„Centrul istoric trebuie păstrat așa cum este”. Șeful Direcției pentru Cultură Bihor vorbește despre presiunile imobiliare, proiectele Primăriei și protejarea patrimoniului

Numit în 2023 la conducerea Direcției pentru Cultură Bihor, juristul Andrei Borbely și-a asumat rolul de „avocat” al patrimoniului arhitectural.

Cu 30 de ani de experiență ca jurist, majoritatea în Primăria Oradea, Borbely afirmă că tratează cu aceeași exigență toți investitorii, publici sau privați, și în același timp încurajează autoritățile în demersurile pentru conservarea clădirilor monument.

„Autoritățile nu pot să facă orice”

- Cum se descurcă un jurist la conducerea Direcției pentru Cultură? Ce v-a recomandat pentru această funcție?

- M-a recomandat experiența și faptul că sunt un om serios, tipicar, perfecționist și căruia îi place ordinea. Nu trebuie să fii istoric sau arheolog, pentru că aici faci management. Comisia zonală de monumente istorice (CZMI), care funcționează pe lângă Direcție și este formată din specialiști din trei județe, avea probleme de ordin juridic, inclusiv faptul că nu respecta termenele de răspuns. Le-am spus membrilor că nu permit așa ceva, nu ne batem joc de beneficiari, iar acum răspundem solicitărilor chiar și înainte de termen.

- Pentru că sunteți „relocat” din Primărie, unii ar putea crede că ați fost numit ca să aprobați fără comentarii proiectele municipalității. Așa este?

- Nu este așa și m-a deranjat că s-a spus asta despre mine. Nu poți să te pronunți asupra unui om până nu vezi ce face și nu este o culpă să lucrezi în Primărie. Colaborez bine cu Primăria, dar au fost și situații în care a venit cu proiecte și am spus «nu». Nu fac diferențe între Oradea sau alte UAT-uri, iar proiectele publice sunt o prioritate pentru că înțeleg ce înseamnă termene și fonduri nerambursabile. Dar asta nu înseamnă că autoritățile pot face orice, nu o să semnez niciodată ceva care să nu concorde cu legalitatea, iar Primăria nici nu mi-a cerut asta. Ca să înțelegeți buna colaborare, vă dau un exemplu: nu avem un PUZ CP (plan urbanistic pentru o zonă protejată – n.r.) la Cetate, unde se impune o zonă de protecție. Am rugat Primăria să bugeteze acest PUZ, am chemat specialiști de la Institutul Național al Patrimoniului și acum acest plan este în lucru.

- Acest demers are legătură cu blocurile recent construite chiar lângă Cetate?

- Da. Dacă am fi avut un PUZ CP, probabil că n-ar mai fi apărut aceste blocuri, sunt prea înalte și prea aproape de Cetate, dar asta este, investiția a fost avizată. De acum înainte nu se va mai permite așa ceva.

Investitorii vs. Centrul istoric

- Ce proiecte a respins Direcția pentru Cultură în ultimii ani? Unde greșesc cei care vor să facă investiții în zone protejate?

- Investitorii vor să beneficieze la maximum de parcela pe care o au, ceea ce nu este condamnabil. Dar când ești în centrul istoric trebuie să respecți un regim de înălțime și o arhitectură. Astfel de proiecte am respins. Vorbim de patrimoniul cultural, nu putem să facem ce vrem în centrul istoric. Dacă ar fi după unii investitori, n-ar mai rămâne nimic. Centrul istoric trebuie păstrat așa cum este, pentru că ne definește.

- Un proiect controversat este scara de pești amenajată de ABA Crișuri lângă podul Sf. Ladislau. Dvs. vă place cum arată?

- Proiectul a fost avizat de specialiști din Comisie. Că mie îmi place sau nu este o chestiune subiectivă. Dacă a fost aprobat înseamnă că s-a considerat că se încadrează urbanistic, tehnic și vizual. Dacă nu respectă proiectul, dacă au pus prea mult sau prea puțin beton, Primăria sau Inspectoratul de Stat în Construcții pot să oprească lucrările.

- În centrul istoric al Oradiei se construiesc tot mai multe clădiri de apartamente și birouri. Ar trebui temperată această dezvoltare imobiliară sau, din contră, încurajată?

- Nu putem să generalizăm, depinde pe ce stradă se află acel proiect, ce clădiri are în vecinătate. Sunt propuneri de clădiri care n-au ce căuta pe o stradă, dar și altele care nu strică nimic, nu sunt agresive. Și proprietarii au drepturi, inclusiv să-și construiască clădiri de birouri, și de aceea avem CZMI, ca să analizeze fiecare proiect. Eu încurajez beneficiarii să vină înainte de solicitarea avizului la o consultare și le spunem dacă proiectul e bun sau dacă trebuie să facă modificări.

Lărgirea străzilor, încă în discuție

- Recent, judecătorii au anulat intenția Primăriei de a lărgi străzile Avram Iancu, Evreilor Deportați și Plevnei. Sunteți de acord cu ei?

- Hotărârea judecătorească este definitivă și - îmi place, nu-mi place - trebuie pusă în executare, și probabil asta va face și Primăria. Dar m-a interesat sentința, am citit-o cu atenție și am văzut că instanța a reținut că avizele CZMI și Ministerului Culturii au fost corecte și legale. Anularea PUZ s-a făcut pentru că Primăria nu a prevăzut numărul necesar de parcări pe străzi și pentru că a afectat dreptul de proprietate al locuitorilor de pe Plevnei, pentru că nu le-a mai eliberat autorizații de construcție, din considerentul investiției, dar fără un termen clar. Deci motivul de anulare a fost că Primăria a tărăgănat, și consider că sentința este corectă și foarte bine motivată. Nimic nu oprește Primăria să facă un nou plan urbanistic zonal, dar nu are garanția că va trece iar de CZMI, dacă documentația nu va fi în regulă.

- Primăria vrea să lărgească și străzile Armatei Române și Universității, investiție avizată de Direcție. Să înțelegem că o considerați oportună? Arhitecții și urbaniștii spun că, din contră, nu este.

- Din nou, nu pot să exprim o opinie personală, dar știu că avizul Direcției este pentru o fază incipientă și Primăria va trebui să solicite un nou aviz când va solicita autorizația de construcție. Știu părerile specialiștilor, dar nu pot eu să mă pronunț. Vom discuta proiectul când Primăria îl va prezenta pentru avizare.

Clădiri care vor deveni monumente

- Cum ați descrie starea clădirilor și a monumentelor istorice din Bihor?

- Stăm prost cu bisericile de lemn. Din fericire, avem Ambulanța pentru Monumente, care până acum a reușit să salveze patru biserici. Cultele religioase nu investesc în asta, și de aceea mă bucur că a alocat fonduri Consiliul Județean. La reabilitarea clădirilor monument stăm bine, mai ales în Oradea, dar au început să lucreze și alte primării, de exemplu Salonta. Dacă privim în ansamblu, stăm foarte bine față de alte județe în privința stării clădirilor monument.

- Cazarma husarilor va fi, în sfârșit, reabilitată de Primărie. Se mai poate recupera ceva din ea?

- Poate fi restaurată, dar totul depinde de echipa care va lucra acolo.

- Are Direcția o listă cu clădiri care trebuie clasate?

- Foarte multe ar trebui clasate, la câteva lucrăm, pentru că Direcția nu are banii pentru toate studiile istorice necesare. Am comandat studii pentru câteva clădiri, cum este moara din Oșorhei, vestigiile din zona de ravelin (n.r. – o porțiune de zid) la Cetate, fabrica de spirt Léderer şi Kálmán de pe strada Miron Costin. Sunt în curs de clasare și conacul Bernáth-Bujanovics din Valea lui Mihai și casa Evei Heyman din Oradea.