Ziua Sfântului Andrei: Peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica. Obiceiuri și superstiții

Creştinii îl sărbătoresc marţi pe Sfântul Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României şi considerat părintele creştinismului românesc. În total, peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica.

Cine a fost Sfântul Andrei

Potrivit site-ului crestinortodox.ro, Sfântul Apostol Andrei, sărbătorit în fiecare an de Biserică pe data de 30 noiembrie, s-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte, el fiind fratele lui Simon (Petru). Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor.

Agerpres.ro notează că Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care L-a făcut cunoscut pe Cristos, spunându-i fratelui său Simon (Petru), că L-a aflat pe Mesia. Pentru aceasta, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului.

"Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Cristos. Sfântul Apostol Andrei l-a urmat pe Mântuitor, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, ca toți ceilalți Sfinţi Apostoli. În Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului Cristos, la răstignirea pe cruce şi la Învierea Sa. 

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.

Potrivit Tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint. A fost răstignit din ordinul unui demnitar care îi spunea că din nebunie laudă Crucea, aşa cum din îndrăzneală nu se teme de moarte", arată Agerpres.ro.

Ocrotitorul României

În tradiţia bisericească, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. Sfântul a ajuns în locurile noastre în jurul anului 55 d Hr., arată HotNews.ro.

Site-ul crestinortodox.ro mai notează că "pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susţine că acest nume - Apostolul Lupilor - derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar şi de la simbolul lor - lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că cel care era căpetenia lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adăpost".

Agerpres mai arată că tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră.

În anul 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei. De asemenea, acesta a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale - Catedrala Mântuirii Neamului.

O noapte cu superstiţii

HotNews.ro scrie că noaptea Sfântului Andrei este considerată o noapte magică în care spiritele rele circulă libere, iar lupii vorbesc cu glas de om şi spun lucruri înfiorătoare. Cel puţin aşa spuneau credinţele populare şi puţine sărbători sunt atât de bogate în superstiţii precum "Sântandreiul". 

"În credinţa populară, noaptea de 29 spre 30 noiembrie era numită Noaptea Strigoilor care era o noapte de spaimă, fiindcă se credea că spiritele morţilor ies din morminte şi se iau la bătaie cu "strigoii vii". Cei mai periculoşi strigoi erau vârcolacii despre care se credea că ar locui în văzduh, printre nori sau deasupra norilor. Ei erau consideraţi "răspunzători" pentru eclipse pentru că "ar muşca" din Lună sau din Soare", arată, între altele, HotNews.ro.

Peste 900.000 de români sărbătoresc

Agerpres mai notează că peste 900.000 de români îşi sărbătoresc onomastica, adică 500.720 de bărbaţi şi 422.638 de femei, după cum arată Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La bărbaţi, cel mai des întâlnit prenume este Andrei (471.375 de persoane).

Mai sunt întâlnite următoarele derivate: Andi – 2.940 de persoane; Andreeas – 787; Andreiasi / Andreiaşi – 1; Andreiu – 356; Andrew – 618; Andrey – 260; Andrias / Andriaş – 8; Andries / Andrieş – 40; Andru – 157; Andrusa / Andruşa – 9; Andrusca / Andruşca / Andruşcă – 2; Andruta / Andruţă – 22; Andrăs / Andras / Andraş – 11.213; Andrea – 811; Andreas / Andreas / Andreaş – 8.847; Andu – 148; Endre – 3.124; Ondras – 2, arată sursa citată.

Dintre prenumele feminine cel mai des întâlnit este Andreea (337.437 de persoane).

Printre femei se întâlnesc şi următoarele prenume: Andra – 31.310 persoane; Andrada – 21.051; Andreia – 7.835; Andrusa / Andruşa – 7; Andrusca / Andruşca – 6; Andruta / Andruţa – 366; Andrea / Andrea – 24.215; Deea – 381; Deia – 30.