URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 27 IANUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Zilele trecute, Oradea a intrat în colimatorul primarilor celor mai importante orașe din țară, Bucureștiul și Clujul. Și, ca de fiecare dată, fără ca noi să avem vreo vină. Asta nu înseamnă că nu suntem măguliți că ditamai primarii de capitale, de provincie și de țară nu mai pot dormi de grija noastră!
Zic şi eu
Adrian Cris
Partid-balama, care s-a obişnuit să-şi ofere „serviciile” când PNŢCD şi PNL, când PD-PDL, când PSD, UDMR nu trăieşte decât din parazitarea partidelor întemeiate sau măcar justificate ideologic, oferindu-le în Parlament, în Consiliile Judeţene şi în Consiliile Locale voturile pentru încropirea unor majorităţi, în schimbul atât al discriminărilor pozitive oferite minorităţii, cât mai ales al privilegiilor pentru liderii acesteia.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă nu mă înşel, era perioada în care preşedintele Iohannis se contra cu PSD pe marginea numirii unui premier, când Moise Guran a făcut o ediţie a emisiunii "România în direct" pornind de la întrebarea "Care ar fi cea mai potrivită persoană pentru a fi desemnată premier?". Ascultătorii au pomenit multe nume, inclusiv din zona non-politică, printre care, deloc surprinzător, şi al lui... Moise Guran. Ca de obicei, în situaţii critice, oamenii au nevoie de un om, un singur om, care să îi salveze. E posibil ca atunci să-i fi apărut jurnalistului gândul de mărire.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum am arătat săptămânile trecute, legislaţia noastră prevede posibilitatatea ca statul să acorde facilităţi persoanelor care nu pot să îşi permită cheltuielile pricinuite de desfăşurarea unui proces civil. Dacă în episoadele anterioare am prezentat condiţiile de acordare a acestui ajutor, în continuare vom vedea procedura prin care ajutorul public judiciar poate fi obţinut.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Guta cuprinde o serie de boli care apar singure sau în combinaţie şi includ hiperuricemia, atacurile de artrite inflamatorii (la o singură articulaţie), depozitele de cristale de uraţi la nivelul articulaţiilor şi la nivelul rinichilor, precum şi litiaza renală cu săruri de uraţi. Hiperuricemia (creşterea acidului uric plasmatic la valori de peste 7 mg%) este cea care determină apariţia gutei. Acidul uric, alături de creatinină, uree şi pigmenţii biliari, este un produs final al metabolismului proteic.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
18 Octombrie 2018, 07:53

Unirea prin cultură: Perioada interbelică a marcat în Bihor creşterea puternică a activităţii unor asociaţii culturale româneşti

Unirea prin cultură: Perioada interbelică a marcat în Bihor creşterea puternică a activităţii unor asociaţii culturale româneşti IDENTITATE PRIN MUZICĂ. Una dintre cele mai fervente asociaţii culturale din Oradea şi Bihorul anilor ’20 a fost "Reuniunea de cântări Hilaria", înfiinţată încă din 1875 (dreapta). După Unire, corul a fost prezent la toate sărbătorile locale şi naţionale, susţinând programe artistice periodice, dar şi la mari evenimente precum intrarea Armatei Române în Oradea, pe 20 aprilie 1919, ori vizita Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, pe 23 mai, acelaşi an (stânga)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

La începutul secolului XX, activitatea culturală era o formă la îndemână de promovare a valorilor etnice de către toţi cei care locuiau în Imperiul Austro-Ungar.

Românii aveau cercuri literare, asociaţii culturale şi cunoscuta revistă Familia, prin care îşi conservau, în diferite forme, valorile: prin scris, muzică şi teatru, ultimele două având un rol educativ semnificativ, în condiţiile în care o bună parte a populaţiei era analfabetă. După Unire, asemenea activităţi au înflorit fără egal...

Cultură de stat

În urma organizării instituţiilor publice, activitatea educaţională şi cea culturală s-au făcut conform legislaţiei româneşti. Primăria Oradiei a fost structurată pe mai multe servicii specifice, între care unul al Instrucţiunii Poporale şi Culturei Sociale. Municipalitatea subvenţiona instituţiile publice de cultură şi pe cele şcolare, dar şi confesiunile, reuniunile literare, Biblioteca Publică şi bibliotecile "poporale". Tot ea se implica în susţinerea învăţământului muzical, a "artelor frumoase" şi plastice, în organizarea de concerte, expoziţii şi întreţinerea cinematografelor.

Cel dintâi consilier cultural al Oradiei interbelice a fost profesorul de matematică Petre Dejeu, instalat în funcţie în 20 decembrie 1922. Anul următor, bugetul alocat instituţiilor culturale şi de învăţământ era de peste 3,7 milioane de lei, consistent la vremea respectivă.

Pe lângă activitatea culturală "de stat", exista şi una particulară, susţinută de artiştii înşişi şi din donaţii, fapt posibil datorită libertăţii culturale oferite de autorităţi, dar şi pentru că "setea" pentru astfel de activităţi, în special româneşti, creştea neîncetat.

Cele Trei Crişuri

generalul George BacalogluUna din primele forme particulare de tratare a acestei "pofte" a fost crearea unei mari asociaţii culturale care să lege românii de aici cu cei din Regat şi să promoveze cultura naţională. Mizând pe identitatea geografică, generalul George Bacaloglu (foto) a înfiinţat, în 1919, Marea Reuniune Culturală Cele Trei Crişuri, pentru "a strânge legăturile intelectuale şi sufleteşti între fiii poporului nostru".

Asociaţia sprijinea artiştii locali de tot felul, de pildă prin expoziţii permanente de pictură, sculptură, broderii, costume populare. Între piese apăreau, temporar, şi lucrări ale unor artişti din ţară şi străinătate. Ideea lui Teodor Neş, care se ocupa de secţiunea dedicată etnografiei a asociaţiei, era de creare a unui muzeu de profil. Cele Trei Crişuri înfiinţa şezători literare şi biblioteci cu săli de lectură în Oradea şi în comune, dar implicarea era pe toate planurile, inclusiv sanitară, prin desfăşurarea de conferinţe ori chiar organizarea de mici spitale.

Secţiunea dedicată "propagandei naţionale" se ocupa cu editarea de broşuri şi periodice ce promovau publicistica din ţară, fiind condusă de Gheorghe Tulbure şi reuşind, la doar un an după înfiinţare, să tipărească primul număr al revistei Cele Trei Crişuri. Publicaţia viza "o strângere a forţelor culturale româneşti şi o întrebuinţare firească a lor ca elemente de atracţie spre tot ce poate fi mai uman, mai înalt". Revista era literar-artistică, dar găzduia şi texte istorice.

ASTRA orădeană

Asociaţia culturală ASTRA, înfiinţată în Sibiu în 1861, a creat "despărţământul" orădean în vara lui 1900, pentru a înfiinţa biblioteci, dar şi a organiza "prelegeri poporale" cu tematică istorică, literară şi economică. Organizaţia oferea sprijin financiar şcolilor confesionale, pentru procurarea de manuale, şi ţinea, de asemenea, cursuri de alfabetizare.

 avocatul Aurel LazărConsistentă, activitatea ASTREI orădene a crescut după 1918, preşedinte devenind avocatul Aurel Lazăr (foto). Misiunea sa principală a rămas neschimbată, între preocupări intrând introducerea satelor din jurul Oradiei în circuitul cultural naţional.

"Despărţământul" a editat şi o publicaţie proprie, Astra Bihariei, dedicată culturalizării satelor din judeţ. Primul număr a apărut pe 6 martie 1932, dorindu-se a fi "o suveică spirituală, care va ţese fin multe fire între oraşe şi sate". Articolele se refereau la chestiuni legate de agricultură şi silvicultură, gospodărie, ocupaţii, etnografie şi artă populară, igienă, sfaturi pentru femei, educaţie religioasă, cultură sătească.

Muzica ne uneşte

"Reuniunea de cântări Hilaria" completa peisajul cultural prin activităţi muzicale susţinute de profesionişti şi amatori în diferite spaţii publice, cu program naţional. Corul s-a constituit în 1875 şi s-a reorganizat pe 17 decembrie 1918, când preşedinte a fost ales dr. Teodor Popa.

Cu ocazia intrării Armatei Române în Oradea, pe 20 aprilie 1919, corul a ţinut un recital în faţa Primăriei, intonând "Pui de lei" şi "Deşteaptă-te, române!", alte asemenea programe fiind susţinute cu ocazia Zilei Naţionale (10 Mai).

Hilaria avea o bună colaborare cu celelalte asociaţii culturale, întregind programele Cele Trei Crişuri şi ASTRA, invitând totodată în urbea de pe Criş coruri şi orchestre din ţară, împreună cu care ţinea spectacole la Teatrul Regina Maria. Unul din cele mai mari a fost pe 10 mai 1926, când au fost marcate atât Ziua Naţională a Regatului Român, cât şi semicentenarul Reuniunii. Ţinută în sala mare a Halei Comerciale (acum sediul Facultăţii de Medicină), serata a cuprins lucrări muzicale româneşti diverse şi dansuri, evenimentul fiind relatat inclusiv de ziarele centrale Universul şi Adevărul.

Corul şi-a propus atât să "anime" oraşul, cât şi să dezvolte talente, astfel că Hilaria organiza cursuri de teorie muzicală şi sprijinea financiar tinerii, cu bani adunaţi din taxele membrilor, dar şi din petreceri, serate, donaţii şi diverse ajutoare.

Primul ziar românesc

În 1918, în Bihor nu exista nicio publicaţie de limbă română. Revista Familia încetase să apară în 1906, iar alte periodice nu au putut fi scoase. Discuţii legate de editarea primului ziar local în limba română au început în toamna lui 1918, prin Consiliul Naţional Român din Oradea. Nevoia era evidentă: informarea românilor din Bihor despre cursul evenimentelor legate de Marea Unire.

Primul număr din Tribuna Bihorului a apărut pe 25 decembrie 1918, în 5.000 de exemplare. Publicaţia apărea săptămânal, duminica, redactor responsabil fiind Gheorghe Tulbure. În anii 1921-1922, a devenit cotidian, fiindu-i schimbat numele în Tribuna, în patru pagini, uneori cu un supliment literar.  Prin ea, etnicii români au putut afla principiile de organizare a statului român, votate la Alba Iulia, dezbaterile privind reforma agrară şi introducerea votului universal. Ziarul avea un articol de fond, o rubrică de ştiri din ţară şi din lume, precum şi ştiri locale, între acestea fiind incluse poezii, schiţe şi portrete ale unor personalităţi istorice şi culturale.

Un alt ziar românesc, apărut în 1923, a fost Vestul României, ulterior reuşindu-se reeditarea Familiei şi lansarea, în 1929, a cotidianului Gazeta de Vest. Totodată, începând din 1921, Episcopia Ortodoxă a Oradiei publica revista lunară Legea Românească.

Prin activităţile culturale numeroase de după Unire, Oradea s-a alăturat unor oraşe efervescente din acest punct de vedere, precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Chişinău. Au existat perioade de creştere şi scădere, asociaţiile şi publicaţiile româneşti dispărând efemer, în perioada 1940-1944, odată cu ocupaţia horthystă. Dovada că şi-au jucat rolul şi şi-au împlinit menirea suntem chiar noi, trăind azi, aici...


TRANSFER DE PUTERE
"Românizarea" administrativă

Integrarea Oradiei în sistemul administrativ românesc a fost întârziată o jumătate de an după Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, demersurile începând abia după intrarea Armatei Române în oraş, pe 20 aprilie 1919.

Familia regală poposea la Oradea pe 23 mai, iar între timp Consiliul Naţional Român din urbe numise un "prefect" al Oradiei şi Bihorului, în persoana avocatului Coriolan Pop. Rimler Károly a rămas primar până în 15 iunie 1919, primul edil român fiind Coriolan Bucico, instalat pe 8 februarie 1920.

Starea de asediu şi cenzura au rămas în vigoare până după 1920, iar economia locală era strict reglementată, inclusiv preţurile. Primăria a fost reorganizată în 1922. Cea mai înaltă autoritate administrativă era primarul, urmat de Consiliul Municipal, din care era desemnată Delegaţia Permanentă. Consiliul avea atribuţii pe şase secţiuni, de la cea administrativă la cele economică, educaţională şi sanitară. Limba maghiară era cea mai folosită în Primărie, majoritatea angajaţilor necunoscând româna.

Din 1920, zeci de străzi au fost redenumite după personalităţi româneşti, iar şcolile au fost "statificate". Serviciul spitalicesc a fost împărţit în şase circumscripţii sanitare, iar cei care doreau să-şi ridice o casă primeau o parcelă în cartierele noi, precum Ioşia sau Râtul Comandantului.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3101 RON
  • 1 EUR = 4.779 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON