URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 FEBRUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Deși anual se asfaltează câteva zeci de străzi, numărul celor care rămân la stadiul de ulițe cu hârtoape este în continuă creștere. Acesta e paradoxul orădean, că nu prididesc edilii să asfalteze pe cât se dezvoltă noile cartiere. Dar principalul vinovat de toată această problemă e tot Primăria.
Zic şi eu
Adrian Cris
Poate vă şochez: mie mi-a plăcut sâmbăta trecută la Conferinţa Judeţeană a PSD Bihor! Recunosc, am avut o plăcere sadică, pe care am savurat-o ignorând că unii din cei 648 delegaţi veniseră la sărbătoarea de partid cu maşinile primăriilor. La fel, nu mi-a păsat nici că rezultatul "alegerilor" îmi era clar încă de două săptămâni: pentru că n-a îndrăznit nimeni să-l concureze, Mang a fost reales printr-o simplă ridicare de mâini.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pe o străduță din Oradea țevile pocnesc mai des decât dopurile de șampanie prin restaurantele elegante. De câte ori apa rece, apa caldă sau agentul termic se infiltrează la suprafață din străfundurile bătrânei instalații, apare o echipă cu un scenariu bine stabilit: decopertează asfaltul, sapă tranșeea, ajunge la țeavă, taie bucata bolnavă, o sudează pe cea nouă, acoperă la loc, tasează pământul și betonează. Ulterior vine o altă echipă cu o basculă de asfalt și mai multe lopeți, după care, în sfârșit, pe străduța ghinionistă se lasă liniștea.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
30 Ianuarie 2020, 13:40

Tinereţe fără frontiere: Ai între 13 şi 30 de ani? Află cum poţi călători gratuit în toată Europa!

Tinereţe fără frontiere: Ai între 13 şi 30 de ani? Află cum poţi călători gratuit în toată Europa! ÎMPREUNĂ. În proiectele Erasmus Youth Exchange, tinerii învaţă să lucreze în echipă, dar şi că prietenia nu are graniţe. De pildă, tinerii bihoreni plecaţi toamna trecută în Lituania (foto) au învăţat, alături de colegi de generaţie din alte ţări, care le sunt drepturile de cetăţeni europeni
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Eşti elev sau student şi ţi se pare că totul este prea formal la şcoală şi ai vrea să te perfecţionezi, dar în alt mod? Nu ai bani pentru vacanţe în străinătate, dar ţi-ar plăcea să călătoreşti cât mai mult? Eşti indecis cu privire la ce vei face în viitor? Poţi găsi răspunsurile prin proiectele Erasmus Youth Exchange.

Mai multe asociaţii din Bihor le oferă tinerilor cu vârste între 13 şi 30 de ani ocazia să participe la schimburi de experienţă în Macedonia, Polonia, Italia, Lituania ori Ungaria, pentru care drumul, cazarea şi mâncarea este asigurată. Partea cea mai atractivă este că, în afară de vârstă, nu există alte criterii de participare!

Schimb de experienţă

Pentru a încuraja tinerii să se cunoască între ei, Uniunea Europeană finanţează anual, programul "Erasmus Youth Exchange", pentru schimburi de tineret, al căror scop este să-i ajute pe beneficiari să se întâlnească şi să dezbată probleme care îi interesează sau ar trebui să îi preocupe. De asemenea, prin aceste proiecte, tinerii învaţă să aprecieze fiecare cultură, indiferent cât de diferită este de a lor, dar şi să lucreze împreună.

Fiecare proiect se derulează după o "reţetă" anume, ca un fel de tabără: grupuri din mai multe ţări europene (între 16 şi 60 de persoane) se adună într-un loc stabilit, unde urmează un program conceput în funcţie de tematica proiectului, care poate varia de la ecologie şi antreprenoriat până la importanţa votului în UE ori drepturile minorităţilor sexuale. Cazarea, mâncarea şi transportul sunt asigurate de autorităţile europene.

Un astfel de stagiu durează între 5 şi 21 de zile şi fiecare grup trebuie să aibă obligatoriu un lider, adică o persoană de peste 18 ani care a mai participat la cel puţin două proiecte. 

Doar să vrei!

Un mare avantaj este că aceste programe nu necesită proceduri complicate de selecţie, tinerii interesaţi trebuind doar să ia legătura cu organizaţiile care le derulează şi, dacă s-au convins că vor să participe, să semneze un contract prin care se angajează să respecte cerinţele din proiecte. În plus, cum nu există taxe de înscriere sau alte costuri, pleacă la drum doar cu bani de buzunar!

În Bihor există mai multe astfel de asociaţii, printre ele numărându-se Projects and Ideas for Active Youth (Idei și Proiecte pentru tinerii activi) din Oradea, Asociaţia Erhangja (Vocea Ierului) din Săcuieni şi Association of Intercultural Communities (Asociaţia Comunităţilor Interculturale) tot din Oradea. 

Educaţie non-formală 

După ce ajung în "tabere", tinerii sunt amestecaţi în echipe cu colegi din alte ţări, pentru a se împrieteni, dar nu oricum, ci prin joacă...

"Cel mai folosit joc de cunoaştere presupune să se adune toţi într-un cerc. De exemplu: sunt 30 de tineri, primul trebuie să îşi spună numele şi un semn care îl defineşte, cum ar fi să tragă cu ochiul, apoi cel de lângă el îşi va spune la rândul său numele şi îşi va face semnul şi va trebui să îl imite şi pe al celui dinainte. Cel de-al 30-lea va trebui să spună toate cele 29 de nume şi să facă toate celelalte semne", explică Alexandru Gyöngy (foto), preşedintele Asociaţiei Comunităţilor Interculturale. Un alt joc, menit să-i înveţe pe participanţi cuvinte în limbi străine, presupune ca fiecare participant să dea "Bună dimineaţa" în limba maternă.

Totodată, tinerii din fiecare ţară trebuie să organizeze o "seară interculturală", în care le prezintă celorlalţi tradiţiile, legendele, obiceiurile, jocurile, dar şi cele mai importante personalităţi din ţara lor. Seara se încheie cu degustarea unor preparate tradiţionale gustoase.

Învaţă să devină adulţi

Tinerii bihoreni care au participat la asemenea proiecte spun că experienţa le-a fost folositoare. "În total, am fost la şase proiecte Erasmus+, în Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Cel mai mult mi-a plăcut cel la care am participat în 2016 la Budapesta, care ne învăţa cum să ne dezvoltăm propriile afaceri, dar şi cum să îmbinăm asta cu social media. Ne-au adus mai multe persoane care fac asta, printre care şi o femeie ce administra site-urile mai multor companii şi ţinea legătura cu clienţii. Fiecare "am furat" ideile care ne-au plăcut", spune Adina Pop, o orădeancă de 28 ani.

Alţii au ajuns chiar să se reorienteze în carieră în urma unor asemenea călătorii. "Primul meu proiect a fost în 2014, la Tiszalok, nu departe de Oradea. Era un proiect despre viaţă sănătoasă şi cum să te menţii sănătos, prin starea de spirit şi prin comuniunea cu natura şi cu oamenii. Am întâlnit oameni atât de faini încât, deşi eram la liceu, la specializarea matematică-informatică, mi-am dat seama că nu vreau să lucrez în faţa unui calculator, ci să comunic cu oamenii. Aşa că acum sunt student la kinetoterapie, la Oradea", povesteşte Vlad Bulzan (foto), în vârstă de 23 ani. 

Prieteni noi 

Pe lângă informaţiile noi pe care le adună, un alt mare câştig e că tinerii îşi fac amici pe tot continentul. "Am participat până acum la cinci proiecte şi fiecare mi-a plăcut. Pe lângă faptul că mi-am îmbunătăţit engleza, mi-am făcut mulţi prieteni. Acum, dacă vreau să merg în Italia, Grecia sau Lituania, nu trebuie decât să le scriu celor de acolo cu care am ţinut legătura şi să facem un tur al oraşului lor", spune Alexandra Miclăuş (foto), boboacă la Facultatea de Geografie, Turism şi Sport din Oradea.

O altă orădeancă, Antoaneta Barbu (foto), de 28 ani, îşi aminteşte că după prima sa experienţă Erasmus Youth Exchange, din 2016, în Turcia, a venit cu o mulţime de idei noi la locul de muncă. "Lucrând în marketing, am propus ca training-urile de la firma noastră să fie mai informale şi cu un accent mai mare pe creativitate", spune tânăra. 

Atât de aproape

Cele trei organizaţii din Bihor au oferte interesante pentru amatori şi anul acesta. Până acum, Erhangja a încheiat un parteneriat cu o asociaţie din Italia, pentru un proiect dedicat protecţiei mediului, şi un altul în Lituania, despre efectele negative ale drogurilor. La rându-i, Asociaţia Comunităţilor Interculturale are parteneriate cu ONG-uri din Polonia, Macedonia, Ungaria şi Lituania, astfel că tinerii interesaţi să cunoască aceste ţări pot să-şi facă planuri de călătorie. Datele exacte în care se vor desfăşura proiectele nu au fost încă stabilite, urmând să fie anunţate pe site-urile organizaţiilor şi pe reţelele de socializare.

Nu doar tinerii bihoreni pleacă în străinătate, ci şi alţi europeni vin aici. Asociaţia orădeană Proiecte şi idei pentru tinerii activi va organiza în luna martie la Oradea un curs intitulat "Peace with me" (Pacea cu mine), subiectul fiind modalităţile de prevenire a actelor de violenţă în grupurile de tineri.

După cum se vede, oferte sunt destule, iar asociaţiile răspund în timp scurt pe toate platformele de socializare. Aşa că, dacă ai între 13 şi 30 de ani, îndrăzneşte să-ţi faci viaţa mai diversă!


EUROPA PENTRU TINERI
De la Erasmus la Erasmus+ 

Programul Erasmus a fost înfiinţat de UE în 1987, iniţial fiind dedicat exclusiv schimburilor între studenţii din statele membre. Cu timpul, programul a fost extins, în 2014 schimbându-i-se denumirea în Erasmus+, datorită numărului foarte mare de proiecte incluse. 

În prezent există 8 tipuri de proiecte Erasmus+: Comenius (dedicate învăţământului preuniversitar), Erasmus (pentru studenţi şi profesori), Mundus (pentru masteranzi), Leonardo da Vinci (formare profesională în domeniul educaţiei), Grundvig (ce au ca obiectiv învăţământul adulţilor), Youth Exchange (pentru educaţia non-formală a tinerilor), Jean Monnet (dedicat activităţilor de cercetare în educaţie) şi Sports (activităţile legate de sporturi). Din 2014 până 2019, de programul Erasmus+ au beneficiat peste 4 milioane de tineri şi profesori. 

România a fost inclusă în program din 1996, de atunci UE majorând constant bugetul alocat ţării noastre, care în acest an va fi de 99,5 milioane euro pentru toate proiectele Erasmus+ .

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4 RON
  • 1 EUR = 4.7694 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON