Cantină de pomană: După ce fostul rector Doru Maghiar a închiriat cantina Universităţii, studenţii şi profesorii nu mai au unde să mănânce

Miile de studenţi şi profesorii care populează campusul Universităţii fie îşi iau de acasă sandviciuri ori mâncare la sufertaş, fie rabdă de foame. Cantina instituţiei a încetat de mult să le mai fie accesibilă...

Oferită în chirie de fostul rector Doru Maghiar firmei lui Ştefan Dulău, fost consilier judeţean, întâi în numele PSD, apoi al PDL, cantina a ajuns un local de lux, dar nu prin calitatea serviciilor oferite, ci prin preţurile din meniu, şi - din când în când - restaurant de nunţi, botezuri şi pomeni.

Scump, domnule, scump!

Situată în campus chiar lângă vechile cămine, cantina Universităţii este administrată din 2006 de firma Costdul Student's Place, contra unei chirii lunare de 3.210 euro. Imobilul are la parter un mic bar, iar la etaj o sală de mese, unde se servesc supe, ciorbe şi diferite garnituri cu carne la felul doi. Dar rar studenţi să mănânce aici!

"Meniul zilei la preţul de 11 lei e scump pentru un student, care ia bursă de cel mult 350 lei pe lună. În Timişoara, un student mănâncă cu 7 lei pe zi", spune Ionuţ Vinter (foto), unul dintre studenţii nemulţumiţi. "An de an au venit studenţi să se plângă de preţurile mari de la cantină. Am discutat cu administratorul, dar ne-a zis că n-are cum să reducă preţurile", spune şi fostul preşedinte al studenţilor orădeni, Răducu Şerbănescu.

Supăraţi sunt şi profesorii, care la problema preţurilor o adaugă pe cea a calităţii. Mai precis, a lipsei acesteia. "Ne vin invitaţi din străinătate şi nu avem unde să-i scoatem la masă în campus. În sala de mese nici măcar nu este loc pentru nefumători, iar mâncarea nu e bună", afirmă Anca Dodescu, fost decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice.

La plată!

Până şi patronul Costdul, Ştefan Dulău, recunoaşte că preţurile sunt prea piperate! "Nu pot să mă laud cu mulţi clienţi studenţi. Adevărul e că e prea scump pentru ei", zice Dulău, care se jură însă că la 11 lei, cât ia pentru o masă, profitul lui este de doar un leu.

Dulău susţine, însă, că vina o poartă exclusiv conducerea Universităţii, deoarece în timp ce el a investit zeci de mii de euro în renovarea imobilului, şefii instituţiei nu i-au scăzut chiria nici măcar după ce criza a doborât nivelul chiriilor în tot oraşul. În plus, se plânge că trebuie să plătească şi pentru lunile de vacanţă, când cantina, evident, este închisă. "Dacă n-aş plăti utilităţile, de exemplu, aş putea să cer 7 lei pe meniu", spune Dulău, susţinând că în alte centre universitare aşa se ţine preţul scăzut al mâncării.

Neînţelegerile dintre afacerist şi Universitate au început în 2010, când, după un control al Curţii de Conturi, s-a descoperit că firma nu-şi plătise chiria şi penalităţile pe 9 luni. "Eu n-am primit facturi în acele 9 luni, deci n-am avut ce plăti. Intenţionat nu mi-au dat factură, ca să-mi aplice penalităţi!", acuză Dulău, recunoscând însă că nici el n-a solicitat, în scris, să i se emită facturile. Abia după o vreme a achitat chiria pentru cele 9 luni, dar nu şi penalităţile, ajunse la 187.000 lei.

Fără utilităţi

În 2010, când i s-au cerut şi penalităţile, afaceristul nici n-a vrut să audă. La insistenţele fostului rector Cornel Antal, a plătit banii, dar zice că a făcut-o numai fiindcă crezuse că achită chiria în avans. Acte care să-i susţină varianta, însă, nu are. Drept urmare, după ce a plătit cei 187.000 lei, a încetat pur şi simplu să mai vireze un leu Universităţii, aşa că a adunat chirie şi penalităţi neachitate de 500.000 de lei. Nu a cedat nici măcar când Antal i-a trimis somaţie şi l-a ameninţat cu evacuarea. A preferat să fie dat în judecată. Convenabil, căci procesul dă semne să mai dureze mult şi bine...

Cum Dulău a încetat să plătească şi utilităţile, în urmă cu două săptămâni Universitatea i-a tăiat curentul şi apa, forţându-l să-şi cumpere rezervor şi să-şi monteze un generator de curent. "Eu nu din cantina asta trăiesc, mai am şi alte afaceri, dar nu plec de aici, pentru că am un contract", spune Dulău cu orgoliu. Nu fără a uita să sugereze că, în realitate, şefii Universităţii îl vor plecat doar pentru a-şi aduce o "pilă" în locul lui.

Deschis pentru unii

Deşi Dulău susţine că localul studenţesc e neprofitabil, în schimb are cerere bogată pentru a organiza pomeni pentru familiile care participă la funeralii în Cimitirul Municipal, la doi paşi de Universitate. De altfel, în mai multe zile, BIHOREANUL a găsit cantina închisă la ora prânzului, tocmai din cauza pregătirilor pentru asemenea mese, iar angajaţii spuneau că nu servesc mâncare. "Dacă la pomeni sunt persoane care ocupă toată sala, atunci pentru studenţi servim masa la parter, unde e o sală mai mică lângă bar. Dacă sunt mai puţini la pomeni şi nu ocupă toată sala, tragem un paravan mobil şi servim sus şi alţi clienţi", susţine Dulău. Chiar şi când e deschisă, însă, cantina nu numără mai mult de zece clienţi deodată...

Între timp, afaceristul a declarat şi insolvenţa firmei, aşa că Universitatea nici nu prea are ce să-i facă. Actualul rector, Constantin Bungău (foto), doar se lamentează: "Am notificat de mai multe ori firma că trebuie să-şi plătească utilităţile, că noi le plătim din banii studenţilor şi nu e normal. Are facturi de curent şi de 9.000 de lei pe lună. Asta înseamnă că afacerea merge, altfel n-ar fi consumat atâta".

Între scuze şi acuze, cert e că situaţia nu ţine nimănui de foame. Nici lui Dulău, care se plânge cât pierde la afacerea asta, nici conducerii Universităţii, care ar vrea un chiriaş model. Şi, mai ales, nici studenţilor, condamnaţi să se sature din ujina de acasă sau, în cazul celor care nu locuiesc în Oradea, din borcanul cu zacuscă şi clisa de la ţară...

Cantina Universităţii este un vechi motiv de nemulţumire, dar şi un mijloc de a obţine profituri grase. Pe vremea bătrânului rector Teodor Maghiar, înainte să-i fie închiriată lui Dulău, cantina a fost administrată de Universitate. La jumătatea anilor 2000, un control al Curţii de Conturi scotea la iveală că ani la rând prin cantină s-au cumpărat mezeluri şi brânzeturi fine, fructe şi băuturi scumpe care n-au ajuns însă niciodată pe masa studenţilor, ci a clienţilor restaurantului En Vogue, deţinut de clanul Maghiar în centrul oraşului. În 2006, silit de presiunea publică, succesorul "Unchiului", Doru Maghiar, a organizat licitaţia pentru închirierea cantinei şi a semnat păgubosul contract cu Costdul, căruia acum i se văd rezultatele.