecţie de către copii în şcoli?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele ma frecvente sunt meningita leptospirotică (manifestată prin dureri de cap, fotofobie, redoare a muşchilor cefei, simptome care se remit de cele mai multe ori), sindromul hepatorenal (cu icter şi mărire în volum a ficatului, cu posibilitate de evoluţie spre forme severe), manifestări hemoragice limitate (la nivelul gingiilor, conjunctivelor, mucoasei nazale etc.) sau grave (hemoragii digestive majore) şi insuficienţa renală.
08 Aprilie 2011, 15:17

Diabetul zaharat

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, frecvenţa reală fiind mai greu de apreciat datorită standardelor diferite de diagnostic. Considerând hiperglicemia matinală ca şi criteriu de diagnostic, circa 1-2% din populaţie este afectată.

Boala se caracterizează prin anomalii metabolice şi prin complicaţii tardive ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge. Diabetul zaharat poate fi primar când nu există altă afecţiune asociată, sau secundar, când boala apare în afecţiuni pancreatice, tulburări hormonale, după unele medicamente (steroizi, tiazide), sau în unele sindroame genetice. Diabetul zaharat primar este de 2 tipuri: tipul 1, sau insulino-dependent şi tipul 2, non-insulino-dependent.

Există forme de boală asimptomatice, dar cele mai frecvente manifestări sunt poliuria (eliminarea abundentă de urină), polidipsia (sete exagerată cu consum mare de lichide) şi polifagia (consumul exagerat de alimente), simptome determinate de hiperglicemie (creşterea glucozei din sânge). Debutul poate fi şi prin comă diabetică, sau printr-o complicaţie degenerativă, ca de exemplu neuropatia. În diabetul insulino-dependent debutul este de obicei înainte de vârsta de 40 de ani, fiind brusc, cu sete, urinare în exces, apetit crescut şi scădere în greutate, pacienţii având de cele mai multe ori greutatea normală sau mai mică. Diabetul non-insulino-dependent debutează de obicei după vârsta de 40 de ani şi mai târziu, pacienţii fiind cel mai des supraponderali, iar simptomele fiind atenuate şi gradate.

Atenţie! Diagnosticul diabetului simptomatic nu este dificil; pacienţilor cu simptome datorate hiperglicemiei li se testează glicemia matinală şi dacă este crescută, toţi medicii sunt de acord că diabetul există. Problema este la cei asimptomatici, la care doar se suspicionează boala şi la care glicemia matinală este în limite normale; la aceştia se efectuează teste suplimentare pentru stabilirea diagnosticului, cel mai frecvent fiind utilizat testul oral de toleranţă la glucoză.

Reţineţi! Glicemia matinală normală este de 80-115 mg%; valorile de 115-126 mg% orientează diagnosticul spre o toleranţă scăzută a organismului la glucide, iar valori de peste 126 mg% depistate de cel puţin 2 ori confirmă diagnosticul de diabet. Testul oral de toleranţă la glucoză constă în administrarea a 75 g de glucoză dizolvată în 300 ml apă dimineaţa pe nemâncate şi măsurarea glicemiei înainte şi după 2 ore de la administrarea glucozei; dacă glicemia iniţială este peste 115 mg% şi/sau cea la 2 ore de peste 200 mg%, se pune diagnosticul de diabet, iar dacă glicemia matinală este între 115 şi 126 mg% şi/sau glicemia la 2 ore de la administrarea de glucoză este sub 200 mg%, se pune diagnosticul de toleranţă scăzută la glucide.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1883 RON
  • 1 EUR = 4.8722 RON
  • 1 HUF = 0.0133 RON