URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
28 Februarie 2015, 15:52

Cristian Tudor Popescu critică filmul "De ce eu?": Procurorul Panait s-a sinucis ca să nu fie omorât

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Jurnalistul şi criticul de film Cristian Tudor Popescu dezaprobă felul în care regizorul Tudor Giurgiu l-a prezentat pe procurorul Cristian Panait şi cazul sinuciderii lui, în filmul "De ce eu?".

Într-o cronică publicată sâmbătă, CTP susţine că Giurgiu nu îl omagiază pe răpostul procuror, ci, din contră, îi insultă memoria, mutând atenţia pe "Securitatea eternă".

Redăm integral textul publicat pe www.gandul.info:

"Terasa din film e chiar terasa de pe care s-a aruncat procurorul Cristian Panait". Aşa scrie pe genericul peliculei "De ce eu?", fiind totodată asiguraţi că "Acest film e dedicat memoriei procurorului Cristian Panait (1973-2002)".

Am numit acest procedeu de manipulare ancoră de real. E folosit cu intenţia de a naşte în mintea spectatorului mediu standard un gând mai mult sau mai puţin subconştient: "Păi, dacă terasa e aia adevărată, atunci tot ce-am văzut în film trebuie să fie adevărat".

Şi nu e, începând chiar cu scena terasei. Îl vedem pe Emilian Oprea (Panait) zâmbind, cu ochii jucându-i în lacrimi, resemnat-depresiv, deşi discută cu viitoarea lui soţie planuri de viitor. Apoi, ea pleacă la cumpărături şi el vorbeşte la telefon cu o studentă căreia "i-o trăsese" (nu am alt termen care să redea exact ce-a pus regizorul Tudor Giurgiu pe ecran), că ce faci, că te-ai dat la fund, că nu ne mai vedem?, după care aruncă telefonul, despărţindu-se de viaţă, şi se duce la balustrada letală.

Tăietură de montaj cu doi porumbei, simboală tare de tot a sufletului ce urmează să se înalţe la ceruri.

Apoi, imaginea unei perdele gri, altă simboală, giulgiul, cum ar veni.

În sfârşit, procurorul mort, în trening, pe asfalt.

Există şi spectatori care vor fi înţeles că Panduru (Panait) s-o fi sinucis şi pentru că nu se hotăra cu care dintre cele două domnişoare să şi-o pună. În realitate, Cristian Panait s-a aruncat în gol cu martori, mătuşa şi mama lui, care l-au dezbrăcat şi au încercat să-l întindă în pat, văzându-i starea de agitaţie extremă. Panait s-a smuls, a fugit pe terasă în chiloţi şi a sărit sub ochii celor două femei.

Dar, regizorul Giurgiu ţine să-l scoată din viaţă pe Panait inventându-i un ultim gest duplicitar, o înşelare, a ziaristei cu studenta.

Iar asta se înscrie într-o logică schiloadă a filmului, care nu face decât să confirme ce s-a străduit să demonstreze Justiţia română a anului 2002: că procurorul Panait era bolnav mintal.

Nebun post-mortem! se numeşte editorialul pe care l-am scris atunci în Adevărul. Nu exista niciun fel de document medical, internare sau diagnostic, care să menţioneze vreo problemă psihică a procurorului Panait. Dimpotrivă, trecuse testul psihologic pentru admiterea în magistratură.

Toată activitatea lui la Parchetul General fusese competentă, dinamică, cât se poate de coerentă. Însemnările cu pix roşu ale procurorului Panait în legătură anchetarea procurorului Alexandru Lele la Oradea, publicate tot în Adevărul, arătau un meseriaş meticulos, riguros, cât se poate de raţional şi stabil psihic.

Comportamentul lui alterat brusc în ultimele zile şi ore de viaţă nu e al unui nebun, dar al unui omagresat psihic de către cineva, al unei victime a manipulării mentale, făcută cu mijloace profesioniste, de tip inducţie obsesională, şantaj cu ameninţare, condiţionare hipnotică, care nu sunt aiureli gen flacăra violet. O manipulare căreia a încercat să i se opună până în ultima clipă.

Or, ce vedem la dl Giurgiu? Un Panait fost participant la partide de sex în grup regulează câineşte, în calitate de profesor, o studentă (astea sunt adăugirile "creative", artistice, ale regizorului la realitate, probabil, tot în memoria lui Cristian Panait, menite să facă filmul mai prizabil pentru publicul de mall), pe urmă i se ia dosarul Lele şi e pus el însuşi sub anchetă. Obsedat că e microfonat peste tot şi că îi este ameninţată viaţa de către "serviciile secrete", având şi două femei pe cap, curajosul şi corectul Panait dă în depresie maniacală şi se sinucide.

Se sinucide fiindcă avea viaţă grea, şi nu putea să lupte cu ea. Ca un fricos absolut, se sinucide ca să nu fie omorât - asta e "logica" jignitoare pe care i-o atribuie dl regizor Giurgiu. Niciun cuvânt, nicio imagine în film despre faptul că adevăratul Panait era foarte credincios, mergea des la biserică şi avea duhovnic - pentru un astfel de om, sinuciderea e un mare păcat.

Colegul lui de breaslă, procurorul Lele, prima ţintă a cercurilor de putere în afacerea de la Oradea, şi el suspendat din funcţie, anchetat şi supus presiunilor de tot felul, s-a judecat cu Parchetul General din 2002 până în 2008, câştigând toate procesele şi fiind repus în funcţie.

Mai mult, insultarea, nicidecum cinstirea, memoriei procurorului Cristian Panait merge până la a i se pune în cârcă infracţiuni grave imaginate de scenarist şi regizor. Folosind un aşa-zis "prieten" din procuratura militară, Panaitul lui Giurgiu "face rost", în mod cât se poate de ilegal, de stenogramele unor interceptări ale SRI. Deci, nu pe baze profesionale şi legale îşi face el dosarul în cazul Lele, ci scurtcircuitând, încălcând legea. După care, dl Giurgiu îl pune să-i transmită acest dosar, cu respectivele stenograme obţinute ilegal, tocmai anchetatului Lele - comunicarea de date din dosarul în derulare e o faptă de maximă gravitate şi descalificantă pentru un procuror.

De ce toată îmbârligătura asta scenaristică? Pentru că dl Giurgiu mută axa cazului Lele-Panait de pe PSD pe "serviciile secrete", mai exact, Securitatea eternă.

Ce s-a întâmplat în 2001 şi 2002 la Oradea este un caz de corupţie pesedistă la nivel înalt. În film este prezentat episodul descinderii pentru percheziţie condusă de procurorul Panait în locuinţa lui Lele. E o reconstituire fidelă, cadru cu cadru, a secvenţelor reale, înregistrate pe casetă atunci de televiziunea locală. Cu o mare şi lată excepţie - replica lui Lele către Panait: "Vreau să mă asigur că se procedează corect, pentru că dumneata eşti trimis aici de Năstase!". Pe asta, dl Giurgiu a sărit-o, "artistic", "creativ"...

Adrian Năstase este cel care a determinat punerea în libertate a lui Adrian Tarău, fiul prefectului PSD Aurel Tarău, arestat de procurorul Lele pentru implicare într-o reţea de criminalitate transfrontalieră. Liderul PSD şi prim- ministru a influenţat Justiţia, după ce declarase că nu-i plac arestările de vineri seara, astfel încât Lele a fost silit să revoce arestarea lui Adrian Tarău, cel care sponsorizase masiv PSD, cu bani negri, pentru ca tatăl Tarău să fie numit prefect de Bihor.

Îndată ce s-a văzut liber, Adrian Tarău a fugit în America, la Chicago.

Realitatea e mult mai tare şi mai ascuţită decât ficţiunea d-lui Giurgiu. Stresat de faptul că despre filmul d-sale se spunea că dă în Ponta, a cărui posibilă implicare în cazul Panait-Lele s-a tot vehiculat în presă, dl Giurgiu a organizat o proiecţie restrânsă a peliculei înainte de alegerile prezidenţiale din toamnă, în care dl Ponta pleca mare favorit. Şi, da, dl Ponta şi PSD s-au liniştit, nu era nicio problemă.

Ba s-a bucurat acum şi dl Băsescu, care a văzut De ce eu? şi l-a declarat bun. Normal, pentru că realizatorii, începând să filmeze prin aprilie 2014, au constatat că se află în anul "Serviciilor", inaugurat de dl Băsescu cu prilejul pozării E. Udrea, A. Bica şi A. Topoliceanu şopingind în februarie, la Paris. Drept care, în locul megaafacerii pesediste de corupţie şi imixtiune politică în Justiţie, au băgat interceptări, stenograme, fotografii cu camera ascunsă, totul într-o zeamă de complot sereisto-securist, în stilul clasicelor thrillers occidentale de gen.

Cât priveşte analiza cinematografică a filmului, nu menţionez decât "cântările" folk, pop, pian glamoros de holul hotelului şi ohtaturi de inimă albastră, băgate periodic pentru fezandarea inimaţului spectatorului şi ca o compensaţie pentru că se aude prost ce vorbesc personajele.

Frumoasa melodie "Noi, nu!", interpretată de Anda Călugăreanu, pe versurile lui Nicolae Labiş, afirmă exact contrariul a ce se arată în film că ar fi făcut procurorul Panait: noi, nu, niciodată, nu vom muri înainte ca trupul să ne moară! Cristian Panait, carevasăzică, face parte dintre cei ce şi-au pierdut "credinţa-n izbândă pe-aceste mereu mişcătoare poteci", în vreme ce Noi - care Noi? Probabil dl Giurgiu şi echipa filmului de vreme ce d-sa ne-a rugat în mod expres să rămânem aşezaţi, să vedem genericul de final şi să ascultăm melodia - , nu!

Atunci, în 2002, spuneam, într-o emisiune a lui Marius Tucă dedicată cazului Panait, presei şi corupţiei, că n-am să pot răsturna ca gazetar colosul pesedist instalat peste ţară, asta nu stă decât în puterea oamenilor, prin vot, dar că voi face tot ce pot ca să apăr amintirea procurorului Panait.

Ceea ce fac şi acum.

Citiţi pe această temă şi articolul "De ce în ceaţă? Filmul lui Giurgiu nu răspunde la dilema dacă a fost sau nu erou fostul procuror Alexandru Lele"

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
9 Comentarii
De ce nu punem punctul pe I ?
""insa nu avem ce face"". Trist deocamdata,dar sper sa ne recitim peste 20 ani. Primaveri frumoase...tuturor!
Postat 02 Martie 2015, 22:20 de User anonimizat
rahatu e *
Diferenta e ca spre deosebire de dvs. noua nu ne place sa mincam *, insa nu avem ce face, ne ploua in cap din toate partile, presa, TV si cinema. Mai ales din cauza unora ca dvs. care incearca sa ne convinga cit de bun e rahatul, infulecind cu amindoua miinile si cu toate astea tot n-ati reusit sa indobitociti poporul asta, inca mai stim sa facem deosebirea dintre * si fictiune...
Postat 02 Martie 2015, 21:47 de PueMonta
Sănătate
Întrebaţi câmpii, să vedeţi că nu i-am bătut. Eu sunt convins că aţi înţeles la ce mă refeream. Doar sunteţi oameni buni şi deştepţi. Sănătate!
Postat 02 Martie 2015, 19:37 de LucianCremeneanu
CTP
Aloooooo, tovarasu Cremeneanu, bateti cimpii, incercati in zadar sa ne convingeti ca albul e negru sau invers. Nu aveti argumente in fata lui CTP, oricum nu se asteapta nimeni la argumente de la un consumator de ... ca dvs
Postat 02 Martie 2015, 19:26 de PueMonta
aveti dreptate, era alt pret
Am verificat, nefericita Viki a dat 50000 rupii ca sa intre pe aeroport.Sunt sapte filtre ca sa iesi din Bali, cam greu de crezut ca a trecut de al doilea...desi din carte reiese ca a stat pana la imbarcare.Ei, romanele sunt fictiune si pariez ca Viki nu a existat vreodata asa cum e descrisa.
Postat 02 Martie 2015, 15:11 de User anonimizat
Felicitări, Didier! Ai câştigat $100!!!
@Didier> Bineînţeles că are dreptul, nu voiam să insinuez altceva. Încercam doar să explic nemulţumirea lui. Cât despre cartea mea, te scap eu de ea. Chiar sunt în căutarea unui exemplar. Trimite-mi un preţ la adresa lucian@cremeneanu.ro. Atenţie! Dacă îmi subliniezi cu pixul unde am scris eu ]n carte că se poate trece cu 5 dolari de filtrul de securitate de pe aeroportul din Denpasar, îţi ofer $100 pe ea. Ia-o ca pe o promisiune făcută public!
Postat 02 Martie 2015, 10:11 de LucianCremeneanu
Libertatea de expresie
@Cremeneanu,CTP are dreptul sa isi spuna parerea despre film, nu credeti? Asa cum si dv. ati scris in cartea aceea despre Bali( cat ma chinuiesc sa o vand!) ca se poate trece cu 5$ de filtrele de pe aeroportul din Denpasar.
Postat 02 Martie 2015, 08:50 de User anonimizat
Ficţiunea e ficţiune
Dl. Cristian Tudor Popescu critică, de fapt, scenariul filmului, care nu a mers în direcţia care i-ar fi plăcut dumnealui, care i s-ar fi părut mai corectă. Regizorul Tudor Giurgiu a specificat clar că este vorba de un film de ficţiune. E drept, este foarte greu să se vorbească despre acest film fără a se face comparaţii cu cazul de la care a pornit.
Postat 01 Martie 2015, 16:14 de LucianCremeneanu
De ce nu?
Si cam la ce film ar fi mai indicat sa ne prezentam in perioada asta,va rog frumos? Sau,mai bine stam dracului acasa,asa,in general ?!
Postat 28 Februarie 2015, 21:58 de User anonimizat
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6085 RON
  • 1 EUR = 4.973 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON