URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 05 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am o mare admiraţie pentru cei care nu cred în Covid, care nu dau doi bani pe regulile stabilite de Guvern şi care au reuşit să afle, prin propriile mijloace, că Uniunea Europeană ne dă bani grei, chipurile,  pentru fiecare mort care ar fi decedat din cauza coronavirusului...
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Sunt curios să văd cum o mai scoate la capăt Primăria Oradea de data asta. A vrut să găsească o soluţie pentru acoperişul parcării de pe Strada Independenţei şi, pentru a nu fi acuzată de totalitarism, a organizat concurs. A făcut un regulament (contestat de Ordinul Arhitecţilor din România), a adunat un juriu, a stabilit un termen limită şi tot ce i-a mai rămas de făcut a fost să numere punctele primite pe fiecare proiect, să facă un clasament şi să declare un câştigător. Acum mai trebuie doar să scoată castanele fierbinţi din foc cu propriile mâini.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Care este prima măsură care ar trebui luată de urgență de autorități pentru limitarea creșterii răspândirii infecțiilor cu coronavirus?







De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Steatoza hepatică reprezintă o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului (în special trigliceride) cu mărirea sa uşoară până la moderat şi cu caracter benign şi reversibil de obicei, dar uneori putând deveni gravă, cu evoluţie spre ciroză (în condiţiile acumulării excesive şi îndelungate şi a asocierii unor factori nocivi). Î

Urgentista din Anglia: Povestea unei doctoriţe orădence aflată în linia întâi în Marea Britanie (FOTO / VIDEO)

Urgentista din Anglia: Povestea unei doctoriţe orădence aflată în linia întâi în Marea Britanie (FOTO / VIDEO) SECŢIE INFECTATĂ. În secţia de urgenţă a spitalului Doncaster Royal Infirmary, unde lucrează Anamaria Dwyer, s-au infectat 8 medici din cei 48, dar asta nu o sperie pe orădeancă. "Mi-am dorit să fiu medic de la vârsta de 3 ani. Un virus nu mă poate împiedica să-mi fac meseria", spune orădeanca.
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Virusul n-a ţinut cont de rasă, limbă, religie. A închis ţări întregi şi i-a pus la grea încercare pe liderii fiecăreia. Aleşii popoarelor au încercat să găsească strategiile cele mai bune pentru a proteja populaţia, dar nu toţi au şi reuşit. 

Prin mijlocirea unei doctoriţe originare din Oradea, urgentiste la un spital din Doncaster cu peste 6.000 de angajaţi, BIHOREANUL vă prezintă situaţia din Marea Britanie, ţară aflată în fruntea clasamentului european cu cele mai multe decese cauzate de Covid-19, cu peste 33.000 de morţi. 

Imunitatea de turmă 

Primele cazuri de infectări cu noul coronavirus au apărut în Marea Britanie încă din februarie. Specialiştii Guvernului condus de Boris Johnson au considerat atunci că virusul nu este atât de periculos şi că soluţia optimă de a traversa criza nu sunt restricţiile sociale, ci infectarea şi aşa-numita imunizare în turmă, "herd immunity". 

Strategia s-a dovedit, însă, ineficientă, virusul făcând ravagii, fapt ce a obligat Guvernul britanic să închidă ţara pe 23 martie, când erau peste 5.000 de îmbolnăviri, de 10 ori mai multe decât în România, de pildă. 

La trei zile după "lockdown", printre cei infectaţi s-a numărat inclusiv premierul Boris Johnson, care a încercat o vreme să conducă ţara de acasă, dar starea i s-a înrăutăţit şi a ajuns pe un pat de spital, la ATI. 

Prea lenţi 

Întrucât numărul îmbolnăvirilor a explodat, era imposibil ca pacienţii să fie trataţi, cu toţii, în spitale. "Aici, simpla infectare cu Covid-19 nu este criteriu de internare în spital. Persoanele asimptomatice sau cu simptome uşoare se îngrijesc acasă. De multe ori ajung la spital când e prea târziu şi nu îi mai putem salva", spune orădeanca Anamaria Dwyer, medic specialist în urgenţe, care a povestit BIHOREANULUI cum înfruntă Marea Britanie pandemia.

În Anglia, testările s-au făcut în număr mic. La începutul lunii martie erau testaţi doar cei care au avut contact cu persoane sosite din China sau Italia. "Am stat două săptămâni în autoizolare, din 5 până în 19 martie, pentru că George, fiul meu, a avut febră, iar pe atunci nu se făceau testări. Criteriile s-au schimbat odată cu creşterea numărului de infectaţi. Acum sunt testaţi pacienţii internaţi, personalul medical şi membrii familiilor cadrelor medicale care au simptome", spune orădeanca. "Şi fetiţa mea, Victoria, a avut febră şi a fost testată în aprilie. Rezultatul a venit după două zile, timp în care nu am mers la muncă. Din fericire a fost negativ", completează ea. 

Orădeanca din linia întâi 

Anamaria lucrează la secţia de urgenţe a spitalului Doncaster Royal Infirmary din oraşul Doncaster, comitatul Yorkshire, unde zilnic ajung circa 30 de bolnavi cu coronavirus. "Noi îi stabilizăm şi îi internăm pentru tratamentul de specialitate". 

În vârstă de 41 de ani, a absolvit Facultatea de Medicină din Oradea în 2008, iar rezidenţiatul l-a început la Târgu Mureş, la SMURD, încheindu-l în Mare Britanie, unde activează din 2010. A lucrat timp de un an în Londra ca urgentistă, trei ani în Ţara Galilor atât la urgenţe, cât şi la anestezie şi terapie intensivă, iar mai nou în Doncaster, oraş cu peste 300.000 locuitori, dintre care mai mult de 9.000 sunt acum infectaţi cu coronavirus.

De când a izbucnit pandemia, Anamaria îşi dedică tot timpul doar spitalului şi familiei (foto): soţului Martin, fiicei Victoria (3 ani şi jumătate) şi fiului George (2 ani). 

Echipamente la limită

Spitalul din Doncaster are 800 de paturi şi peste 6.000 de angajaţi. Acum e împărţit în două: o parte pentru tratarea cazurilor Covid, iar cealaltă pentru pacienţii non-Covid. Când intră în tură, Anamaria este echipată din cap până în picioare cu halat, combinezon, bonetă, botoşei, mai multe perechi de mănuşi, ochelari şi o mască de protecţie. 

În Marea Britanie, întregul sistem sanitar (NHS) este subordonat Ministerului Sănătăţii, toate echipamentele fiind primite de la Guvern. În timp ce în Oradea municipalitatea s-a ocupat de achiziţionarea unor cantităţi mari de echipamente, în spitalul din Doncaster lucrurile nu stau la fel de bine.

"Avem emoţii uneori, pentru că suntem la limită cu echipamentele de protecţie. Până acum, au ajuns stocuri noi chiar la timp", spune medicul. Spitalul a primit însă şi donaţii, cea mai recentă fiind una generoasă de măşti industriale, care însă, sunt şi greu de purtat. 

Aplauze pentru medici 

La urgenţe ajung zilnic cam 30 de oameni infectaţi, de toate vârstele. Unul dintre cazurile de care îşi aduce aminte Anamaria este al unui adolescent de 14 ani. "Avea probleme respiratorii mari, l-am internat şi a stat două săptămâni la ATI. Nu ştiu ce s-a mai întâmplat apoi cu el...". 

Săptămâna trecută, bilanţul deceselor plasa Marea Britanie pe locul doi în lume, după SUA, cu 33.615 decese, dintre care peste 200 ale unor cadre medicale. Starea de spirit a angajaţilor spitalului din Doncaster e totuşi bună, spune Anamaria, pentru că medicii şi asistentele şi-au luat în serios misiunea de a salva vieţi. 

Spitalul n-a fost scutit, însă, de drame. Dintre cele 260 de cadre medicale infectate, inclusiv opt de la Urgenţe, un medic şi un asistent, ambii de peste 60 de ani, şi-au pierdut viaţa. Pentru amândoi, conducerea spitalului a organizat omagii, întregul personal aplaudând minute în şir (video).

"Ritualul" dezinfectării

Pentru a-şi proteja familia, Anamaria a pus la cale un întreg "ritual" de dezinfectare când se întoarce acasă de la muncă. 

"Eu locuiesc cam la 20 de kilometri de Doncaster, într-o localitate rurală, Pontefract. Când ajung acasă, îi dau mesaj lui Martin, el deschide uşa din grădină şi duce copiii într-o cameră. Eu intru, las geanta de lucru în maşină şi cheile într-o cutie de plastic, după care îmi scot hainele şi pantofii şi le pun în maşina de spălat la 90 grade. Apoi merg la duş, mă spăl cu săpun chirurgical şi abia după toate astea revin să-mi iau copiii în braţe. Baia o dezinfectez după fiecare duş şi o folosesc numai eu. Ceilalţi membri ai familiei folosesc o altă baie, mai mare", explică orădeanca.

În România, mai bine

"România e la înălţime din punct de vedere al răspunsului la pandemie. S-au descurcat extraordinar de bine", laudă Anamaria autorităţile române. În momentul de faţă, în Marea Britanie restricţiile au ajuns să fie asemănătoare cu cele din România, cu mici excepţii. Acolo străzile nu sunt patrulate atât de des de poliţişti, asta pentru că nu sunt atât de mulţi agenţi. "La noi s-au folosit metode alternative, cum ar fi supravegherea cu drone şi elicopter". 

Nici interdicţia de a ieşi în grupuri mai mari de 3 persoane nu există. "Pot ieşi o oră pe zi toţi membrii familiei, indiferent de numărul lor", spune medicul. Cu toate acestea, în timp ce la noi relaxarea a început oficial de vinerea trecută, prin trecerea la starea de alertă, în Marea Britanie se vorbeşte de astfel de măsuri abia din 1 iunie. 

Orădeanca nu condamnă modul incoerent în care au răspuns la criză decidenţii politici britanici. "După informaţiile pe care le-au avut la început, au gestionat criza într-un mod adecvat. Fiecare guvern are specialiştii lui", spune ea, cu rezervă. Recunoaşte, însă, că pandemia a fost o provocare uriaşă pentru sistemul medical. "Am fost îngrijorată şi sunt în continuare pentru întreaga mea familie, dar sunt liniştită într-un fel că în România, unde locuiesc părinţii mei, e mai bine", adaugă Anamaria. 

Şcoli deschise 

Grădiniţele şi şcolile britanice au rămas în continuare deschise, dar numai pentru copiii persoanelor implicate în lupta anti-Covid. Cu toate acestea, micuţii ei, Victoria şi George, stau acasă cu tatăl lor, Martin, care a lucrat în construcţii, iar acum se află în şomaj tehnic. 

Nu se plictisesc, pentru că în aşteptarea mamei participă la cursuri online de dans şi ukulele (chitară hawaiană). Cu toate acestea, copiii au un dor: cel al bunicilor, care îi vizitau adesea. Pe cei din Marea Britanie i-au mai zărit la fereastră când au trecut pe la ei (foto), iar cu cei din Oradea vorbesc pe internet, însă cu toţii aşteaptă cu dor momentul în care se vor strânge din nou în braţe. Nimic nu poate înlocui asta...


SPITALE TEMPORARE
Pregătire pentru zile negre 

Pentru a face faţă situaţiei în care spitalele vor fi pline cu pacienţi, pe întreg teritoriul Marii Britanii au fost amenajate spitale temporare, în centre comerciale sau terenuri de sport. Cele mai multe au fost amplasate pe terenuri de jocuri sportive sau de agrement, fiind denumite spitale Nightingale. Primul astfel de spital a fost amenajat în doar 9 zile în Londra (foto), având o capacitate de 4.000 de paturi. 

Autorităţile naţionale au cerut voluntari de la fiecare spital din ţară, printre curajoşii care s-au oferit numărându-se şi Anamaria Dwyer. "M-am oferit pentru spitalul din Harrogate, care este funcţional, dar încă nu a fost deschis", spune orădeanca, explicând că deocamdată spitalele deţin controlul, iar numărul paturilor este suficient pentru pacienţii existenţi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.0976 RON
  • 1 EUR = 4.8341 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON