Sala mare a Prefecturii Bihor s-a umplut, luni la prânz, de costume negre. 15 oficiali maghiari, reprezentanţi ai cabinetului prim-ministrului Viktor Orbán, ai Ministerului Agriculturii (care are atribuţii de protecţia mediului în Ungaria), ai prefecturii din Baranya, de care aparţine localitatea Paks, gazda centralei nucleare a Ungariei, şi ai companiei statului ungar care administrează centrala, au descins la Oradea pentru a participa la prima dezbatere publică din România, dintr-o serie de trei, pe tema construirii unor noi reactoare nucleare.
Alături de oficialii maghiari au stat reprezentanţi ai Ministerului Mediului de la Bucureşti, respectiv ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, gazde ale dezbaterii pe care Uniunea Europeană a impus-o autorităţilor maghiare, dat fiind faptul că centrala nucleară poate avea un impact transfrontalier.
Ora prost aleasă a evenimentului, 12 la prânz, a făcut ca la dezbatere să fie prezenţi, în afara ziariştilor şi a reprezentanţilor unor instituţii publice locale, precum Primăria Oradea ori ISU Crişana, doar trei cetăţeni: doi orădeni trecuţi de prima tinereţe şi un reprezentant al organizaţiei pentru protecţia mediului Greenpeace Ungaria. Deşi au recunoscut că ora este nepotrivită, deoarece la prânz cam toată lumea este la muncă, oficialii, români şi maghiari deopotrivă, n-au explicat de ce au ales-o.
Proiect maghiaro-rus
Mai bine de două ore, oficialii maghiari au prezentat, în maghiară şi cu traducător român, proiectul de la Paks, argumentând necesitatea lui şi înşirând toate demersurile birocratice făcute până acum. Astfel, a precizat Aszodi Attila, reprezentant al cabinetului prim-ministrului maghiar, actuala centrală nucleară, pusă în funcţiune între anii 1982 şi 1987, asigură 36% din necesarul de energie electrică al Ungariei. Pentru că are resurse de apă limitate pentru hidrocentrale, Ungaria trebuie să-şi suplimenteze producţia de energie prin centrala de la Paks, care în anul 2030 ar trebui să asigure 40% din necesarul ţării. Drept urmare, Ungaria şi Rusia au încheiat un acord prin care ruşii se obligă să crediteze cu 10 miliarde de euro construirea unor reactoare noi la Paks, care să asigure funcţionarea optimă a centralei, actualele reactoare atingându-şi durata de viaţă.
"Blocurile care se construiesc sunt prototipurile perfecţionate faţă de ce există în momentul de faţă", a precizat Aszodi, adăugând că reactoare similare se construiesc în Rusia şi în Finlanda. Noile reactoare au o capacitate de 1.200 MW fiecare şi o durată de viaţă estimată de 60 de ani. Estimările oficialilor maghiari arată că între anii 2018 şi 2023 ar urma să se construiască cele două blocuri noi, care ar putea fi integrate în producţia naţională abia în anii 2025-2026.
Un capitol asupra căruia ungurii au insistat este încărcarea termică a Dunării. Reactoarele de la Paks sunt răcite cu apă din Dunăre, cele existente în prezent având un necesar de 100 metri cubi pe secundă, în timp ce cele noi vor avea nevoie de 130 mc/s. În schimb, în perioada în care reactoarele vor funcţiona în paralel, adică între 2018 şi 2026, acest necesar va creşte până la 230 mc/s. Totuşi, garantează iniţiatorii proiectului, studiile arată că viaţa fluviului care curge cu un debit mediu de 2000 metri cubi pe secundă, nu va fi afectată.
Ungurii au dat asigurări că au ţinut cont şi de nefericitul episod Fukushima, unde un cutremur şi un tsunami au afectat centrala atomică. "Vom fi în stare să realizăm o centrală nucleară cu o rezistenţă superioară celei de la Fukushima", a spus Aszodi, arătând şi că înălţimea la care este construită centrala nu va permite niciodată inundarea ei cu apa Dunării. Aşadar, a concluzionat el, centrala nu va prezenta riscuri nici pentru maghiari, dar nici pentru români.
"Nu ferm" deşeurilor radioactive
Dacă Paks este destul de departe de Oradea încât locuitorii oraşului de pe Criş să se teamă de dezastre nucleare, o problemă care ar putea atinge urbea este cea a deşeurilor radioactive. Aszodi a precizat că o parte din aceste deşeuri vor ajunge în Rusia, în timp ce altele vor fi depozitate în Ungaria. Întrebat de BIHOREANUL dacă transferul deşeurilor radioactive ar putea să se facă prin România, trimisul lui Viktor Orban a spus că nu. "Vă răspund pe scurt: nu ferm. România nu este ţară de tranzit a deşeurilor către Rusia". Itinerarul prevăzut de maghiari duce prin Ucraina şi, a reiterat Aszodi, "nu există o variantă de transfer prin România".
După cele mai bine de 2 ore de prezentare, când publicul a putut adresa întrebări, au luat cuvântul un inginer orădean, Makai Zoltan, care a lăudat proiectul mai ceva ca oficialii maghiari, şi reprezentantul Greenpeace Ungaria, Perger András. Deşi organizaţia pe care a reprezentat-o critică proiectul de la Paks, şi chiar el le-a înmânat jurnaliştilor un comunicat de presă ce arată motivele pentru care Greenpeace se opune investiţiei, Perger s-a rezumat să-i întrebe pe cei prezenţi când va avea loc dezbaterea de la Bucureşti şi dacă autorităţile române au primit proiectul actualizat la cererea autorităţilor de mediu maghiare. Răspunsurile primite l-au mulţumit, aşa că nu a insistat: dezbaterea de la Bucureşti nu are încă o dată stabilită, iar Ministerul Mediului a primit varianta actualizată a proiectului.
Încă se dezbate
Comunicatul Greenpeace arată, însă, că organizaţia acuză compania de stat care administrează centrala că a realizat un raport de mediu lacunar, că n-a analizat impactul de mediu al centralei în urma unui atac terorist ori a unui război şi că a furnizat date calendaristice diferite privind programul de construire.
De asemenea, Greenpeace susţine că centrala de la Paks nu are un plan de dezafectare şi că nici nu a făcut o analiză solidă a transportului deşeurilor. Cum aceste întrebări nu au fost puse şi în dezbaterea publică, au rămas fără răspuns. Perger le-a precizat ziariştilor orădeni că aceste nelămuriri urmează să fie dezbătute de colegii săi la întâlnirea de la Bucureşti.
Cert este că documentaţia privind investiţia de la Paks rămâne postată pe site-ul Ministerului Mediului, iar toţi cei care au opinii sau nelămuriri le pot transmite până cel târziu pe data de 15 octombrie, la adresele de email srp@mmediu.ro sau mihaela.macelaru@mmediu.ro. Marţi, delegaţia va organiza o dezbatere similară la Timişoara.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.