Un an de la izbucnirea războiului din Ucraina

Vineri, 24 februarie, se împlinește un an de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. În acest moment, nu se întrevede un final pentru acest conflict care a ucis deja zeci de mii de oameni, a distrus oraşe şi localităţi, a forţat milioane de persoane să fugă şi a adus o tensiune de Război Rece în relaţiile internaţionale.

News.ro amintește că Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă asupra Ucrainei la 24 februarie 2022, cu scopul de a cuceri rapid capitala Kiev şi de a răsturna guvernul proeuropean, dar aceste speranţe au fost spulberate de o apărare acerbă, precum şi de gafe militare care au pus piedici Moscovei.

Ucraina a avut succes cu unele contraofensive îndrăzneţe, în vara şi toamna anului 2022, recucerind o mare parte din teritoriul pe care îl pierduse la început. Treptat, războiul, pe care Moscova îl numeşte "operaţiune militară specială", s-a transformat într-o luptă de tranşee, de uzură, înregistrându-se pierderi tot mai mari de ambele părţi.

Rusia controlează aproximativ o cincime din Ucraina la un an de la declanşarea operaţiunii ce ar fi trebuit să-i aducă lui Putin ţara pe tavă în numai trei zile, mai scrie News.ro.

În condiţiile în care Putin a semnalat dorinţa de a se concentra în continuare pe conflict, în ciuda sancţiunilor occidentale, iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski menţine o linie dură în ceea ce priveşte orice posibile discuţii, perspectivele de pace par îndepărtate.

ONU cere Rusiei retragerea trupelor

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat joi cu o majoritate covârşitoare o rezoluţie care marchează primul an al unui război nemaivăzut de decenii în Europa.

ONU cere Moscovei să-şi retragă trupele şi să înceteze lupta, rezoluția înregistrând 141 de voturi pentru şi 32 de abţineri.

Şase ţări s-au alăturat Rusiei pentru a vota împotrivă - Belarus, Coreea de Nord, Eritreea, Mali, Nicaragua şi Siria. China s-a abţinut de la vot, la fel ca alte țări, între care și India.

Preluând narativul vehiculat din ce în ce mai insistent de Kremlin, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a prezentat joi "operaţiunea militară specială" drept o luptă existenţială împotriva unui Occident ostil: "Folosind Ucraina, Occidentul colectiv încearcă să dezmembreze Rusia, să o priveze de independenţa sa. Aceste încercări sunt sortite eşecului", a declarat Şoigu.

Ucraina şi aliaţii săi, conduşi de Statele Unite şi Europa, resping astfel de argumente, catalogând invazia drept o acaparare nejustificată de teritorii, menită să subjuge un stat suveran care a încercat să se desprindă de Moscova.

În orice caz, la un an de la lansare, "operaţiunea militară specială" a Moscovei se transformă în cel mai grav conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Urmează noi sancțiuni

News.ro mai scrie că preşedintele american Joe Biden se va întâlni virtual vineri cu liderii G7 - grupul celor mai dezvoltate democraţii - şi cu preşedintele Zelenski pentru a marca un an de război şi pentru a anunţa noi sancţiuni împotriva celor care au ajutat efortul de război al Rusiei, a anunţat Casa Albă.

Şi Uniunea Europeană ar urma să anunţe al zecelea pachet de scancţiuni, deşi joi seară încă nu obţinuse consensul.

În timp ce Europa a încercat să scape de exporturile de hidrocarburi ruseşti, Moscova a găsit în China şi India cumpărători dispuşi să preia surplusul, amortizând lovitura sancţiunilor. "Economia rusă şi sistemul de guvernare s-au dovedit a fi mult mai puternice decât presupunea Occidentul", proclama mândru Putin săptămâna aceasta.

Pe fondul temerilor americane că şi China ar putea juca alături de Rusia, furnizându-i echipamente letale, Beijingul este aşteptat vineri să-şi prezinte un plan de pace pe care îl propune părţilor.

Intensificând şi mai mult tensiunile, Putin a anunţat joi că intenţionează să desfăşoare în acest an noi rachete balistice intercontinentale cu focoase multiple Sarmat. La începutul acestei săptămâni, el a suspendat participarea Rusiei din tratatul New START (Tratatul de reducere a armelor strategice) ce reglementează controlul armelor nucleare.

Ucraina își va produce propriile arme

În acest context, preşedintele Volodimir Zelenski a sugerat joi seară că Ucraina va începe să-şi producă autohton o parte din armele de care are nevoie. El a spus că Statul Major a discutat despre problema producţiei şi aprovizionării cu muniţii şi arme, „o muncă semnificativă” pentru care ţara are „potenţialul adecvat”, dar a spus că deocamdată nu poate da detalii.

„Problema producţiei şi aprovizionării cu muniţii şi arme a fost discutată separat şi foarte detaliat în cadrul reuniunii (Statului Major extins - n.r). Bineînţeles, nu pot dezvălui în mod public detaliile acesteia. Dar aceasta este o muncă semnificativă. Şi mă bucur să aud la reuniunea Statului Major că, fie şi în actualele circumstanţe, avem potenţialul adecvat”, a declarat Volodimir Zelenski în mesajul de bilanţ transmis la sfârşitul zilei de joi.

Anunţul venea în condiţiile în care oficiali locali ucraineni au raportat joi mai multe explozii atribuite forţelor ucrainene la Mariupol, oraş din sud-estul ţării, ocupat de luni bune de ruşi şi care constituie o bază importantă pentru aprovizionarea trupelor Moscovei.

Nu este clar însă cum s-au produs aceste explozii, în condiţiile în care oraşul se află la 80 de kilometri de cele mai apropiate poziţii ucrainene de pe linia frontului, deci în afara razei de acţiune a sistemelor de armament furnizate Ucrainei de Occident (HIMARS şi MLRS).

Potrivit CNN, presa ucraineană a sugerat că armata ucraineană ar fi desfăşurat un nou sistem de rachete, produs pe plan local, cu o rază de acţiune mai mare, mai scrie News.ro.

„Rusia a pierdut acest război”

Consilierul pentru Securitate Naţională din SUA Jake Sullivan a afirmat că, deşi ”nu poate prezice viitorul”, el consideră că ”Rusia a pierdut deja acest război” împotriva Ucrainei.

”Obiectivele Rusiei în acest război au fost de a şterge Ucraina de pe hartă, de a cuceri capitala şi de a elimina Ucraina, de o absorbi în Rusia”, a declarat Sullivan, la o dezbatere organizată de CNN cu reprezentanţi ai Administraţiei Biden pentru a marca un an de la începutul războiului. ”Au eşuat în a face asta şi nu sunt în poziţia de a mai reuşi să facă asta de acum înainte”, a spus el.

Pe de altă parte, Sullivan a declarat că avioanele de luptă F-16 – care au fost cerute de Ucraina – ”nu sunt înzestrarea cheie” pentru nevoile curente ale ţării, adică o contraofensivă faţă de forţele ruseşti.

„Vom continua să ajutăm Ucraina”

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis, vineri, că moldovenii sunt alături de poporul ucrainean în lupta acestuia pentru o viaţă liberă şi demnă. ”Pacea va învinge! Moldova va trăi în pace, alături de Ucraina victorioasă, în familia ţărilor europene, libere”, a afirmat ea.

Și preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis, vineri, un mesaj video în care afirmă că ţara noastră va continua să ajute Ucraina şi poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie.

”Vom continua să ajutăm Ucraina şi poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie. Este angajamentul ferm al României. Războiul ne-a mai învăţat o lecţie, cea a solidarităţii şi unităţii. Împreună am arătat că suntem puternici şi ne opunem agresiunii ruse. Această bătălie trebuie să fie câştigată de Ucraina, iar Rusia trebuie să răspundă pentru crimele comise şi pentru vieţile distruse”, afirmă Klaus Iohannis, transmițând și un mesaj către ucraineni:

”Dragi ucraineni, nu sunteţi singuri! Aveţi în România un prieten de nădejde, care vă sprijină în această luptă nedreaptă! Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să contribuim la victorie şi la construirea unui viitor mai bun, în pace! România este şi va fi alături de Ucraina!”.

Sursa: NEWS.RO