După ce a devenit primul oraş care a preluat Spitalul Municipal, iar apoi şi pe cel Judeţean, în ambele "topind" apoi alte patru spitale, Oradea se pregăteşte să facă din cele două doar unul, pentru a reduce cheltuielile şi a creşte veniturile şi calitatea serviciilor.
Operaţiunea are însă şi dezavantaje pentru angajaţi, unii urmând să-şi piardă funcţiile, alţii chiar joburile, dar şi riscuri pentru bolnavi. Vor fi îngrijiţi mai bine pacienţii cronici ai Municipalului după preluarea de către Judeţean? Va fi impusă universitarilor de aici disciplina de la Municipal? Sunt doar două necunoscute cărora trebuie să le găsească răspuns managerii puşi să facă unificarea. Chiar dacă proiectul se coace de câţiva ani, aceştia vor analiza abia de săptămâna aceasta secţie cu secţie, pentru a decide care vor fi redimensionate, mutate dintr-o clădire în alta ori comasate.
Contra-cronometru
Din 29 decembrie, când în Monitorul Oficial a fost publicată Hotărârea de Guvern adoptată cu o zi înainte, ceasul ticăie: în 60 de zile, Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, ambele subordonate municipalităţii, trebuie să devină unul singur. Din 1 martie, Municipalul va rămâne fără personalitate juridică şi va fi înglobat de Judeţean, cu patrimoniu şi personal.
Ideea fuziunii nu e o noutate, ba chiar are precedente care au dat rezultate. După 2011, când Primăria l-a preluat de la Ministerul Sănătăţii, Municipalul a absorbit spitalele de Pneumologie, de Infecţioase şi de Neurologie-Psihiatrie, devenite secţii exterioare, iar Judeţeanul, pe cel de Obstetrică-Ginecologie, toate trecând prin modernizări nici măcar imaginate până atunci.
În sistem se discuta încă din 2018 asocierea celor două unităţi într-un consorţiu spitalicesc, dar vara trecută municipalitatea a preferat o variantă radicală: fuziunea. Deosebirea e că în consorţiu fiecare îşi păstra conducerea şi organizarea, punând la comun o parte dintre resurse pentru a realiza o parte din achiziţii, pe când unificarea le uniformizează pe toate şi aduce avantaje suplimentare.
Trei câştiguri
Primarul Florin Birta (foto) explica succint atuurile vara trecută, când a obţinut acordul Consiliului Local pentru fuziune şi a propus-o Guvernului. Pe de o parte, în condiţiile în care Municipalul şi Judeţeanul sunt spitale de categoria a II-a, viitorul spital unificat va fi de categoria I, deoarece va avea toate specialităţile medicale. Prin urmare, pe lângă suma aferentă indicelui de complexitate a cazului tratat, va primi de la CAS câte 1.800 lei pentru fiecare pacient, nu 1.600 lei, cât primea Judeţeanul, respectiv 1.550 lei Municipalul. "Ar însemna un plus de 2 milioane euro anual", spunea primarul.
Un alt avantaj e reducerea cheltuielilor la achiziţiile de produse şi servicii, fiindcă vor fi făcute toate în comun, nu doar cele pentru unele medicamente şi materiale sanitare, precum şi a celor de personal, deoarece vor exista mai puţine posturi de conducere.
Nu în ultimul rând, unificarea va crea un circuit mai rapid al pacientului: un bolnav operat la Judeţean pentru o problemă acută, de pildă, nu va trebui externat şi apoi reinternat la Municipal pentru recuperare ori tratarea afecţiunilor cronice sau secundare.
All-inclusive
În prezent, nici unul dintre cele două spitale nu are toate specialităţile. Înfiinţat în anii 60 ca spital de copii şi "convertit", pe fondul scăderii natalităţii, în spital generalist după 2000, Municipalul rezolvă doar urgenţe pediatrice, iar pentru cele de Neurochirurgie, Chirurgie Plastică ori Cardiologie intervenţională îşi transferă pacienţii la Judeţean.
La rându-i, acesta, după ce le rezolvă urgenţele chirurgicale, transferă la Municipal bolnavii cu afecţiuni de Psihiatrie, Infecţioase, Oncologie ş.a.m.d. "Spitalul unificat va oferi pacientului acces la toate specialităţile şi serviciile", spune dr. Lucia Daina (foto), managerul interimar al Spitalului Judeţean.
Pentru că se vor acorda îngrijiri complete în cadrul aceluiaşi spital, se câştigă timp, adesea preţios, şi bani. Explicaţia constă într-un detaliu puţin cunoscut: când transferă bolnavi, spitalele trebuie să parcurgă proceduri birocratice şi să apeleze la ambulanţe SAJ, pe când dacă îi mută în locaţii proprii o pot face cu vehiculele lor.
Cu promptitudine
În plus, şi mai important este că personalul spitalului unificat va avea la dispoziţie întregul istoric medical al bolnavilor, putând afla în cel mai scurt timp ce afecţiuni are fiecare, ce intervenţii a suferit în trecut şi ce tratamente a urmat.
"Teoretic, istoricul medical al fiecărei persoane asigurate ar fi trebuit să se regăsească în dosarul electronic al pacientului, gestionat de CAS, dar acesta e o iluzie. Nu este completat, iar sistemul informatic nu e funcţional. Prin unificarea bazelor de date ale celor două spitale, medicii pot afla rapid informaţiile de care au nevoie pentru o diagnosticare completă şi precisă şi stabilirea celui mai potrivit tratament", explică directorul medical al Judeţeanului, dr. Monica Sabău (foto).
"O să pice globuri şi din pomul ăsta"
Fuziunea va avea de rezolvat însă probleme cronice ale ambelor unităţi, pentru a stabili structura şi localizarea fiecărei secţii, sarcină dificilă din multe motive. Pe de o parte, deşi în trecut a transferat Municipalului specializări ca Oncologia ori Recuperarea, caracteristice spitalului de boli cronice, Judeţeanul a păstrat altele mai greu de justificat într-o unitate de urgenţă, cum sunt Dermatologia şi Diabetologia. În acelaşi timp, Municipalul s-a dezvoltat cu secţii desprinse din Judeţean care se suprapun parţial cu cele rămase aici, cum ar fi Cardiologia şi Internele.
Pe de altă parte, atât în Municipal, cât şi în Judeţean există secţii care se dublează, cum sunt cele de Chirurgie, astfel că trebuie decis care se justifică obiectiv, prin numărul de pacienţi, şi care au o existenţă artificială, pentru a fi conduse de cadre didactice ale Facultăţii de Medicină. "O să pice globuri şi din pomul ăsta", spune metaforic dr. Sabău despre şefii secţiilor ce vor fi desfiinţate.
La fel, va trebui rezolvată şi situaţia celor două ambulatorii. Judeţeanul are în Staţionarul II cabinete de Infecţioase, Pneumologie şi Reumatologie, corespunzătoare specializărilor de la Municipal, iar acesta are în policlinica din Rogerius cabinete din specializări caracteristice Judeţeanului, cum e Urologia. "Va exista un ambulatoriu integrat, cu cabinete în mai multe locaţii, şi trebuie văzut ce specialităţi va avea fiecare", concluzionează dr. Daina.
Analize şi discuţii
După ce reguli se vor desfiinţa, redimensiona şi muta secţiile, încă nu se ştie. Deşi propunerea de unificare a fost înaintată Guvernului astă-vară, nimeni n-a pregătit criteriile de reorganizare.
Dr. Daina afirmă că regulile vor fi fixate după analizarea unor statistici privind numărul de pacienţi, patologia rezolvată de fiecare unitate înainte de pandemie, indicele de complexitate a cazurilor, durata medie de spitalizare şi alţi parametri care indică eficienţa până la nivel de secţie, precum şi a nevoilor de dezvoltare a unor servicii cum ar fi cele paliative şi recuperare post-Covid. Apoi, vor fi consultaţi şefii de secţii din ambele spitale.
"E un proces complex", spune dr. Daina, adăugând că, totuşi, nu se pleacă de la zero: "În ultimii ani s-au făcut schimbări care favorizează unificarea. Laboratorul centralizat, staţia de sterilizare şi farmacia informatizată de la Judeţean au fost gândite şi pentru nevoile Spitalului Municipal. Cele două spitale au protocoale comune, iar colaborarea din pandemie a ajutat şi ea. Noi am găzduit secţii de la Municipal, am primit bolnavi Covid şi le-am detaşat colegilor personal".
Săraci şi bogaţi
"În niciun caz nu privim fuziunea ca asocierea între un frate mai bogat şi unul mai sărac", spune dr. Ovidiu Burtă (foto), directorul medical al Spitalului Municipal, unde există temeri că Judeţeanul va "înghiţi" pur şi simplu această unitate, precum peştele mai mare pe cel mai mic.
Culmea e că, în ciuda aparenţelor, Municipalul are o capacitate mai mare de spitalizare, având înainte de pandemie 1.085 paturi faţă de cele 861 de la Judeţean, dar mai puţini angajaţi - 1.633 (număr suplimentat la 2.349 în pandemie), sub cei aproape 2.000 de la Judeţean.
Dr. Burtă afirmă că "profesional, angajaţii noştri nu sunt cu nimic mai prejos decât cei de la Judeţean", dovezi fiind indicele de complexitate a cazurilor tratate şi durata medie de spitalizare, astfel că fuziunea ar trebui făcută "de pe poziţii de egalitate" şi cu reguli obiective. Pe româneşte, chiar dacă la Municipal sunt mai puţine "somităţi" cu rang universitar, asta nu trebuie să influenţeze structurarea şi funcţionarea spitalului după unificare.
Retard recuperat
De altfel, după un deceniu de instabilitate, cu manageri care au rezistat de la câteva luni la cel mult doi ani, în ultimii ani Municipalul a transformat unele handicapuri în atuuri. După ce în 2019 DSVSA i-a închis bucătăria, pacienţii Municipalului beneficiază de servicii de catering, iar de anul trecut îşi pot alege meniurile după afecţiuni şi preferinţe. La fel, deşi pandemia a prins unitatea cu doar 10 paturi ATI şi fără CT, în 2020 Municipalul şi-a dublat capacitatea de Terapie Intensivă şi s-a dotat cu aparatul de imagistică.
Pe de altă parte, subliniază managerul interimar Laurenţiu Chiană (foto), site-ul spitalului oferă bolnavilor posibilitatea programării internărilor, dar şi de a descărca acte medicale, ca de pildă rezultatele analizelor, sistemul fiind în dezvoltare pentru a direcţiona automat informaţiile şi medicilor de familie, pentru a le şti problemele.
Cea mai importantă, însă, este calitatea îngrijirii bolnavului, pacienţii celor două spitale constatând că la Municipal atât medicii, cât şi asistentele respectă mai strict programul de lucru şi intră mai des în saloane decât în unele secţii de la Judeţean.
Concurs fără concurenţă
În condiţiile în care atât Municipalul, cât şi Judeţeanul au manageri interimari, pentru şefia viitorului spital unificat Primăria va organiza un concurs la finele lunii martie, favorit fiind dr. Gheorghe Carp, fost director al ambelor unităţi. De altfel, suspendat din funcţia de manager la Judeţean din decembrie 2020, după ce a fost ales senator PNL, acesta a demisionat cu totul săptămâna trecută, tocmai pentru a fi organizat concursul. Nu ascunde, de altfel, că vrea să-l câştige. "Categoric, mă prezint la concurs. Am cea mai mare experienţă şi ştiu ce trebuie făcut", declară Carp.
Atuurile sale sunt că tocmai el a propus unificarea, dar şi că, deocamdată, nimeni nu îndrăzneşte să-l concureze. Are, totuşi, şi un dezavantaj greu de ignorat, şi anume cei 66 de ani pe care îi va împlini în luna mai, vârstă la care conducerea viitorului mega-spital nu e floare la ureche şi mulţi consideră că, la un nou început, ar fi nevoie şi de un suflu nou. Rămâne de văzut, însă, dacă şi cine se va mai încumeta la concurs...
CONCEDIERI
Mai puţini şefi
Niciunul dintre managerii spitalelor Municipal şi Judeţean nu ştie în prezent câte secţii, compartimente şi servicii va avea viitorul spital unificat, şi nici câte dintre cele 1.946 de paturi de acum ale ambelor unităţi, cărora li se vor adăuga încă maximum 295 după construirea viitoarei secţii de Infecţioase şi Pneumologie din strada Vlădeasa, vor fi păstrate în noua structură.
Singurele certitudini, afirmă dr. Lucia Daina, sunt că unii medici îşi vor pierde posturile de şefi de secţii prin desfiinţarea şi comasarea acestora şi că din noua organigramă o să dispară cu zecile funcţii de şefi de servicii, de laborator, farmacie, achiziţii, contabilitate, aprovizionare şi transport, resurse umane, întreţinere, prevenirea şi stingerea incendiilor etc.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.