Oradea este subiectul unei cărți de referință lansate recent de Yusuf Heper, tânăr istoric din Turcia, care predă la Universitatea din Izmir, a anunțat, luni, Universitatea din Oradea.
Volumul „Relațiile Imperiului Otoman cu Țările Române, 1564-1634”, publicat de editura turcă Yeditepe Academi, detaliază rolul strategic crucial pe care Oradea l-a jucat în complicatele jocuri de putere dintre Țările Române, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, în urmă cu aproximativ patru secole.
Lectorul universitar dr. Yusuf Heper și-a început relația academică cu Oradea ca student Erasmus la Universitatea de aici, continuând apoi cu o bursă de cercetare acordată de statul turc. După zece ani dedicați cercetării, Heper evidențiază în cartea recent lansată importanța cetății Oradiei, descriind-o drept „cheia Transilvaniei” în perioada conflictelor dintre marile puteri europene ale epocii lui Mihai Viteazul.
„Am avut ocazia să studiez multe de documente din arhivele Imperiului Otoman, obținând astfel o perspectivă diferită asupra conflictelor ce au definit această parte a Europei în epoca lui Mihai Viteazul. E important să vezi istoria din ambele părți”, explică Yusuf Heper.
Istoricul turc abordează și aspectele economice ale relațiilor otomano-române. Tributul, peșcheșul, haraciul erau realități istorice ale acelor vremuri, realități de care adeseori depindeau tronul și chiar capul domnitorilor români. „Am descoperit în arhivele noastre documente despre obligațiile domnilor români de a reconstrui cetatea Chilia, Tighina și Cetatea Albă, fortificații prin intermediul cărora turcii controlau gurile Dunării. Interesant e faptul că, așa cum reiese din aceste documente, domnii români care au trimis pe șantier muncitori, lemn, piatră, au beneficiat de o reducere proporțională a tributului datorat Porții”, mai spune istoricul.
Heper afirmă că cetatea Oradiei a jucat un rol important în conflictul care avea să redefinească harta răsăritului bătrânului continent. „Repetatele asedii ale cetății, care au culminat cu cucerirea acesteia și apoi cu ocuparea ei de către austrieci, arată clar că Oradea era cheia Transilvaniei, iar armatele otomane au asediat orașul tocmai pentru a tăia legăturile Transilvaniei cu Viena. Dacă voiau să controleze Transilvania, turcii aveau nevoie de cetatea Oradiei”, explică lectorul universitar.
Recunoscut în Turcia drept unul dintre cei mai buni specialiști în relațiile româno-turce, Heper continuă să exploreze arhivele, interesat de perioada lui Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș și Matei Basarab. „An de an, le vorbesc studenților mei despre istoria Oradiei și despre orașul de astăzi, de care sunt îndrăgostit”, mărturisește acesta. Anul acesta, istoricul va aduce patru bursieri turci la Universitatea din Oradea.
Cu ocazia lansării cărții, Yusuf Heper va dona Bibliotecii UO mai multe volume importante scrise de istorici turci, în sprijinul cercetătorilor români și al studenților veniți prin programe de schimb academic. „Deși sunt în limba turcă, sunt câteva cărți importante, de care sper să se bucure cercetătorii români și de care, sunt convins, vor avea nevoie studenții mei veniți cu bursă la universitate”, subliniază autorul primului volum despre relațiile dintre Transilvania și Imperiul Otoman apărut până în prezent în Turcia.
.jpg "Renumita pianistă Gabriela Montero concertează la Sounds of Oradea: „Fiecare notă pe care o cânt vine direct din inimă”")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.