Hristos a înviat!

Credincioşii ortodocşi şi greco - catolici prăznuiesc, duminică, Paştele, cea mai importantă sărbătoare creştină. După trei zile de doliu, preoţii au ieşit, la miezul nopţii, din altarele bisericilor, cântând, alături de credincioşi, "Hristos a înviat". Românii au umplut catedralele, bisericile şi mănăstirie din întreaga ţară, inclusiv în Oradea.

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii. La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul "Veniţi de luaţi Lumină!". În multe locuri, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând "Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 3.

Lumina, adusă de la Ierusalim

Preoţii au împărţit Lumina Sfântă venită mai devreme de la Ierusalim, iar românii au aprins candele şi lumnânări, pentru a duce acasă taina Învierii.

Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă în ţară, sâmbătă seară, cu un avion special, de către o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, arată Digi24.ro. "Lumina Sfântă de la Ierusalim îl reprezintă pe Mântuitorul Hristos, care a spus despre sine însuşi 'Eu sunt Lumina Lumii!'. Cel ce-mi urmează nu va umbla întru-ntuneric, ci va avea Lumina Vieţii", a spus PS Timotei.

Arhiepiscopul a menţionat că Lumina de la Sfântul Mormânt "ne aduce aminte nouă de lumina credinţei, de lumina faptelor bune, de lumina pe care o primim ascultând şi, mai ales, împlinind cuvintele lui Iisus Hristos". 

"Lumina aceasta ne vorbeşte însă despre Lumina cea Neînserată a Împărăţiei lui Dumnezeu. Această Lumină va fi oferită tuturor celor care îl iubesc pe Domnul, adică Fiilor Luminii. Fiii Luminii sunt cei care împlinesc cuvântul lui Dumnezeu, cei care-şi iubesc aproapele, cei care reuşesc să-şi ierte aproapele, cei care iubesc Biserica şi, în general, cei care fac faptele Luminii. Iar Fiii Întunericului vor fi izgoniţi afară, adică într-un loc în care nu vor avea comuniune cu Dumnezeu", a explicat ierarhul, adăugând că la Ierusalim au fost prezenți foarte mulți români.

Cu probleme din cauza vremii

De precizat că avionul care aducea Lumina Sfântă de la Ierusalim pentru credincioşii din Mitropolia Ardealului, nu a putut ateriza, sâmbătă seară, la Sibiu din cauza ploii puternice. Avionul care a plecat din Bucureşti a fost redirecţionat către Cluj, iar mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, care aştepta Lumina Sfântă în Aeroportul Sibiu, a declarat că, la Mitropolie, va ajunge o delegaţie de la Braşov, pe cale rutieră, care a luat Lumina Sfântă de la delegaţia care a aterizat pe Aeroportul "Henri Coandă".

Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paști la Ierusalim, când, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12.30-14.30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an și care în primele minute nu frige.

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt polițiști civili, care nu sunt creștini. De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

O sărbătoare a bucuriei

Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică, fiind cea mai veche şi mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii, prin sacrificiul lui Iisus Hristos

Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul "Hristos a înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a înviat!".

Sărbatoarea este precedată de o perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare.

La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (duminica Floriilor), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente au avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea. Începând din joia mare, clopotele au încetat să mai bată, în locul lor auzindu-se doar toaca.

Vom reveni cu fotoreportaj din bisericile orădene!