URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 IUNIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când s-a lucrat la brandul pentru Oradea, s-au făcut niște studii care să afle de la cetățeni percepția despre instituţiile orașului, despre modul de trai etc. Punctajul pe fiecare domeniu a fost de la 1 la 5, aceasta fiind nota maximă. Deși eșantionul era alcătuit din toate mediile, inclusiv din cel universitar, singurul punct în care Oradea a stat catastrofal, adică de nota 1, a fost Universitatea.
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste bună: Pásztor Sándor, Mang Ioan şi Traian Bodea, triada care conduce Consiliul Judeţean fără să se ţină de puţinele promisiuni făcute în 2016 şi fără să lase nimic în urma ei, cu excepţia căpuşării instituţiilor din subordine cu clientelă pe cât de incompetentă pe tot atât de lacomă, vor deveni din vara anului viitor o amintire urâtă.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Cu mai puține spectacole decât în anii trecuți, mă așteptam să văd mai mulți spectatori la FITO 2019. Dar, la unele, mai ales la cele înscrise în concurs, au fost multe locuri libere în sală. Am bifat 5 zile din cele 8 ale festivalului și voi face o scurtă trecere în revistă a ceea ce am văzut.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre condamnarea la închisoare a preşedintelui PSD, LIviu Dragnea?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, frecvenţa reală fiind mai greu de apreciat din cauza standardelor diferite de diagnostic. Considerând hiperglicemia matinală ca un criteriu de diagnostic, circa 1-2% din populaţie este afectată. Boala se caracterizează prin anomalii metabolice şi prin complicaţii tardive ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
16 Noiembrie 2018, 08:37

Singuri acasă: Peste 1.000 de copii din Bihor trăiesc drama abandonului, după ce părinţii le-au plecat la muncă în străinătate

Singuri acasă: Peste 1.000 de copii din Bihor trăiesc drama abandonului, după ce părinţii le-au plecat la muncă în străinătate TRISTĂ COPILĂRIE... În timp ce părinţii lor trudesc în străinătate pentru ca lor să nu le lipsească nimic, de fapt copiii sunt privaţi tocmai de afecţiune, iar urmările pot fi dramatice. "Pentru copii, este aproape ca un doliu", zice psihologul Simina Mikó
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Nu sunt orfani, dar totuşi părinţii nu-i îmbrăţişează înainte să meargă la şcoală ori când iau o notă bună. Cel puţin o mie de copii din Bihor îşi văd părinţii de sărbători şi, dacă au "noroc", de zilele lor de naştere. În restul anului se "întâlnesc" doar pe ecranul telefonului.

Exodul românilor în străinătate a lăsat în urmă o mulţime de copii crescuţi de bunici, fraţi mai mari sau alte rude. Câţi anume, nu ştie nimeni. Cert e că, prea mici ca să înţeleagă de ce au rămas fără părinţi, mulţi devin "copii-problemă", care nu mai învaţă şi nu mai ascultă de nimeni, apoi devin adolescenţi solitari, care parcă au şi uitat ce înseamnă o familie.

Traumele lor ar putea fi ameliorate ori chiar vindecate dacă ar participa la şedinţe de consiliere psihologică. Dar, în timp ce majoritatea şcolilor din judeţ nu au asemenea cabinete, la specialiştii din privat nu-i cine să-i ducă...

Date aproximative

Oficial, nimeni nu ştie câţi români muncesc în străinătate şi nici câţi copii au lăsat în urmă, în ţară. Conform Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, în martie 2018 existau 94.700 de copii în această situaţie, fie cu un părinte plecat, fie cu amândoi. În realitate, numărul ar fi cel puţin dublu, susţin reprezentanţii Asociaţiei Salvaţi Copiii, întrucât cei mai mulţi dintre români nu îşi anunţă plecarea la autorităţile publice locale, aşa cum îi obligă legea.

În Bihor, potrivit DGASPC, sunt 958 familii cu cel puţin un părinte plecat în străinătate, datele fiind culese de la asistenţii sociali ai primăriilor. În aceste familii trăiesc 1.240 copii, din care 174 au ambii părinţi plecaţi, 899 unul singur, iar 167 tot unul singur, dar provin din familii monoparentale. Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Ştefan Goţia, toţi cei 1.240 minori sunt în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, deci nu a fost necesară instituirea unor măsuri de protecţie specială, adică preluarea lor de către asistenţi maternali.

"În prezent nu se cunoaşte numărul exact al copiilor care au părinţi plecaţi în străinătate", spune şi George Ghideu, şeful serviciului Protecţia Copilului din Direcţia de Asistenţă Socială Oradea. DASO are în evidenţă 439 de astfel de copii, conform raportărilor făcute de şcolile din oraş. O comparaţie cu anul trecut, când figurau în statistică 788 de copii, sugerează însă că fie nu toate şcolile au raportat aceste informaţii, fie au făcut-o superficial.

Grijă sau inconştienţă?

Datele ar putea fi mai exacte dacă părinţii care emigrează şi-ar respecta obligaţiile. Conform Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul are obligaţia să notifice serviciul public de asistenţă socială cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi ţara. În prealabil, trebuie şi să fie desemnată, prin hotărâre judecătorească, o persoană care se va ocupa de întreţinerea copilului. Fireşte, aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care ambii părinţi pleacă în străinătate.

În realitate, mulţi bihoreni ignoră aceste obligaţii. O situaţie de acest gen s-a petrecut în primăvară în Oradea, unde o mamă a doi copii, unul de 12 şi celălalt de 15 ani, a plecat la muncă în Germania, lăsându-i în grija unui frate mai mare. Pe lângă faptul că nu avea niciun act care să-l facă responsabil pentru cei doi fraţi mai mici, adolescentul nici măcar nu locuia cu ei, ci doar îi vizita sporadic. Altfel spus, copiii au rămas de capul lor...

"Sunt văduvă de când sunt ei mici şi a trebuit să mă duc să lucrez, ca să am bani să-i cresc. Dar fratele lor a avut grijă de ei, iar ei sunt destul de mari", a mărturisit femeia BIHOREANULUI, sub protecţia anonimatului. Vecinii au alertat autorităţile, sesizând că de câteva săptămâni copiii nu mai mergeau la şcoală. "M-a sunat un asistent social, mi-a zis că-mi ia copiii dacă nu vin acasă. Am venit a doua zi, dar noi tot fără bani suntem", zice femeia.

Copleşită de plata facturilor, orădeanca nu se simte vinovată. "Pentru copii am plecat, le-am explicat şi asistenţilor sociali. Dar cui îi pasă?", zice mama, fără a se întreba cum ar fi fost dacă vreunul s-ar fi accidentat şi fără a se arăta supărată că micuţii n-au mai mers la şcoală. "Vor recupera", crede femeia.

Deprimaţi de mici

Simina Mikó (foto), directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) BihorNici ea, nici alţi părinţi nu-şi pun problema sănătăţii psihice a copiilor rămaşi în urmă. Or, spun specialiştii, traumele pot fi uriaşe. "Copiii au sentimente de abandon, unii manifestă semne de inadaptare şcolară, de răzvrătire, se opun la tot ce înseamnă reguli, autoritate, sarcină de lucru. Nu ascultă pe nimeni, fac acte de indisciplină pentru a atrage atenţia, sau pot fi deprimaţi, dezinteresaţi. Poţi să le dai soarele de pe cer, nu-i mai interesează nimic", spune Simina Mikó (foto), directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) Bihor, instituţie care coordonează psihologii şcolari. Cea mai grea pentru copii e despărţirea de mamă. "Mama asigură echilibrul familiei şi plecarea ei poate fi dramatică".

Fireşte, nu toţi se manifestă la fel. Unii au bunici implicaţi, care suplinesc dorul de părinţi, iar alţii se "lipesc" de colegi, mergând după ore la aceştia acasă, unde mănâncă şi îşi petrec timpul cu părinţii acestora. Aşa, uită că ei n-au părinţi acasă...

A doua părăsire

Primii care văd schimbările copiilor sunt profesorii. "Am în clasă două eleve cu ambii părinţi plecaţi. Ambele au acumulat frustrări, sunt mereu răzvrătite, nicio regulă nu le convine şi mereu vor altceva", spune diriginta unei clase de-a XI-a din Oradea, care, tocmai pentru a nu le supăra pe fete, vrea să rămână anonimă. Nici una dintre ele n-a acceptat ajutorul unui psiholog, deşi şcoala lor are un asemenea specialist. "Dacă le întrebi, spun că nu le deranjează că-şi văd părinţii doar de 2-3 ori pe an. Nu vor să recunoască, ca să nu pară infantile", zice diriginta.

Ionuţ, un tânăr care la vară va absolvi liceul, are şi el ambii părinţi plecaţi în Franţa. "E şi bine, şi rău. Pot ieşi în oraş, nu mă întreabă nimeni unde merg sau cât stau. Dar şi când ajung acasă sunt mereu singur", zice el. Deşi părinţii vor ca el să facă facultatea în Franţa, nu-i surâde ideea. "Nu vreau să mă mut din ţară, iar numai pentru ei n-o să fac asta". Aşa că va veni rândul lui să-i părăsească...

Deşi părinţii le explică adesea că se sacrifică pentru ei, copiii nu sunt mulţumiţi, ba adesea chiar resping cadourile primite. În plus, pe măsură ce cresc, mulţi dintre aceşti copii au tendinţa să se izoleze şi să se însingureze. Simţindu-se abandonaţi de părinţi, nu mai îndrăznesc să se apropie de alţi oameni, ca să nu fie părăsiţi şi să sufere din nou.

Fără ajutor

Ca să depăşească traumele, copiii ar trebui să participe la şedinţe de consiliere, dar prea puţini au norocul acesta. CJRAE are 54 de psihologi şcolari, cu tot cu directoare, care acoperă doar 40% din reţeaua şcolară a judeţului. "Din cei 1.060 copii înregistraţi în evidenţele noastre în această situaţie, 130 sunt cuprinşi în terapie psihologică", spune Mikó.

Elevii ajung în cabinete la recomandarea învăţătorilor ori diriginţilor, dar pot urma terapia doar cu acordul rudelor care îi au în îngrijire. Şi, chiar dacă şedinţele sunt gratuite şi se desfăşoară în cabinetele din şcoli, adesea bunicii ori rudele nu le conştientizează importanţa şi, ca atare, nu-şi dau acordul.

Fireşte, ar fi de folos ca fiecare şcoală să aibă un psiholog - o veche promisiune a Ministerului Educaţiei, rămasă însă neonorată. La fel cum părinţii, la rândul lor, ar trebui să se gândească cu mai multă seriozitate la sănătatea mintală a copiilor lăsaţi în urmă. Căci degeaba le oferă tot felul de cadouri dacă nu le dau şi dragoste, şi şansa de a le fi aproape...


SPRIJIN PENTRU TOŢI
Ai grijă de copiii tăi, oriunde te afli!

Încă din 2015, DASO derulează programul "Singuri acasă - ai grijă de copiii tăi oriunde te afli!", menit să-i responsabilizeze pe părinţii care pleacă la muncă în străinătate. Acestora li se reaminteşte ca măcar atunci când copiii împlinesc 14 ani să vină în ţară, ca să le facă acte de identitate. În prezent, zeci de adolescenţi din Oradea nu au aceste documente, pentru că nu au avut cine să le facă.

Specialiştii DASO organizează şi programe de consiliere pentru rudele care preiau copiii în grijă, precum şi pentru părintele rămas singur, în cazul în care emigrează doar unul dintre ei. Toate serviciile de consiliere psihologică şi de suport asigurate de DASO sunt gratuite.

De asemenea, la nivel naţional, Asociaţia Salvaţi Copiii a înfiinţat o linie telefonică gratuită -  0800.070.040 - şi site-ul www.copiisinguriacasa.ro, unde copiii înşişi, dar şi adulţii, pot apela la sprijinul unui psiholog.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Copiii revolutiei plang, tortionarii comunisti se lafaie in vacante exotice!
Un bărbat cu dizabilități, aflat în cărucior cu rotile, nu poate cumula pensia de 640 de lei cu veniturile din activități artistice (de exemplu, cântatul la pian). Trebuie să aleagă: ori, ori. Colonelul STS Ioan Rosie (pensionat de la STS) poate cumula pensia specială de peste 10.000 de lei cu salariul de 4.500 de lei și cu pensia normală. Iar el nu stă în scaunul cu rotile, ci zburdă de la un avion la altul pentru a-și face concediul în Tel Aviv, pentru a vizita Londra. Singurele sale dizabilități sunt cele morale.
Postat 16 Noiembrie 2018, 16:00 de QpqDornq
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1899 RON
  • 1 EUR = 4.7228 RON
  • 1 HUF = 0.0147 RON