URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 16 OCTOMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Au venit la BIHOREANUL 10 studenţi de la Medicină din anii IV şi V care au rămas repetenţi pe motiv că n-au luat examenul de fiziopatologie din anul III cu conferenţiarul Ovidiu Burtă. Decanul Adrian Maghiar a sperat că studenţii, pe care-i tratează ca pe nişte vaci de muls, vor trece într-un final de Burtă, dar n-a fost să fie.
Zic şi eu
Adrian Cris
N-am cunoscut, în 26 ani de meserie, politician mai ranchiunos şi otrăvitor decât preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang. Cu un deceniu în urmă, când era pus şef după seria Mişu Bar, Florian Serac, Gheorghe Sârb, mulţi, inclusiv subsemnatul, credeam că, universitar fiind, va aduce un aer nou, mai curat, în pedeserismul local. Ne-am înşelat...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Societatea asta bazată pe consum, care ne face nefericiţi cu propriul automobil imediat ce apare un model mai nou, riscă să ne afecteze şi percepţia politică. De cum se instalează un guvern proaspăt, acesta devine demodat, prost şi neperformant, şi începem să ne dorim altul. Amuzant este că noi chiar credem că asta ne va schimba viaţa în bine. Însă...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre dorinţa Primăriei Oradea de a demola circa 20 de case pentru a muta parcările de pe bulevardul Nufărul în spatele blocurilor?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum am arătat în urmă cu aproximativ două luni, în data de 13 august 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa nr. 11/2019. Potrivit acestui act normativ, "în timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mişcare, conducătorului acestuia îi este interzisă ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video".
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Există 8 specii de filarii care infectează omul, dar dintre acestea doar 4 sunt responsabile de infecţii grave. Se estimează că filariile, care infectează circa 140 de milioane de persoane în toată lumea, sunt transmise prin anumite specii de ţânţari sau alte artropode...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...

România „dodoloață”: Crearea României Mari, posibilă ca urmare a deciziei Regelui Ferdinand de a lupta împotriva propriei țări

România „dodoloață”: Crearea României Mari, posibilă ca urmare a deciziei Regelui Ferdinand de a lupta împotriva propriei țări SUVERANI DEPLINI. După încheierea tuturor tratatelor de pace din urma Primului Război Mondial și oficializarea noii construcții statale, Regele Ferdinand și Regina Maria au fost încoronați suverani ai României Mari printr-o ceremonie fastuoasă, ținută la Alba Iulia în 15 octombrie 1922. Se încheia, astfel, procesul creării României „dodoloațe”, adică „rotunde”, după cum o numea Lucian Blaga, în „Hronicul și cântecul vârstelor”
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Anul 1918 a fost cel al creării Regatului României Mari, printr-o succesiune de alipiri de teritorii, la care au contribuit factori politici, între care Regele Ferdinand I și Regina Maria, oportunitatea dată de război, diplomația dar și... norocul.

Contemporanii, dar și posteritatea, au apreciat patronajul suveranului României, numindu-l Ferdinand „cel Loial”, iar apoi „Întregitorul”. Oradea și multe alte orașe ardelene au fost parte a acestui proiect politic.

Neamț contra nemți

În 1914, când a început Primul Război Mondial, Armata Română era una slabă, cu armele și tehnica vechi sau chiar inexistente. De aceea, timp de doi ani, Bucureștiul a preferat neutralitatea, o așteptare pentru a vedea cine ar părea să câștige și cine ar urma să piardă războiul.

Întrebarea era: să se intre în război cu Austro-Ungaria pentru Ardeal sau cu Rusia pentru Basarabia? Cucerirea Transilvaniei putea însemna peste 5 milioane de noi locuitori în România, din care aproape 3 milioane de români, plus centre industriale și căi ferate.

Intrarea în război de partea Antantei (Franța, Rusia) a fost decisă de Regele Ferdinand pe 26 august 1916, influențat de liberalul Ion I.C. Brătianu (foto). Suveranul a ales Transilvania, astfel că a declarat război Austro-Ungariei și aliatei sale, Germania. Neamțul din fruntea țării avea să se bată cu patria sa natală, cu consecințe personale din cele mai drastice: Berlinul l-a acuzat de trădare, împăratul Wilhelm al II-lea i-a retras gradele militare, onorurile și decorațiile, iar Casa de Hohenzollern l-a șters din cartea familiei.

Suveranii pe front

În timpul războiului, Regele Ferdinand și Regina Maria s-au implicat pe front, primul în strategiile de luptă, iar cea de-a doua în îngrijirea răniților. Îi vedem peste tot: în birouri, în tranșee, pe câmp salutând și decorând soldații, în spitale...

Regele petrecea zile în șir pe front, îi urmărea îndeaproape cursul, mânca și dormea puțin. Convoca Consiliile de Război, se sfătuia cu generalii și mareșalii în organizarea acțiunilor militare, dar îi și decora pe cei care se distingeau prin fapte deosebite de eroism, cu Ordinul „Mihai Viteazul”, instituit de el însuși.

Regina era văzută aproape permanent la căpătâiul bolnavilor, îmbrăcată în costum de soră de caritate, motiv pentru care a fost supranumită „mama răniților”. Colinda spitalele permanente și cele de campanie, le vorbea bolnavilor și împărțea alimente. Tifosul era cea mai răspândită boală, schilozii erau mulți, iar pe deasupra războiul a mutat toată activitatea civilă și militară în Moldova, Muntenia și Bucureștiul fiind ocupate de germani.

„Vi se va da pământ”

Pentru a-i motiva pe ostași, regele Ferdinand le-a promis recompense, între care pământ și drepturi pentru „o largă participare la treburile statului”. „Se va realiza pentru voi legiuita stăpânire asupra ogoarelor câștigate cu sângele vostru”, promitea acesta.

Îmbărbătarea, dublată de dotarea cu tehnică și uniforme, a dat roade: în iulie-august 1917, Armata Română învingea în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Către sfârșitul aceluiași an, Ferdinand s-a văzut nevoit să se lupte cu toate părțile, Rusia lui Lenin rupând legăturile diplomatice cu România, iar Germania lui Wilhelm plănuind o lovitură de stat pentru înlăturarea Regelui și a Guvernului.

Ea n-a mai avut loc, ba chiar s-a înfăptuit unirea Basarabiei cu România, iar Tratatul de Pace de la București, deși semnat, nu a fost ratificat de Rege, căci urmările ar fi fost umilitoare: ocupație germană permanentă, cedarea petrolului și a grâului, pierderea gurilor Dunării.

Promisiuni respectate

Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu România l-au transformat pe Rege într-un „om mare”, cum i-a spus Regina Maria. La rândul lui, pe 1 decembrie 1918, Ferdinand spunea: „Basarabia și Bucovina, cele două fiice răpite, s-au întors una după alta în casa părintească, iar Ardealul, frumosul leagăn al poporului român, de unde au descălecat întâii voievozi ai țărilor românești, a votat azi la Alba Iulia unirea cu Regatul român”.

Promisiunile făcute de suveran pe front au fost onorate după Marea Unire, fiind introduse votul universal și legea de împroprietărire a țăranilor, în primul rând a celor care au luptat în război. Prin urmare, Ferdinand a fost numit „Regele Loial” și „Regele Țăranilor”.

Noii stăpâni

Tot după Unire, suveranii au vizitat o serie de orașe din Ardeal, pentru a marca, simbolic, preluarea lor sub administrație românească. În mai 1919, aceștia, împreună cu alți membri ai Familiei Regale și politicieni, au trecut prin Brașov, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Turda, Cluj, Bistrița, Carei, Baia Mare și Oradea.

Ultimul act al lungului proces al Unirii a fost ceremonia din Catedrala Încoronării din Cetatea Alba Iulia, prin care suveranii României Mari au fost încoronați, oficializându-se stăpânirea lor asupra noilor teritorii, alipite. Fixat pentru 15 octombrie 1922, evenimentul a fost pregătit doi ani, timp în care a fost ridicată, pictată și sfințită noua catedrală. Tot în pregătirea evenimentului, Sala Unirii a fost refăcută, iar orașul a fost modernizat.

Încoronați în Cetate

Ferdinand a primit coroana Regelui Carol I (foto), unchiul său, realizată din oțelul unui tun turcesc din timpul războiului român pentru independență. Coroana Reginei Maria a fost realizată din 1,8 kilograme de aur, donate de proprietarul unei mine din Munții Apuseni.

„Președintele Senatului oferă M.S. Regelui coroana de oțel pe care o așază pe cap. (Mulțimea isbucnește în urale și ovațiuni). M.S. Regele ia apoi coroana de aur din mâinile președintelui Camerei și o depune pe capul M.S. Reginei, care îngenunchie în fața Augustului Ei soț și rege. M.S. Regele ridicând-o a îmbrățișat-o și a sărutat-o pe frunte”, relata Foaia Diecezană câteva zile după eveniment.

Regele Ferdinand și Regina Maria au contribuit la actul Unirii prin dorința preluării Ardealului, implicarea în război și menținerea existenței unui stat care, în 1917, aproape că dispăruse. Din vacarmul tranșeelor, cu sprijin regal şi multă dedicare, în 1918 s-a putut crea România „dodoloață”.

Citiţi MÂINE: Detaliile vizitei regale din 23 mai 1919 de la Oradea


Un rege viteaz şi o regină înţeleaptă

În numărul dedicat încoronării, revista „Cele Trei Crișuri” publica articolul de fond al generalului George Bacaloglu (foto) despre eveniment.

Aici, îi descria pe suverani astfel: „Avem un rege viteaz: vorbească despre aceasta luptătorii cari au scăpat din focul războiului pentru întregirea neamului și cari, prin însăși vorba Regelui pătruns până’n rândurile lor, au fost îmbărbătați la faptele de eroism... Avem o Regină înțeleaptă în sufletul căreia sălăsluește însăși blândețea: mărturisească aceasta răniții cari zăceau cu grămada prin paturile spitalelor de războiu și cărora un cuvânt blând al Reginei, însoțit de o privire care împărtășea adânc toată durerea lor, le-a ușurat mai mult suferința și le-a dăruit mai multă speranță de viață decât atâtea leacuri doctoricești”.


Din lacrimi şi sânge a răsărit sămânţa...

După aflarea veștii privind votarea, de către Adunarea Națională din Alba Iulia, a alipirii Ardealului lărgit la România, Regele Ferdinand a trimis o telegramă lui Gheorghe Pop de Băsești (foto), unul din prezidenții Adunării:

„Vestea îmbucurătoare ce Îmi aduceți, despre mărețul act al unirii cu Regatul Român, a umplut inima mea de nespusă bucurie și am primit-o cu vie emoție... Din lacrimile celor cari au plâns și au suferit, cari au luptat fără preget, din sângele celor care au muncit pentru înfăptuirea lui, lăsând ca moștenire sfântă credința lor nestrămutată, a răsărit sămânța, ale cărei roade azi le culegem, ca un dar din cer... Cum am fost părtașul suferințelor și durerilor voastre, așa iau din adâncul inimii parte la bucuria voastră, care este aceea a tuturor Românilor și, unind glasul Meu cu glasul vostru, zic plin de nădejde într-un viitor frumos: Trăiască România Mare, una și nedespărțită”.


Prietenul românilor

Poate cel mai important aliat al României din timpul Marelui Război a fost Franța. Între susținătorii francezi ai proiectului România Mare a fost generalul Henri Mathias Berthelot (foto). Trimis de statul francez să reorganizeze Armata Română, în 1916-1917, a petrecut mai bine de un an pe pământ românesc.

Prin Misiunea Berthelot, soldații români au primit din partea aliaților francezi uniforme și arme, generalul susținând cauza românească fără să clipească. Implicarea sa totală i-a adus un conflict cu președintele Franței, Georges Clemanceau, dar și prietenia regelui Ferdinand și a reginei Maria, pe care-i vizita în București după război.

În deplasările sale prin spațiul românesc, Berthelot a vizitat Oradea în decembrie 1918, scriind ulterior următoarele: „Petrecerea mea între românii de dincolo de Carpați m-a convins adânc și pentru totdeauna că sufletul lor este același cu al românilor din București și Iași... Am fost adânc mișcat de semnele comune de dragoste și cinste pentru Franța... Cu acest prilej, vă rog, d-le președinte (Iuliu Maniu – n.r.) să primiți mărturisirea deosebitei mele stime și strig cu dvoastră odată: Trăiască România Mare!”.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
7 Comentarii
CrisDumi
Mihai Viteazul, Vlad Tepes, Horea Closca și Crișan etc. Au fost trădați de unul că Dragnea. Regele și-a făcut curat înainte de unire.
Postat 21 Mai 2019, 21:26 de Sandu1206
Aiurea ... halal cunoscători ai istoriei !?!
Ferdinand nu a decis nimic, ci a semnat un act de "întregire" (unii îi spun de reîntregire) ... urmare deciziei Marilor Puteri (cu Franța în mod deosebit) care țineau să existe o Românie Mare, ca tampon, "în coasta" Rusiei care o luase deja pe calea comunismului sovietic !?! Dacă ar fi fost strict un demers major de la nivel monarhic ... azi granița Schengen ar fi la borna "regală" de dincolo de Brașov pe direcția București !?!
Postat 21 Mai 2019, 20:13 de CrisDumi
Felicitari!
Foarte frumos articolul, domnule Culiciu! L-am salvat. Pacat ca e murdarit de comentariile de mai jos.
Postat 21 Mai 2019, 19:02 de Neutryno
PCR transpartinic. Ep.: Apucături de ...faraon (II)
III. ”Intrarea în război de partea Antantei (Franța, Rusia) a fost decisă de Regele Ferdinand pe 26 august 1916, influențat de liberalul Ion I.C. Brătianu (foto). Suveranul a ales Transilvania, astfel că a declarat război Austro-Ungariei și aliatei sale, Germania. Neamțul din fruntea țării avea să se bată cu patria sa natală, cu consecințe personale din cele mai drastice: Berlinul l-a acuzat de trădare, împăratul Wilhelm al II-lea i-a retras gradele militare, onorurile și decorațiile, iar Casa de Hohenzollern l-a șters din cartea familiei.” 1. Intrarea în război de partea Antantei (Franţa, Rusia, Marea Britanie) a fost decisă, cu precădere, de voința majorității națiunii române, dar şi de Regina Maria, nepoata Reginei Victoria. Aceștia își merită, cu prisosință, titulatura de ”întregitori”; 2. Despre ...”consecințe personale din cele mai drastice”. Oare cu cât s-a mărit suprafața României Mari, respectiv populația acesteia, urmare a jertfei supreme a sutelor de mii de ostași și civili români, din Primul război mondial, respectiv a sutelor de mii de răniți și mutilați de război și a zecilor de mii de gospodării românești distruse? IV. ”În 1914, când a început Primul Război Mondial, Armata Română era una slabă, cu armele și tehnica vechi sau chiar inexistente. De aceea, timp de doi ani, Bucureștiul a preferat neutralitatea, o așteptare pentru a vedea cine ar părea să câștige și cine ar urma să piardă războiul.” 1. O întrebare pertinentă: Ce a păzit Casa regală de România (regele Carol I și viitorul rege Ferdinand I)? V. ”Regele petrecea zile în șir pe front, îi urmărea îndeaproape cursul, mânca și dormea puțin. Convoca Consiliile de Război, se sfătuia cu generalii și mareșalii în organizarea acțiunilor militare, dar îi și decora pe cei care se distingeau prin fapte deosebite de eroism, cu Ordinul „Mihai Viteazul”, instituit de el însuși.” 1. Dacă România anului 1916 era condusă de domnitorul MIHAI VITEAZUL, sunt convins de faptul că: a) bravul general Traian Moşoiu elibera Oradea Mare cu doi ani mai devreme (chiar dacă, pentru o perioadă, ar fi trebuit să se retragă, datorită ...bolșevicului Lenin); b) generalul Erich von Falkenhayn nu ar fi reușit să ocupe nici măcar Sibiul; c) feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen ar fi luat-o pe ”coajă” începând cu bătălia de la Turtucaia (septembrie 1916) și nu doar din vara anului 1917; 2. ”Cauzele principale ale înfrângerii Armatei României în campania anului 1916, de forțe germane și austro-ungare, semnificativ inferioare numeric, au fost ingerințele politice majore în actul conducerii militare, incompetența, impostura și lașitatea unei părți semnificative a eșalonului militar de conducere, precum și lipsa de adecvare a pregătirii și dotării trupelor pentru tipul de război purtat.” (Sursa: Wikipedia) VI. ”Avem o Regină înțeleaptă în sufletul căreia sălășluiește însăși blândețea: mărturisească aceasta răniții cari zăceau cu grămada prin paturile spitalelor de războiu și cărora un cuvânt blând al Reginei, însoțit de o privire care împărtășea adânc toată durerea lor, le-a ușurat mai mult suferința și le-a dăruit mai multă speranță de viață decât atâtea leacuri doctoricești” 1. Mare noroc pe națiunea română cu Regina Maria. Regină, care a fost totodată un foarte bun patriot și diplomat. Si Președinții Franței și SUA din 1919 au știut acest lucru; VII. În loc de concluzii: ”Istoria își bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.” – Nicolae Iorga
Postat 21 Mai 2019, 17:44 de stefan
sandu1206
Esti cu capul... Ai cosmaruri. Ai ramas cu sechele.
Postat 21 Mai 2019, 16:58 de 1234
1234 = ALCOR
Voința populară a fost de mult timp in sufletul Românilor. Dar nu am avut un lider care sa facă unirea
Postat 21 Mai 2019, 16:51 de Sandu1206
Iar cu minciuni ?
Unirea de la 1 Decembrie 1918 a fost rezultatul vointei populare a romanilor din Transilvania si actiunilor politice ale Reginei Maria. Ferdinand a fost mai mult cu paharul...
Postat 21 Mai 2019, 16:06 de 1234
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3072 RON
  • 1 EUR = 4.7536 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON