URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 20 OCTOMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Au venit la BIHOREANUL 10 studenţi de la Medicină din anii IV şi V care au rămas repetenţi pe motiv că n-au luat examenul de fiziopatologie din anul III cu conferenţiarul Ovidiu Burtă. Decanul Adrian Maghiar a sperat că studenţii, pe care-i tratează ca pe nişte vaci de muls, vor trece într-un final de Burtă, dar n-a fost să fie.
Zic şi eu
Adrian Cris
N-am cunoscut, în 26 ani de meserie, politician mai ranchiunos şi otrăvitor decât preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang. Cu un deceniu în urmă, când era pus şef după seria Mişu Bar, Florian Serac, Gheorghe Sârb, mulţi, inclusiv subsemnatul, credeam că, universitar fiind, va aduce un aer nou, mai curat, în pedeserismul local. Ne-am înşelat...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Societatea asta bazată pe consum, care ne face nefericiţi cu propriul automobil imediat ce apare un model mai nou, riscă să ne afecteze şi percepţia politică. De cum se instalează un guvern proaspăt, acesta devine demodat, prost şi neperformant, şi începem să ne dorim altul. Amuzant este că noi chiar credem că asta ne va schimba viaţa în bine. Însă...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre dorinţa Primăriei Oradea de a demola circa 20 de case pentru a muta parcările de pe bulevardul Nufărul în spatele blocurilor?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum am arătat în urmă cu aproximativ două luni, în data de 13 august 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa nr. 11/2019. Potrivit acestui act normativ, "în timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mişcare, conducătorului acestuia îi este interzisă ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video".
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Există 8 specii de filarii care infectează omul, dar dintre acestea doar 4 sunt responsabile de infecţii grave. Se estimează că filariile, care infectează circa 140 de milioane de persoane în toată lumea, sunt transmise prin anumite specii de ţânţari sau alte artropode...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
04 Iunie 2019, 08:03

PSD, pus la colţ: Alegerile din 26 mai au înlăturat PSD dintre primele trei partide în preferinţele orădenilor (FOTO)

PSD, pus la colţ: Alegerile din 26 mai au înlăturat PSD dintre primele trei partide în preferinţele orădenilor (FOTO) INCURABIL. Imediat ce au aflat, chiar de la Antena 3, că procentele din sondaje le fuseseră umflate grosolan, PSD-iştii bihoreni - căzuţi la doar 17,79% - au picat în depresie, aplicându-şi lor înşile celebrul îndemn „ciocu’ mic”, adresat până atunci celorlalţi. Pocăinţa i-a ţinut numai până joi, când şeful organizaţiei judeţene, Ioan Mang (foto), deja ţipa la liberalii din Consiliul Judeţean cu ochii ieşiţi din orbite şi-i ameninţa cu arătătorul
PSD, pus la colţ: Alegerile din 26 mai au înlăturat PSD dintre primele trei partide în preferinţele orădenilor (FOTO) COADĂ LA SPERANŢĂ. Bihorenii au avut poftă să voteze atât în oraşe, cât şi la ţară. Imaginea unei tinere orădence care şi-a dus la urne toţi cei trei copii spune totul despre determinarea sa. Deşi PSD s-a ferit să vorbească despre referendum pentru a nu stârni lumea la vot, iar ALDE l-a boicotat făţiş, alegătorii l-au validat masiv. Aproape jumătate din bihoreni, 44,94% din totalul de 502.341 înscrişi pe listele electorale, au votat, 184.576, adică 36,72%, răspunzând DA ambelor întrebări
PSD, pus la colţ: Alegerile din 26 mai au înlăturat PSD dintre primele trei partide în preferinţele orădenilor (FOTO) CĂLARE PE SECŢII. În speranţa îmbunătăţirii rezultatelor în al 12-lea ceas, primarii PSD şi UDMR au dat târcoale secţiilor de votare la Sânmartin, Borod, Uileacu de Beiuş şi Lugaşu de Jos, unii fiind surprinşi de opozanţii de la USR-PLUS. Acuzându-i că stau „călare pe secţii”, şeful PNL Bihor, Ilie Bolojan, s-a dus personal la Haieu să ceară evacuarea unui PSD-ist din perimetrul secţiei
PSD, pus la colţ: Alegerile din 26 mai au înlăturat PSD dintre primele trei partide în preferinţele orădenilor (FOTO) CE VOR BIHORENII. Graficele rezultatelor vorbesc clar despre tendinţele alegătorilor: bihorenii s-au săturat de reprezentanţii puterii PSD-ALDE şi de acţiunile lor anti-justiţie, continuă să valideze performanţele administraţiei locale liberale, dar pariază şi pe USR-PLUS, îndeosebi orădenii, care i-au propulsat pe tinerii pro-europeni peste anchilozata UDMR
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Un vot amendă! După deriva antioccidentală a propriilor conducători, pe 26 mai alegătorii au sancţionat sever partidele care dădeau să-i rupă de UE. BIHOREANUL reface filmul unei zile istorice, cu o participare record, care a determinat victoria netă a PNL şi USR-PLUS, declinul PSD şi salvarea in extremis a UDMR, analizând rezultatul în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare din 2020.

Convinşi că mai aproape li-i cămaşa decât cojocul, nu s-ar fi zis că românilor le pasă de alegerile pentru Bruxelles mai mult decât i-au interesat cele din 2016 pentru Parlamentul de la Bucureşti. Şi, totuşi, aşa s-a întâmplat pe 26 mai. Românii au simţit că Europa - care i-a ajutat să-şi repare oraşe şi sate, le-a oferit subvenţii agricole, le-a primit fiii plecaţi pentru un trai mai bun şi le-a luat apărarea în faţa propriilor lor conducători - le e „cămaşă” bună. La capătul a peste doi ani în care aleşii de acasă i-au sfidat şi chiar agresat, au înţeles că Europa e şi casa lor, iar în ziua în care au trebuit s-o apere au făcut-o cu arma democraţiei - votul.

BIHOREANUL reface tabloul unor alegeri care vor intra în istorie prin mai multe premiere: cea mai mare prezenţă la urne, inclusiv a tinerilor, cea mai severă sancţiune pentru cel mai mare partid, cea mai clară revenire a unei formaţiuni uzate de vechi compromisuri, cea mai spectaculoasă ascensiune a unor partide noi, cea mai mare incertitudine pentru o grupare care a ţinut captivă o întreagă etnie. Superlativele vor cântări greu în confruntările următoare, de la prezidenţialele din toamnă până la localele şi parlamentarele de anul viitor.

Sub nori negri

Votul pentru Parlamentul European şi referendumul pentru justiţie i-a găsit pe români într-o situaţie mai proastă, politic, decât oricând după mineriadele din anii ’90. În 2016, o absenţă record la alegerile pentru Parlamentul naţional, de peste 60%, a dus la victoria PSD şi ALDE cu voturile a doar 18% dintre alegători. Ce-a urmat se ştie. Cu ajutorul UDMR, puterea a schimbat legi după legi şi a adoptat un ton antioccidental, provocând proteste stinse adesea în forţă.

Atenţionaţi din Europa, politicienii de la Bucureşti au răspuns insolent. „N-am venit să dau socoteală!”, se răţoia la Bruxelles după Jandarmeriada din 10 august anul trecut Viorica Dăncilă, al treilea premier în 2 ani, perioadă în care au fost rulaţi 60 de miniştri, la cheremul liderului suprem. Pas cu pas, România intra, ca înainte de 1989, pe mâna unui singur om, Liviu Dragnea.

Tocmai apropierea alegerilor europene a grăbit, însă, deznodământul. În plină preşedinţie a Consiliului UE, Guvernul a fost avertizat cu „opţiunea nucleară”, adică pierderea dreptului de vot la Bruxelles, pentru încălcarea statului de drept. Socialiştii europeni au îngheţat relaţiile cu PSD, iar Liberal-Democraţii au dat certă excluderea ALDE pentru a primi în loc noua stea în ascensiune, Alianţa 2020 USR-PLUS.

Singura formaţiune sprijinită de propria familie a rămas PNL, căruia Partidul Popular European i-a şi făcut campanie, UDMR fiind marginalizată din cauza supunerii la remorca Fidesz-ului lui Viktor Orban, „autosuspendat” din PPE.

Reacţii la „otravă”

În timp ce continentul dezbătea teme majore precum Brexit, apărare comună, imigraţie, economie digitală, partajarea pieţelor mondiale cu SUA şi China, în România se juca o singură carte: Europa sau nimic.

PSD a continuat cu poveşti despre Statul Paralel şi „otrăvirea” cu alimente din afară, pentru a convinge că duşmanul e chiar UE. În loc să evolueze „pe mute”, ca în 2016, fără să enerveze lumea, a făcut mitinguri uriaşe la care s-a trezit contestat de tot mai multe segmente de populaţie. În Moldova frustrată de lipsa infrastructurii, Dragnea şi ai lui au fost huiduiţi de la Suceava şi Botoşani la Iaşi şi Galaţi, ardelenii au fugărit-o pe Dăncilă prin Cluj, Alba, Arad şi Timiş, iar muntenii au protestat până şi la Topoloveni, trezindu-se săltaţi de jandarmi.

Ostilizaţi de putere şi stimulaţi de opoziţie, de artişti, de oameni de afaceri şi chiar de sportivi, românii au conştientizat că la 12 ani după aderare miza a devenit însăşi rămânerea în UE, posibilă doar prin înfrângerea PSD şi ALDE.

Cu zăhărelul şi cu biciul

Mesajul acesta l-au dat toţi opozanţii care au ajuns şi în Bihor: liderii USR-PLUS, Dan Barna şi Dacian Cioloş, comisarul european Corina Creţu, proaspăt trecută la Pro România lui Victor Ponta, preşedintele PMP, Eugen Tomac, chiar şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, nemaivorbind de PNL, care a adus aici şi o parte din candidaţi, la singurul miting al campaniei.

Din partea puterii, a bifat Oradea şeful ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, ascuns de protestatari într-un hotel, şi o întreagă liotă de miniştri PSD: Sorina Pintea, Petre Daea, Ioan Deneş, care s-a lăudat cu cele mai mari alocări pentru apele şi pădurile judeţului, Carmen Dan, care a ameninţat protestatarii anti-PSD cu dosare penale, ministrul Transporturilor, descins demonstrativ pe şantierul mini-autostrăzii Borş-Biharea, cel al Apărării, sabotând de la distanţă dezvelirea statuii Regelui Ferdinand pentru a discredita edilii PNL etc.

Activiştii locali n-au precupeţit nici ei eforturile propagandistice: ex-ministrul Florian Bodog s-a lăudat cu dotarea spitalelor, şeful PSD Bihor Ioan Mang a promis de la un Centru de Artă Contemporană cu peste 1.000 locuri până la un spital cu 6 etaje la Beiuş, başca a pretins că Bihorul a devenit campion naţional la PNDL, cu 500 milioane euro primite pentru „ctitorii” pe care, însă, nu le vede nimeni.

Ziua Z

La sfârşitul zilei de 26 mai, toate s-au dovedit zadarnice. Încă de la prima oră era clar că oamenii urmau să voteze în număr mare, diluând procentele puterii. La ora 7.10, de pildă, la secţia 142 din Oradea, BIHOREANUL a surprins prima coadă. În Berechiu, la 10.40, trecuseră pe la urne un sfert din localnici, la Cefa a fost du-te vino înainte chiar ca oamenii să iasă din biserică.

Reporterii le-au constatat şi orientarea: 4 din 5 răspundeau şi la referendum. Pentru prima oară, oamenii spuneau fără reţineri că „ţin cu Europa” şi că s-au săturat de guvernanţii care schimbă legile ca să poată fura. La ora 10, de altfel, participarea era deja de 6,56% la nivel naţional faţă de 4,61% în 2014, iar în Bihor de 6,37%. Cozile au persistat, iar la ora 17 era clară validarea: răspunseseră deja 30,41% din alegători la nivel naţional, în Bihor 32,85%. În paralel, imaginile din Diaspora arătau că PSD sabota din nou, ca la prezidenţialele din 2014, de teama urnelor.

La disperare, deşi au stat ascunşi toată ziua, şefii PSD Bihor şi-au trimis primarii la înaintare, să controleze valul, iar cei ai UDMR - pentru mobilizare. Aşa s-a întâmplat la Sânmartin, Uileacu de Beiuş, Borod, dar şi la Lugaşu de Jos. Ioan Mang a continuat ilegal campania, îndemnând explicit oamenii pe Facebook să voteze „un bihorean de-al nostru”, pe Emilian Pavel, unul din cei 4 candidaţi bihoreni, pe lângă Vasile Blaga (PNL), Dorin Corcheş (ALDE) şi Cseke Attila (UDMR).

La fel au procedat şi UDMR-iştii: îngrijoraţi că tovărăşia cu PSD îi va ţine sub pragul de 5%, au agitat „pericolul nereprezentării maghiare” din cauza „prezenţei masive la vot a românilor”. Cât de mare a fost sperietura avea să se vadă inclusiv din faptul că, în ciuda istoricei adversităţi ungaro-slovace, UDMR a „achiziţionat” până şi voturile conaţionalilor fostului deputat Adrian Merka.

Schimbare de ierarhie

Rezerva liderilor UDMR s-a menţinut şi după închiderea urnelor, deşi exit-poll-ul le dădea 5,4%. „Să aşteptăm rezultatele finale”, cerea la sediul partidului Szabo Odon. La ALDE Bihor, atmosfera era funerară. Cu o cotaţie de 4,7% în exit-poll, preşedintele Ciprian Blejan refuza evidenţa: „Nu reflectă realitatea”. La PSD, Ioan Mang s-a declarat surprins de egalitatea cu PNL - doar 25,8%, mult sub cele 36,60% obţinute în 2014.  

În schimb, liberalii, „dopaţi” cu convingerea că sunt singurul partid care poate bate PSD, au primit estimarea cu urale, chiar dacă sperau la mai mult, ceea ce în final aveau să şi obţină. „Un vot de sancţiune la adresa guvernării”, a interpretat Ilie Bolojan rezultatul.

La USR-PLUS, militanţii erau îmbătaţi de prognoza de 23,90%, aşa că au desfăcut şampaniile, la propriu. „Mă aştept ca în urma numărării voturilor Diasporei să depăşim PSD şi PNL”, s-a entuziasmat deputatul Silviu Dehelean. La celălalt partid nou, Pro România, satisfacţie ceva mai mică: în locul unui scor cu două cifre, cum sperase Ponta, exit-poll-ul indica 5,7%. Suficient, totuşi, pentru validarea electorală.

Opoziţia în câştig

Numărătoarea finală avea să confirme oficial: pe ţară, cu o prezenţă de 49,02% (în 2014 fusese 39,5%), PNL a câştigat cu 26,90%, urmat la mare distanţă de PSD cu 22,50%, ajuns la minimumul istoric (cel precedent fusese 23,11% în 2009) şi de USR-PLUS cu 22,40%. Pro România a scos 6,55%, PMP 5,66% şi UDMR 5,45% (inclusiv cu voturi din fiefurile PSD, după metoda EBA din 2009, când PD i-a dirijat voturi „independentei” Elena Băsescu). Celelalte formaţiuni au devenit irelevante, împărţindu-şi cu tot cu cei trei candidaţi independenţi 6,1%.

În Bihor, unde prezenţa a fost de 52,82%, PNL a adunat 34,46%, mult peste scorul naţional (dublu faţă de precedentele europarlamentare), UDMR 19,34% (cu 15.000 mai multe voturi decât în 2014, dar sub procentul de atunci – 21,58%), PSD a căzut la 17,79% (sub media pe ţară şi cu 9% sub rezultatul de acum 5 ani), USR-PLUS 12,89% (cu zece procente sub scorul naţional), iar Pro România 4,42%, ALDE 2,88% şi PMP 2,26%.

În Oradea (prezenţă 51,18%), PNL şi-a consolidat prima poziţie cu 34,95% (comparativ cu dezastruosul 11,36% din 2014), urmat de Alianţa 2020 cu un spectaculos 20.08%, UDMR cu 14,67% (faţă de 21,66% acum 5 ani), PSD sfârşind pe locul patru cu 13,21% (faţă de 26,42% la europarlamentarele precedente). Pro România a făcut 5,22%, PMP 1,92% şi ALDE 1,88%.

PSD, eşec pe linie

În bilanţul prezentat vinerea trecută, liberalul Ilie Bolojan a afirmat că votul a fost nu doar de sancţionare a guvernării, ci şi de atestare a rezultatelor administraţiilor locale, iar analiza pe localităţile din judeţ îi dă dreptate.

UDMR a reuşit să-şi conserve supremaţia în zonele cu populaţie preponderent maghiară, obţinând la Sălacea 92,73%, la Buduslău 92,42%, la Valea lui Mihai 82,81%, la Tămăşeu 73,48%, la Salonta 48,92% şi la Marghita 35,33%.

PNL, însă, a câştigat locul doi în aproape toate fiefurile UDMR: 27,74% în Marghita, 19,08% în Salonta, 19,38% în Roşiori, 15,21% în Paleu, 14,58% în Borş. Mai mult, liberalii şi-au adjudecat toată Zona Metropolitană Oradea, unde şi-au păstrat avansul în propriile comune (Sântandrei 52,40%, Oşorhei 45,72%, Girişu de Criş 52,46% etc) şi au urcat pe primul loc inclusiv în comunele cu edili PSD: Nojorid 48,15% (PSD 17,61%), Sânmartin 34,94% (PSD 29.76%), Ineu 40,28% (30,41% PSD), Avram Iancu 47,29% (PSD 27,82%). La fel, PNL şi-a securizat toate oraşele: la Beiuş a luat 29,08% (PSD 22,38%), la Aleşd 43,22% (PSD 13,85%), la Ştei 37,81% (PSD 25,11%), la Vaşcău 41,59% (30,41% PSD).

De asemenea, liberalii şi-au întărit supremaţia în 44 din cele 45 comune unde are primari: Sânnicolau Român 69,47% (PSD 16,19%), Cociuba Mare 60,99% (14,32% PSD), Criştioru de Jos 56,53% (PSD 25,26%), Cefa 54,91% (27,35% PSD), Girişu de Criş 52,46% (8,51% PSD) ş.a.m.d. Un singur edil PNL-ist, cel din Vârciorog, la al patrulea mandat, a cedat PSD 46,49% din voturi, adunând doar 36,06% pentru propriul partid.

Scoruri întoarse

Alianţa 2020 a obţinut scoruri cu două cifre şi la Beiuş (22,88%, cea mai bună clasare în judeţ), Ştei (14,76%), Aleşd (12,48%) şi în comune ca Sântandrei (20,78%), Lazuri de Beiuş (17,11%), Paleu (15,21%), Drăgăneşti (15,09%), Pocola (14,63%), Budureasa (14,10%), Ceica (13,06%), Oşorhei (11,66%), etc.

PSD şi-a păstrat primul loc obţinut în 2016 la locale şi parlamentare doar la Nucet - 49,62% (faţă de 25,82% PNL) şi în câteva din propriile comune: Remetea 50,35% (PNL 22,67%), Uileacu de Beiuş 47,40% (22,35% PNL), Pocola 40,02% (PNL 29,49%), Batăr 31,17% (PNL 27,83%), Holod 29,39% (26,68% PNL).

În schimb, a pierdut masiv în faţa liberalilor nu doar în Zona Metropolitană, ci şi la Bunteşti - 14,85% (PNL 51,20%), Dobreşti 32,77% (PNL 50,24%), Avram Iancu 27,82% (PNL 47,29%), Bulz - 35,37% (PNL 43,85%), Sârbi - 32,41% (PNL 42,24%), Drăgăneşti - 28,21% (PNL 34,71%) etc.

Relaţii resetate

Neaşteptate, rezultatele scrutinului au buimăcit puterea, cu atât mai mult cu cât după numai o zi şeful PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat de Curtea Supremă la închisoare. Băgat în corzi, PSD a mutat centrul atenţiei rapid de la partid spre guvern, aşa încât să se vorbească cât mai puţin de moştenirea Dragnea şi de luptele interne pentru putere. Dăncilă a preluat frâiele, dar cu ajutorul din umbră al fostului premier Adrian Năstase.

La fel ca preşedintele Klaus Iohannis, care a riscat mult cu referendumul, PNL s-a prezentat drept marele câştigător, însă Alianţa 2020, creditată de majoritatea alegătorilor între 18-35 ani, şi-a proclamat victoria morală şi a dat deja semnale că va ataca prima poziţie a liberalilor, vorbind despre un candidat propriu la prezidenţialele din toamnă.

UDMR, la fel ca totdeauna, s-a arătat dispusă să se delimiteze de perdanţi şi să urce în trenul câştigător, anunţând că e posibil să voteze o moţiune de cenzură. Dacă, bineînţeles, va fi cine să-i satisfacă pretenţiile...

Atac la „monstruoasa coaliţie”

Niciunul dintre politicienii din Bihor nu au vrut să prezinte, dincolo de bilanţul cifric, şi o analiză care să arate ce învăţăminte a tras de pe urma scrutinului, cu excepţia liberalului Ilie Bolojan (foto). Fără să jubileze, acesta a subliniat că în pofida avântului USR-PLUS, PNL a rămas totuşi principala forţă politică a judeţului şi că ambele blocuri de dreapta „trebuie să colaboreze”, în caz contrar riscând să se „canibalizeze” reciproc, în avantajul PSD. Altfel spus, o invitaţie deschisă la un parteneriat pentru a forma viitoarea majoritate atât în Consiliul Local Oradea, cât şi în Consiliul Judeţean.

De altfel, mai ales CJ pare a fi noua miză a lui Bolojan, care a atacat vehement „monstruoasa coaliţie” UDMR-PSD-ALDE şi a lansat, practic, primele promisiuni ale viitoarei campanii locale pentru bihoreni. Dacă liberalii vor ajunge la conducerea judeţului, a garantat Bolojan, „vom reda demnitatea primarilor indiferent de culoarea politică”, adică fondurile CJ vor fi împărţite echitabil, iar Aeroportul Oradea va fi din nou internaţional, în caz contrar primarul reiterând că „vom pleca toţi de pe funcţii”. Ceea ce înseamnă, întâi, că le vor ocupa, cu o singură condiţie, enunţată direct: speranţa că disputele vor fi nesemnificative” între liberali şi tinerii USR-PLUS-işti.

De văzut, însă, dacă ameţiţi de succesul de acum, aceştia vor şti să gestioneze victoria, dublând-o cu cea a liberalilor, ori se vor ambiţiona la „totul sau nimic”, cu riscul să se întâmple ca-n zicala: când doi se ceartă, al treilea câştigă...


PROBLEME DE CALITATE
Experţi fără expertiză

Biroul Judeţean Bihor a fost dizolvat vinerea trecută cu câteva ultime decizii care ar trebui să îngrijoreze inclusiv politicienii. Concret, BEJ a constatat scăderea dramatică a calităţii funcţionarilor care au condus birourile celor 563 secţii de votare din judeţ, nu mai puţin de 120 din ei, adică o cincime, greşind nepermis la întocmirea proceselor-verbale de numărare a voturilor, în care au trecut cifre eronate privind numărul alegătorilor de pe liste şi al buletinelor de vot distribuite, inadvertenţe între numărul buletinelor distribuite şi cel al buletinelor folosite etc.  

În baza constatărilor şi sancţiunilor cu avertisment stabilite de BEJ, Autoritatea Electorală Permanentă este obligată, conform legii, să-i excludă pe cei 120 de funcţionari - unii din ei secretari de comune, deci jurişti de la care s-ar fi aşteptat cunoaşterea şi respectarea la virgulă a legislaţiei - din Corpul Experţilor Electorali.  


CAMPANIE SCUMPĂ
Alegeri la costuri mari

După încheierea alegerilor, AEP a anunţat că în campania pentru PE, cele 13 partide şi 3 candidaţi independenţi au cheltuit, conform propriilor declaraţii, 95,08 milioane lei. Cea mai mare sumă a avut-o la dispoziţie PSD - 31,47 milioane lei, din care 28 milioane din finanţarea de la bugetul de stat.

Pe locul doi s-a clasat PNL, cu cheltuieli de 23,82 milioane lei, din care 16,8 milioane de la buget. Pro România a cheltuit 17,01 milioane lei, ALDE 9,23 milioane, USR 6,62 milioane, PMP 4,42 milioane, PLUS 1,58 milioane, iar UDMR a declarat numai 0,54 milioane lei. Având în vedere că a strâns la nivelul întregii ţări voturi puţin peste 488.000 voturi, înseamnă că UDMR a cheltuit doar 1,1 lei pentru fiecare vot obţinut.

Dintre cei patru candidaţi din Bihor la PE, Vasile Blaga (foto) a contribuit la campania cu 237.500 lei, Emilian Pavel la cea a PSD cu 127.000 lei, iar Dorin Corcheş la campania ALDE cu 23.000 lei. Deşi a candidat în numele UDMR, Cseke Attila nu a declarat nicio contribuţie din averea personală.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Alegeri cu plus si cu minus
Era de asteptatat scorul PSD. Pe minus e ca nu s-a intamplat acelasi lucru si cu UDMR. Asta e diferenta de mentalitate si de onestitate. Asta inseamna sa fii cu adevarat serios si interesat de bunul mers al societatii (ex: incercarea de stopare a atacului impotriva justitie) sau sa fii interesat doar de o propaganda contrara bunului simt, contrara bunului mers al lucrurilor.
Postat 04 Iunie 2019, 18:59 de 1234
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2719 RON
  • 1 EUR = 4.755 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON