URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 12 DECEMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Constat cu bucurie că există o concurență serioasă între cele două centre de putere din Bihor: Primăria Oradea și Consiliul Județean, în ce priveşte muzeele. Iar concurența asta nu poate fi decât benefică pentru turismul din Oradea.
Zic şi eu
Adrian Cris
În urmă cu peste un deceniu, un clujean teribilist zicea că s-a săturat de România. Cum n-a explicat că, de fapt, se săturase de balcanism, de corupţie, de minciună, de demagogie, naţionalism primitiv, murdărie şi dezordine, a fost pus la index ca vândut ungurilor. De câteva luni, patru primari din Transilvania pregătesc o iniţiativă mult pragmatică, deci şi mai "periculoasă" decât manifestul lui Sabin Gherman...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În primul rând, îmi doresc să nu fie doar o mişcare politică, iar declaraţiile de intenţie ale celor 4 primari (fonduri, dezvoltare, infrastructură etc) să fie doar de faţadă, aşa cum se face în orice campanie electorală. Mi-ar plăcea să nu devină un pol politic şi să nu fie exploatată în consecinţă, deşi, dacă va începe să facă performanţă şi să dea rezultate palpabile, e foarte posibil să se ajungă şi acolo. Primul semnal ar fi atunci când vor cere şi alte oraşe să intre în horă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
După cum se ştie, în 7 noiembrie Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Constatând acest conflict, CCR a obligat ÎCCJ de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 207/2018.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sistemul colector urinar, format din bazinetele renale (formaţiunile care "captează" urina din cei doi rinichi), cele două uretere ("tuburile" prin care urina ajunge la vezică), vezica urinară şi uretra ("tubul" prin care urina se elimină) este "căptuşit" cu nişte celule epiteliale denumite în ansamblu "uroteliu". Toată această zonă este expusă influenţelor carcinogene, dar cea mai frecventă tumoră este cea a vezicii urinare, urmată de cea de la nivelul bazinetelor.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Vorbim de o "explozie" de depresie în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.
26 Martie 2010, 08:00

Rugăciune pe furăciune

Rugăciune pe furăciune "DANIE" DE PRIMAR. Fostul edil Petru Filip a cadorisit Mănăstirea Sfintei Cruci cu un teren despre care ştia mai bine decât oricine că trebuia înapoiat orădenilor ce-l stăpâniseră înainte de comunism. Dacă aceştia nu-l pomenesc, probabil, de bine, călugăriţele conduse de Maica Mina au toate motivele să se roage întru iertarea păcatelor sale...
Rugăciune pe furăciune PUI, PUI, LOCUL MEU. De fiecare dată când a ochit pământ şi n-a fost sigură că-l obţine, Episcopia Ortodoxă a recurs la tactica "marcării teritoriului". Aşa s-a întâmplat şi cu un teren din strada Octavian Goga atribuit de fosta administraţie PD în folosinţa Episcopiei, cu condiţia ridicării unei biserici în termen de un an. Pentru că în toamna lui 2008 termenul expirase, actuala conducere a Primăriei a vrut să schimbe destinaţia terenului astfel încât Ministerul Locuinţei să construiască pe el patru blocuri ANL, cu 176 de apartamente, urmând ca Episcopia să primească la schimb un alt amplasament. La doar o săptămână după ce consilierii PDL şi PSD au respins ideea primarului Ilie Bolojan, descins la faţa locului, episcopul Sofronie Drincec a pus piatra de temelie a viitoarei biserici avându-l de-a dreapta pe Marcel Boloş (foto), care era atât director în Primărie, cât şi proaspăt diacon ortodox. Şi, deci, nu se ştie dacă a ţinut la interesul public, sau la cel al preoţimii...
Rugăciune pe furăciune LA JUDECATA DE APOI. Fericiţii cu duhul ar putea crede că prin terenul dat Mănăstirii Sfintei Cruci fostul primar Petru Filip (medalion) şi-a arvunit un loc în Împărăţia Cerurilor. Ar fi putut dacă nu încălca, dimpreună cu cuvioasele feţe bisericeşti, porunca a opta - "Să nu furi!" - şi a zecea: "Să nu pofteşti casa aproapelui tău, nici vreun alt lucru al aproapelui tău!"
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Povestea furturilor imobiliare din Oradea este ca un ghem încâlcit care, cu cât îl deşiri, cu atât se dovedeşte mai lung decât părea la început.

După ce, timp de trei săptămâni, a dezvăluit felul în care mahării din Primărie, Universitate, Justiţie şi Armată s-au împroprietărit pe 30 de hectare din Dealul Viilor şi din marginea şoselei de centură, furate cu dedicaţie de fostul topograf Marin Sterian, BIHOREANUL vă prezintă acum felul în care furtul a fost săvârşit şi în numele... Domnului.

Este vorba de atribuirea ilegală a peste 10 hectare pentru Mănăstirea Sfintei Cruci, la schimb, cel mai probabil, cu voturile oferite Cezarului vremii, primarului Petru Filip. Aşa cum o arată arhivele Primăriei descoperite de BIHOREANUL, şi acest abuz a avut acelaşi efect: păgubirea statului şi a unor cetăţeni îndreptăţiţi să primească terenurile în cauză, pentru simplul şi dreptul motiv că, înainte de a fi confiscate de comunişti, pământurile au aparţinut familiilor lor ...

"Legile omeniei"

După prigoana din comunism, cultele din România au căutat, cu temei, pământ pe care să poată ctitori noi biserici. Adesea, însă, ca să-şi atingă ţelul, au ales nu calea dreaptă, ci înţelegerile oculte cu mai-marii zilei. Aşa a procedat în anii 90 şi Episcopia Ortodoxă Oradea, care - în loc să solicite doar pământul pe care l-a avut ori să ceară prin mijloace legale un altul - a recurs la scurtătura minciunii.

Povestea lăcomiei imobiliare a feţelor bisericeşti a început în 1991, când conducerea de atunci a Eparhiei a depus la Primărie prima cerere pentru un teren de 6.000 de metri pătraţi pe Calea Clujului, necesar construirii unei biserici. Deşi scrisă pe o coală cu antetul "Republica Socialistă România, Episcopia Ortodoxă a Oradiei", solicitarea era oarecum corectă, întrucât apela doar la "legile omeniei româneşti şi legile în vigoare", fără să indice o anume lege care să oblige statul ori Primăria să-i rezolve cererea. Altfel spus, lăsa la latitudinea autorităţilor dacă să i-o aprobe sau nu... Iar Primăria i-a aprobat-o.

După numai un an, însă, Episcopia a început să sară calul şi să emită tot mai multe pretenţii, motivate toate cu Legea 18/1991, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deţinute până în 1945, înainte de naţionalizare. Asta deşi nu ataşa acestor cereri nici cea mai mică dovadă că ar fi deţinut cu adevărat teren şi, mai ales, în pofida faptului că legea nu îndreptăţea la restituiri decât parohiile din mediul rural, nu şi Episcopiile din oraşe.

De la 2 la 10

Astfel, la 12 martie 1992, sub semnăturile Prea Sfinţitului Ioan Crişanul şi consilierului economic Vasile Sabău, Eparhia a depus o nouă cerere, motivată "pentru refacerea patrimoniului spiritual şi moral al Episcopiei noastre", prin care solicita un teren pentru construirea unui schit. Episcopia a ales şi amplasamentul: "Cel mai potrivit spaţiu este imobilul cu dependinţele aferente din strada Făcliei nr. 24/A, care aparţine Statului şi este în folosinţa Staţiunii de Cercetări Pomicole. Vă rugăm să aprobaţi atribuirea imobilului, dependinţelor şi a 2 hectare de teren din jurul clădirii", menţiona consilierul economic Sabău, fără să anexeze niciun act cum că Eparhia ar fi fost cândva proprietara terenului cerut.

Ulterior, la foarte scurte intervale de timp, această cerere avea să fie întărită cu altele, prin care, de fapt, Episcopia îşi sporea pretenţiile. De pildă, într-una afirma că a avut "pe vremuri" - fără să se precizeze care "vremuri"! - cel puţin 45 de hectare ("menţionăm că Episcopia noastră este proprietara de drept a unei suprafeţe de 15 hectare spre Sântandrei, la care am putea adăuga suprafeţe din Rontău şi Haieu ce depăşesc 30 de hectare"), iar în altă cerere vorbea deja despre sute de hectare ("Episcopia noastră a fost proprietara unor suprafeţe de sute de hectare de teren"), fără a se specifica nici când şi nici unde a avut Eparhia asemenea proprietăţi.

Scopul real al suitei de solicitări a fost însă doar acela de crea aparenţa că ele sunt legal şi moral îndreptăţite şi de a obţine, în final, nu cele 2 hectare cerute iniţial pe Făcliei 24/A, ci de a urca până la 10 hectare. "Pentru toate acestea, vă rugăm a binevoi să aprobaţi atribuirea a 10 hectare de teren, aşa cum se prevede în articolul 21 al Legii 18/1991", se încheiau petiţiile Episcopiei.

Minunea Maicii Mina

Iniţial, cum reiese din arhiva municipalităţii, primarul Petru Filip a respins solicitările, arătând - corect! - că legea nu-i permitea să le dea curs. "Articolul 21 din Legea 18/1991 prevede atribuirea unor suprafeţe parohiilor din mediul rural, nu urban. Ţinând seama de prevederile legii, solicitarea Dvs. nu poate fi soluţionată favorabil", răspundea Filip Episcopiei, încă din 1991.

04 Mina.jpgDupă trei ani, însă, tot el a încălcat aceeaşi lege pe care o invocase (şi care nu se schimbase cu nici măcar o virgulă), semnând la 25 octombrie 1994 adeverinţa numărul 3.656, prin care şi-a dat acordul pentru împroprietărirea abuzivă. O posibilă explicaţie a "minunii" ar fi că, de data aceasta, terenul era dat nu Episcopiei, ci direct Mănăstirii Sfintei Cruci, abia înfiinţate cu câteva luni înainte de Maica Mina (foto), cunoscută ulterior ca una din apropiatele PD. Partid care avea, de altfel, s-o şi facă cetăţean de onoare al Oradiei. "În temeiul Legii 18/1991, se adevereşte că cetăţeanului Mănăstirea Sfintei Cruci (sic!) i s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 9,03 hectare de teren, prevăzut în tabelul-anexă la Hotărârea Comisiei Judeţene de fond funciar, la poziţia 1/2035", scria Filip în adeverinţa ce servea Mănăstirii ca act de proprietate până la emiterea unui titlu de proprietate definitiv.

"Rugăm validaţi"

Aparent, s-ar crede că răspunderea pentru împroprietărirea ilegală o poartă Comisia Judeţeană de fond funciar, care funcţiona pe lângă Prefectura Bihor, căci aceasta fusese invocată de Filip în adeverinţă, iar fostul primar nu făcea altceva decât să pună în aplicare hotărârea acesteia. Numai că, surpriză: în anexa 13 a tabelului de la Comisia Judeţeană, poziţia 1/2035, unde Mănăstirea ar fi figurat cu teren spre atribuire, pur şi simplu... nu există. "Am verificat dosarul de la Comisia Judeţeană, şi am avut marea surpriză să constat că în el nu există poziţia 1/2035, menţionată în adresa fostului primar Petru Filip", spune, sub protecţia anonimatului, o funcţionară a municipalităţii.

Un alt indiciu care arată că abuzul fusese făcut la Primărie şi nu la Comisia Judeţeană este că, anterior eliberării adeverinţei din octombrie 1994, tocmai Filip înaintase Comisiei Judeţene, la 2 august 1994, o adresă în care arăta că Primăria, şi nu altcineva, avusese iniţiativa împroprietăririi. "În urma demersurilor Episcopiei prin care solicită atribuirea unei suprafeţe de 10 hectare de teren pe strada Făcliei nr. 24/A pentru Mănăstirea Sfintei Cruci, înfiinţată la 30 martie 1994, vă înaintăm spre validare anexa 13, care cuprinde Mănăstirea Sfintei Cruci cu 8,60 hectare".

Cert e că, fără propunerea Comisiei din Primărie, însuşită şi semnată de Filip, Comisia Judeţeană nu putea valida atribuirea, iar Prefectura nu mai elibera titlul de proprietate 1.328 din 11 noiembrie 1994, prin care Mănăstirea devenea stăpână pe 14 parcele, totalizând 9,29 hectare de teren.

Surpriză nemţească

La fel ca alte învârteli imobiliare, poate şi aceasta rămânea necunoscută dacă în anul 2005 un orădean stabilit în Germania nu chema Primăria în judecată, cerând anularea titlului de proprietate emis abuziv în folosul Mănăstirii.

În procesul pe care de altfel avea să-l şi câştige, Emanuel Weinlich a demonstrat că terenurile nu au aparţinut niciodată nici Mănăstirii, nici Episcopiei şi, ca atare, atribuirea a fost decisă ilegal de Primărie. "Acest teren nu intră sub incidenţa Legii 18/1991, pentru a putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, nefiind cooperativizat niciodată. Parcelele de sub numerele topografice 7378 (de 365 mp) şi 7364 (de 4.852 mp) au aparţinut antecesorilor mei şi au reprezentat teren intravilan, cu casă de locuit, fiind preluate de Statul Român în mod abuziv, în anul 1962", a demonstrat Weinlich.

Omul repeta şi ceea ce Filip spusese în 1991, dar a nesocotit în 1994, şi anume că Episcopia sau Mănăstirea nu avea niciun drept asupra acestui pământ, iar cel care l-a dat a comis o ilegalitate. "Conform Legii 18, articolul 21, numai lăcaşurile de cult din mediul rural pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, în limita a 5 hectare de teren agricol extravilan, şi numai în măsura în care aceste aşezăminte au deţinut anterior asemenea terenuri", argumenta neamţul.

După ce Weinlich a câştigat procesul, Mănăstirea a fost nevoită să renunţe la o parte din pământul primit de la Primărie, iar municipalitatea să-i dea omului terenul ce-i fusese furat. Dar, pentru că parcelele 7378 şi 7364 deţinute de familia sa fuseseră deja ocupate de construcţii monahale, Weinlich a primit echivalentul lor, adică 5.217 mp, în apropiere, din cele 9 hectare alocate iniţial aşezământului.

O chestiune ce n-a fost încă lămurită este de ce Mănăstirea a primit un titlu de proprietate pe 9,29 hectare, de vreme ce adeverinţele semnate de Filip vorbesc ba despre 8,6 hectare, ba despre 9,02 hectare de teren. Uluitor e însă că, potrivit funcţionarilor Primăriei, terenul nici n-a fost măsurat niciodată. Iar acest amănunt alimentează din plin o veche bănuială potrivit căreia, în realitate, Mănăstirea nici nu ocupă efectiv întreaga suprafaţă căpătată, fiindcă ar fi cedat o parte din parcelele primite pomană unor "binefăcători".

Filip a... uitat

04 Filip.jpgAbordat de BIHOREANUL, fostul primar Petru Filip (foto) a afirmat că nu-şi mai aminteşte detaliile afacerii, deoarece a trecut prea mult timp. "Credeţi că mai ţin minte ce a fost atunci? Am făcut vreo ilegalitate? Probabil, nu ştiu să vă spun. Au trecut 16 ani...", a răspuns fostul primar. Apoi, schiţând o tentativă de apărare, a adăugat că "nu eu m-am ocupat de fondul funciar" pentru ca, în final să renunţe: "Scrieţi ce vreţi!" Problema e, însă, că - deşi fostul primar susţine că nu el, ci alţii s-au ocupat de aplicarea Legii 18 - semnătura sa apare pe toate actele care au consfinţit abuzul.

Reporterul a insistat, de asemenea, ca Filip să explice punctual motivul pentru care a aprobat împroprietărirea Mănăstirii pe un teren care nu-i aparţinea deşi tot el, cu trei ani înainte, refuzase să comită ilegalitatea. Însă tot degeaba. Fostul primar n-a mai dat niciun răspuns, ci doar a sugerat că ar putea deschide un proces împotriva ziarului, pe motiv că BIHOREANUL se "ia" de el în legătură cu terenurile pe care a ajuns să le deţină.

Atât doar că nu ar avea argumente, fiindcă felul în care a procedat nu prea lasă loc de alte interpretări şi tocmai propriile sale semnături îl incriminează. Pentru că, deşi putea ajuta o biserică sau alta în mod legal - adică iniţiind proiecte de hotărâri şi chemând Consiliul Local să voteze, transparent, dacă şi cât teren acordă cultelor - a iscălit acte pe genunchi, pe deplin conştient că încălca legea.

Desigur, s-ar putea spune că scopul, în acest caz, a fost unul nobil, ba chiar sfânt. Dar, nici Biserica şi nici instituţiile de administraţie publică, dacă sunt conduse onest, nu se pot întemeia pe fărădelege. Pentru că scopul nu scuză mijloacele.


POVEŞTI CU SCHITURI
Măicuţele imobiliare

Cazul Mănăstirii Sfintei Cruci nu e singurul în care feţele bisericeşti din Oradea s-au învrednicit nu pentru mântuirea în Ceruri, ci pentru înavuţirea pe pământuri.

Făgăduinţă uitată

04 schit.jpgCu două săptămâni în urmă, BIHOREANUL a prezentat felul în care Episcopia s-a înstăpânit peste 8.000 de metri pătraţi de teren din strada Gheorghe Doja, deţinut înainte de naţionalizare de familia orădencei Ecaterina Gogucz, dar despre care Eparhia pretinsese că l-ar fi primit de la Statul Român în 1967. Adică într-o perioadă în care statul nu numai că nu dădea pământ bisericilor, dar le şi demola pe cele existente... Culmea cinismului a fost atinsă de fosta conducere a Primăriei faţă de familia orădencei atunci când Gogucz a cerut, în compensaţie, un teren pe alt amplasament, femeia primind invariabil acelaşi răspuns: nu sunt terenuri!

Cinică a fost şi conducerea Episcopiei, căci în dosarul privind Mănăstirea Sfintei Cruci BIHOREANUL a descoperit, rătăcită, cererea depusă de Eparhie iniţial pentru terenul din strada Doja, şi în care clericii promiteau că, dacă îl vor primi, vor construi la schimb "o mică biserică de lemn care ar rezolva problemele duhovniceşti ale credincioşilor din zonă şi ale bolnavilor din Spitalul Judeţean". Or, odată intraţi în posesia pământului, cuvioşii părinţi şi-au ridicat o reşedinţă doar pentru ei, uitând de "problemele duhovniceşti ale credincioşilor" până în ziua de azi şi, probabil, până în veacul vecilor...

Cruce pe tancodrom

04 fundatia.jpgUn al doilea caz ilustrează şi mai clar apetitul imobiliar al Mănăstirii conduse de Maica Mina, având ca miză de data aceasta 24 de hectare din incinta fostului tancodrom. În 2007, Maica Mina a făcut lobby la Ministerul Culturii până a obţinut o Hotărâre de Guvern prin care primea în administrare (atenţie, nu în proprietate!) o parte din terenul fostei unităţi de tancuri UM 01343. Apoi, deşi respectiva HG a fost înlocuită cu o alta, în baza căreia toate cele 150 de hectare ale tancodromului erau date în proprietate Primăriei, pentru amenajarea unui Parc Industrial, călugăriţele s-au grăbit să pună piatra de temelie a unui alt schit, cu hramul Sfintei Filofteia, pentru a forţa autorităţile să le elibereze un titlu de proprietate.

Manevra a eşuat la finele anului 2008, când actuala conducere a Primăriei a avertizat Mănăstirea să renunţe la poziţia de forţă, ba chiar a şi amendat-o pentru că a turnat fundaţia fără autorizaţie de construcţie. Negăsind o rezolvare pe căi lăturalnice, Mănăstirea a dat în judecată Guvernul, dar Primăria a aflat despre existenţa procesului şi s-a constituit ca parte interesată, cerând respectarea HG prin care terenul trebuie să revină în proprietatea oraşului. Procesul e în faza finală, iar sentinţa ce va fi pronunţată curând se anunţă favorabilă municipalităţii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
Doamne iarta-i
Dumnezeu sa va ierte
Postat 03 Noiembrie 2011, 23:13 de ion
oua pt Filip
Din cauza unora ca Filip, mi-e rusine sa spun ca sunt roman! Nesimtitul! Mai si ameninta ca da in judecata ziarul. Ar merita acoperit cu oua clocite!
Postat 27 Martie 2010, 14:30 de Gascanul incruntat
banditul
Nu exista pe lumea asta mai mare bandit decit pedelistul Filip. IAr trebui batut cu pietre!
Postat 27 Martie 2010, 07:43 de marina sova
halal biserica
Manastirile din Romania sunt locuite de hoti si homosexuali.........da suntem o natiune care ne meritam soarta....
Postat 26 Martie 2010, 19:46 de sorina
LA CENTURA
LOCAS LA CENTURA ?!? CE FEL DE "MAICI" O SA-L FOLOSEASCA SI PENTRU CE ACTIVITATI ?!? SPIRITUALE ? SAU ...
Postat 26 Martie 2010, 11:35 de SCORTOSUL
Heaven on earth
Pe oamenii fara "hou" Dumnezeul adesea invocat de ei, ii lasa in voia mintii lor blestemate.
Postat 26 Martie 2010, 09:18 de kbm
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Gala Comunității Orădene. Vezi care au fost proiectele premiate! (FOTO)
  • Victorie acasă: CSM CSU Oradea a câștigat derby-ul cu Steaua (FOTO)
  • Primul tren Cluj - Oradea – Viena a plecat 'full'. Biletul cel mai ieftin costă 133 lei (FOTO/VIDEO)
  • 'Asta-i datina străveche': 350 de copii, în straie tradiționale, au colindat pe străzile Oradiei (FOTO/VIDEO)
  • Nervi în Aeroportul din Oradea: Pasagerii cursei Tarom spre Bucureşti, revoltați că... nu au locuri în avion! (FOTO)
  • Inna a strălucit ca o stea: Peste 3.000 de orădeni şi o mână de turcoaice s-au bucurat de concertul talentatei artiste (FOTO / VIDEO)
  • Iluminatul de sărbători a fost pornit, a început Târgul de Crăciun în Oradea. Vezi cum arată! (FOTO / VIDEO)
  • Capsula timpului: Gânduri despre Oradea secolului viitor, dar şi obiecte din oraşul zilelor noastre, vor fi îngropate în curtea Muzeului Ţării Crişurilor (FOTO)
  • Merită vizitat! Muzeul istoriei evreilor din Oradea şi Bihor a fost inaugurat (FOTO/VIDEO)
  • O oră de linişte, din respect pentru autişti, în toate magazinele Kaufland, la iniţiativa Centrului de Educaţie Incluzivă Cristal (FOTO)
Delgaz Grid
  • Sistare alimentare gaze naturale in localitatea Salard, judetul Bihor

    Delgaz Grid a fost nevoita sa sisteze alimentarea cu gaze naturale pentru consumatorii din localitatea Salard, in data de 12 decembrie, incepand cu ora 11:00, ca urmare a unui incident survenit la reteaua de distributie gaze naturale.

    Echipele companiei lucreaza in vederea remedierii situatiei, reluarea treptata a alimentarii cu gaze naturale fiind estimata a se realiza pe parcursul zilei de 12 decembrie, incepand cu ora 14:00, in functie de prezenta la domiciliu a consumatorilor afectati, masura fiind necesara pentru efectuarea operatiunilor in conditii de siguranta.

     

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON