Hristos s-a născut! Obiceiuri și superstiții de Crăciun!

Crăciunul este perioada tradiţiilor, a superstiţiilor şi a obiceiurilor transmise din generaţie în generaţie, este și ziua în care celebrăm nașterea lui Hristos.

Ziua Nașterii Mântuitorului este o sărbătoare cu o puternică semnificație pentru lumea creștină. În seara de Ajun, creștinii împodobesc bradul. Gospodinele se pregătesc temeinic pentru această sărbătoare, curățându-și temeinic casele, dar și gătind bucate alese, în special cozonaci copți. 

Vestea Nașterii lui Isus a fost anunțată de colindători, care se duc din casă în casă pentru a le transmite urări de bine gazdelor, fiind răsplătiți cu mere, nuci, dulciuri, dar și bani.

Colindul, scenetele cu motive religioase şi mesele bogate sunt nelipsite în toate colţurile ţării, în special la sat, acolo unde obiceiurile s-au păstrat mai bine.

Tradiția spune că este un semn rău dacă gazda refuză să-i primească pe colindători sau dacă ușa casei lor este încuiată, gestul lor va fi pedepsit de Dumnezeu.

Descriind obiceiurile și superstițiile din această zi, site-ul stirileprotv.ro scrie că în Bucovina, oamenii evită să împrumute lucruri, iar sărbătoarea Crăciunului este prilejul de-a înapoia sau recupera ceea ce au împumutat de-a lungul anului. Tot în Bucovina, se bănuiește că toți colindătorii au puteri magice și că dacă ei nu ar mai da vestea Nașterii Mântuitorului din casă în casă, atunci diavolii vor invada Pământul.

În Moldova, de Ajun nimeni nu aruncă absolut nimic din casă, dacă vor să aibă un an roditor și plin de belșug. Gunoiul nu face excepție de la această regulă. Femeile coc colaci în formă de opt întors, semnul infinitului, care în următoarea primăvară sunt afumați și puși între coarnele bovinelor care ară pâmântul pentru a avea un sol fertil.

În Banat, în Ajun oamenii nu au voie să stingă focul dacă vor să aibă un an plin de lumină și sport în casă. Aici, fetele de măritiș își pun peste noapte sub fereastră diverse bucate, dar fără a fi gustate, iar legenda spune că cel care le este predestinat se va apropia de fereastra lor și se va înfrupta din delicatesele lăsată de fată, prilej în care aceasta îl va vedea.

În Transilvania, în satele din Maramureş, colindătorii umblă din casă în casă cu "Steaua" sau cu "Capra", însă cel mai interesant este "Jocul Moşilor", la originea căruia se crede că au stat ceremoniile cu măşti din nopţile de priveghi, un ritual străvechi de cinstire a morţilor. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului. Cine le iese în cale este "croit" de biciul "moşilor". "Moşii" maramureşeni poartă, în general, o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun.

O altă tradiţie nelipsită în acest colţ al României este "Viflaimul" - o piesă de teatru popular în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus.

O superstiţie spune că, în ziua de Crăciun, nu se dă cu mătura, nu se spală rufe şi nu se dă nimic cu împrumut. O altă superstiție spune că de Crăciun nu este bine să te cerți sau bați cu cineva pentru că vei avea probleme de sănătate de-a lungul anului.

Cei care au animale şi păsări în gospodărie obişnuiesc să le dea mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit, despre care se spune că le-ar feri de boli.

În unele zone, în Ajunul Crăciunului încă se mai leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul care vine. Cei superstiţioşi ung cu usturoi vitele, la coarne şi la şolduri, pentru a alunga spiritele rele. Din străbuni se spune că, dacă vitele se culcă în seara de Ajun pe partea stângă, este semn că iarna va fi lungă şi geroasă.

În dimineața de Crăciun, tradiția spune că ar fi bine să ne spălăm cu apă curată în care să punem o monedă de argint. În acest mod, vom fi curați tot anul, la fel ca argintul, și feriți de boli.

Una peste alta, sărbătoarea Crăciunului înseamnă mai mult timp petrecut cu familia şi prietenii, dar şi credinţa într-un an mai bun şi mai prosper. 

Sărbători fericite, așadar!