Impresionantă desfăşurare de forţe cu miros electoral, joi dimineaţă, lângă fosta groapă de gunoi a Oradiei. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, a ţinut să le prezinte jurnaliştilor orădeni stadiul lucrărilor la staţia de tratare mecano-biologică a deşeurilor, unde anual 40.000 de tone din gunoaiele bihorenilor vor deveni compost industrial.
Pentru a-i impresiona pe jurnalişti, reprezentanţii gazdelor le-au filmat vizita cu o dronă şi le-au pregătit, în mijlocul uneia dintre viitoarele hale ale staţiei, o masă elegantă, în totală contradicţie cu scopul propriu-zis al halei, de a găzdui deşeuri.
Cum lucrările nu sunt încă încheiate, liderul CJ şi reprezentantul firmei care face lucrările, Euriteh, au promis că vor mai programa o vizită pe şantier peste o lună, pentru a demonstra că... muncitorii îşi fac treaba.
Drumul deşeurilor
În cadrul proiectului "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Bihor", derulat de CJ Bihor cu fonduri europene şi la care au subscris toate cele 101 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, în capătul cartierului Episcopia, în apropiere de fosta groapă de gunoi a Oradiei, firma orădeană Euriteh construieşte o aşa-numită staţie de tratare mecano-biologică (MBT) a deşeurilor.
După cum le-a explicat jurnaliştilor Mihai Lupău, reprezentant Euriteh, aici vor fi aduse deşeurile menajere din tot judeţul şi vor fi sortate astfel încât să fie recuperate deşeurile ce pot fi reciclate. Apoi, fracţia umedă rămasă va fi mutată din hala de pretratare în 11 boxe, închise ermetic cu o membrană specială, care va permite circulaţia aerului, dar va opri în schimb mirosurile neplăcute. "Toate boxele vor avea în pardoseală conducte cu diuze în care va fi introdus aer, cu ajutorul unui ventilator. Deşeul va sta în boxă 28 de zile, timp în care ajunge să fie biostabilizat, adică devine un pământ fără miros", le-a explicat Lupău jurnaliştilor.
Pe urmă, deşeurile vor fi mutate în hala de maturare, unde vor mai sta 15 zile. "După aceea, devin un produs similar compostului, dar fiindcă în deşeurile menajere noi mai aruncăm câte o injecţie, un termometru, acestea pot fi contaminate cu metale grele. În acest context, produsul final va fi folosit pentru acoperirea gropii de gunoi", a mai spus reprezentantul Euriteh. Dacă, de pildă, staţia ar trata numai resturi vegetale rămase în urma curăţeniei în parcuri ori pieţe, deci ar exista garanţia că nu sunt contaminate, acest compost ar putea fi folosit ca îngrăşământ în agricultură.
Luna şi vizita
Staţia construită de Euriteh costă 27 milioane de lei şi este finalizată în proporţie de 72%. Lucrările au început în august 2015 şi, potrivit directorului companiei, Emilian Gherdan, au termen de finalizare 28 iunie 2016. "Vom termina cu două-trei săptămâni mai repede", a declarat Gherdan.
În acest context, în care staţia va fi funcţională în scurt timp, vizita făcută joi pe şantier este cel puţin bizară. Mai ales că şeful CJ Bihor a declarat că doreşte să le arate jurnaliştilor şi că firma îşi face treaba, aşa că peste o lună îi va invita iar pe şantier!
Explicaţia lui Popa a fost că vrea să arate cât de mult evoluează lucrurile într-o lună, ferindu-se însă să pomenească evidentul: la începutul lunii iunie au loc alegerile locale şi, în ciuda faptului că a fugit în ultimii 4 ani de conferinţe de presă sau ieşiri publice, Popa vrea ca în ultima lună de mandat să se fălească, cu ce poate, în faţa bihorenilor.
Funcţionarea, mai târziu
În schimb, reprezentanţii Consiliului Judeţean nu au avut răspunsuri la întrebările concrete legate de funcţionarea staţiei. Potrivit lui Popa, ulterior recepţiei lucrărilor, CJ va căuta, prin licitaţie, un operator care să deservească această staţie. Motivul? "Nimeni nu are încredere în nimeni azi", a spus Popa, sugerând că nicio firmă nu este dornică să participe la licitaţie până când staţia este gata să pornească.
Totodată, nici Popa, nici managerul de proiect, Horia Carţiş, nu au putut să lămurească exact câte deşeuri vor ajunge la staţia MBT. Conform proiectului, aceasta are o capacitate de tratare a 40.000 tone de deşeuri menajere, dar în prezent, într-un an, numai la actualul depozit de deşeuri, administrat de Eco Bihor, ajung circa 150.000 tone de gunoaie. Cum vor fi alese deşeurile tratate mecanic şi cele care vor merge în continuare la depozitare? Reprezentanţii CJ nu au putut explica, precizând doar că staţia este proiectată să lucreze la o capacitate medie de 40.000 de tone anual, dar poate procesa, de fapt, 80.000 de tone. Totodată, Carţiş a mai adăugat, ulterior conferinţei de presă, că odată ce SMID va fi implementat, iar în tot Bihorul se va face colectarea selectivă a deşeurilor, cantitatea de gunoaie care va fi depozitată va scădea semnificativ.
Şi alte lucrări
Cu ocazia acestei conferinţe de presă, reprezentanţii CJ Bihor au prezentat şi date privind alte lucrări care se fac în cadrul proiectului SMID. Mai precis, în judeţ se construiesc patru staţii de transfer a deşeurilor (la Beiuş, Marghita, Salonta, Săcueni) şi o platformă de stocare temporară (la Ştei), majoritatea lucrărilor fiind pe jumătate executate. Totodată, proiectul prevede şi închiderea a opt depozite neconforme de deşeuri, adică foste gropi de gunoaie, lucrări care sunt însă abia la început.
Tot în cadrul SMID, CJ Bihor va achiziţiona 8.000 de pubele pentru colectarea deşeurilor şi 20.000 de unităţi de compostare individuală, adică nişte recipiente în care bihorenii vor putea să-şi producă singuri compostul. La finalizarea proiectului, Bihorul va avea şase operatori de salubritate, care vor colecta zonal deşeurile bihorenilor.
.jpg "Renumita pianistă Gabriela Montero concertează la Sounds of Oradea: „Fiecare notă pe care o cânt vine direct din inimă”")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.