Legea salarizării şi regulamentul de sporuri din sistemul sanitar au pus cap în cap medicii şi asistentele UPU-SMURD Bihor cu şefii Spitalului Judeţean şi cu primarul Ilie Bolojan.
Motivul? Salariile le-au fost mărite la nivelul anului 2022, restul angajaţilor primind doar promisiunea unor creşteri în următorii 4 ani, dar Guvernul a luat cu o mână ce a dat cu cealaltă, limitând sporurile tuturor. Obligată să se încadreze în plafon, dar şi pentru a oferi compensaţii celor "săriţi" la majorări, Primăria a micşorat sporurile medicilor şi ale asistentelor, iar urgentişii au demisionat demonstrativ, pentru a o forţa să bată în retragere. BIHOREANUL vă dezvăluie culisele protestului "halatelor albe", veniturile fabuloase la care au ajuns, precum şi felul în care "răscoala" a răcit relaţiile între actorii principali.
Tăiere cu preaviz
La finele lunii aprilie, după proteste la Spitalul Municipal ale angajaţilor cărora guvernanţii nu le-au mărit salariile, de la infirmiere şi brancardieri la biologi şi economişti, BIHOREANUL dezvăluia că Primăria vrea să reducă sporurile medicilor şi ale asistentelor pentru a respecta plafonul de 30% din fondul de salarii, dar şi pentru a "compensa" categoriile sărite la majorări, fapt ce se putea lăsa cu un nou scandal.
Discriminările erau evidente. Prin Legea 153/3017, de la 1 martie un medic primar urca de la 6.938 în februarie la 16.343 lei net în aprilie, cu sporuri, iar o asistentă cu postliceală de la 4.090 lei la 5.356 lei. În schimb, un farmacist rămânea la 3.614 lei, un biolog la 4.589 lei (sub asistenta fără facultate), infirmiera la 2.148 lei, îngrijitoarea la 2.117, iar brancardierul la 2.275 lei.
Cum fondul salarial al Primăriei totalizează 281 milioane lei, din care 228 milioane pentru lefurile şi sporurile celor 3.700 angajaţi ai spitalelor Judeţean şi Municipal, achitarea sporurilor pentru condiţii de muncă deosebite la nivel minim (12% în secţiile de Interne, 55% în UPU) ar fi însemnat să facă rost de încă 93 milioane lei şi să depăşească plafonul, ajungând la 40% din fondul de salarii. În acest context, pe 3 mai Consiliul Local a aprobat ca pentru aprilie sporurile medicilor să fie reduse cu 60%, iar ale asistentelor cu 25%.
Între principii şi lege
A doua zi, şeful UPU-SMURD, dr. Hadrian Borcea, fost susţinător al primarului Ilie Bolojan, ba chiar reprezentant al acestuia în CA-urile ambelor spitale, şi-a anunţat demisia, acuzând conducerea Judeţeanului şi municipalitatea că au acţionat "pe principii greşite". Că, deşi propunerea fusese discutată în CA-uri, HCL a fost "luată hoţeşte" şi contravenea principiilor sale, întrucât prin scăderea sporului nu mai putea să-şi motiveze colegii. În plus, măsura nici nu era necesară, deoarece la Ministerul Sănătăţii se formase un "grup de lucru" care să caute soluţii pentru "remedierea problemelor".
Gestul a fost urmat de cei 40 de medici şi 80% dintre asistente, care au semnat, inclusiv pe capotele autosanitarelor, demisii "în bloc". Managerul Gheorghe Carp (foto) a încercat să le explice că situaţia a fost determinată de decizii la nivel naţional, dar şeful UPU i-a imputat că HCL "transformă un spor pentru condiţii într-o măsură sindicală", afirmând că sporurile trebuiau propuse, de fapt, de şefi de secţii. "Nu salariul meu e problema, ci cum pot motiva oamenii să vină la lucru în condiţii periculoase dacă nu sunt recompensaţi", a zis Borcea.
Pace în surdină
În final, beligeranţii au făcut pace: medicii şi asistentele şi-au retras demisiile, iar conducerea spitalului şi a Primăriei au anunţat că nu vor "permanentiza" HCL. De fapt, nici nu puteau: prefectul Ioan Mihaiu a atacat-o în instanţă, aplicarea sa fiind suspendată de drept, chiar dacă fusese deja folosită la calcularea veniturilor ce urmau să fie plătite în 15 mai.
Dr. Borcea a primit şi o satisfacţie personală: mazilirea şefei de Personal a spitalului, Mihaela Mălan, care l-ar fi "consiliat" prost pe manager. Dr. Carp nu a concediat-o de-a dreptul, ci a convins-o să demisioneze. "Singurul lucru care i s-a reproşat e că, în încercarea de a respecta două legislaţii contradictorii, nu a găsit varianta care să nu creeze nemulţumire", spunea Carp la o săptămână după "rebeliune".
Apoi, ambele tabere au rămas în aşteptarea unei soluţii "de la centru", pe care ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a promis-o şi în vizita făcută la Oradea, sub forma unei OUG. De atunci, linişte...
"Probleme previzibile"
Deşi izbucnit brusc, scandalul putea fi evitat. "Problemele erau previzibile de la apariţia Legii salarizării. Dacă aş fi fost manager sau primar, din noiembrie aş fi căutat soluţii. Aş fi recurs la stimulente din veniturile proprii ale spitalului", a declarat BIHOREANULUI dr. Borcea. Şeful UPU spune că l-a prevenit pe manager că reducerea sporurilor va stârni nemulţumiri, mai ales că urgentiştii nu-şi "rotunjesc" veniturile cu "atenţii", dar Carp l-a ignorat.
Prin urmare, în martie l-a sesizat pe primar, care l-a chemat din minivacanţa de Paşti pe directorul economic al Primăriei, Eduard Florea, pe şeful Compartimentului Management Spitale, Dorel Dulău, plus managerii şi şefele serviciilor Personal şi Financiar, ca să caute soluţii. Ceea ce apoi nu s-a mai întâmplat, tot din pricina dr. Carp, care l-ar fi asigurat pe edil că singura variantă posibilă era reducerea sporurilor, altminteri trebuind să sacrifice banii pentru investiţii. "Nu e suficient să aduci angiograf, trebuie să ai şi om care să lucreze cu el", spune Borcea.
Şeful UPU susţine că nici măcar nu a cerut păstrarea sporurilor, ci posibilitatea de a avea o "marjă de procente" ca să stimuleze diferenţiat personalul. "Nu am cerut bani în plus, dar nu am fost de acord să se taie la toţi egal. Am spus că şi dacă am avea un interval de sporuri între 0 şi 5%, măcar să pot diferenţia. Unii să primească mai mult - colegii de pe elicopter, iar alţii, care nu au contact cu pacientul, mai puţin".
Şef sindicalist
În timp ce managerul Carp a refuzat să discute subiectul cu BIHOREANUL, zicând că nu vrea "să resuscitez un conflict încheiat", primarul Ilie Bolojan consideră că reducerea sporurilor a fost decizia "cea mai puţin proastă" în condiţiile date. "Medicii şi asistenţii au beneficiat de majorări substanţiale, ceilalţi nu au primit nimic, ba chiar li s-au redus veniturile. Sumele rezultate prin reducerea sporurilor le-am împărţit acestora, pentru că nici medicii şi nici asistentele nu pierdeau din venituri faţă de februarie", luna dinaintea majorărilor.
Primarul spune că pe 7 iunie a avut loc o şedinţă a CA-urilor reunite ale spitalelor, ai căror membri au fost îndemnaţi să prezinte alternative, ceea ce nu s-a întâmplat, iar şeful UPU doar a acuzat-o pe şefa de Personal că ar fi făcut calcule eronate. "Dr. Borcea, pentru care am toată stima, nu a acţionat ca un manager, ci s-a poziţionat ca un sindicalist. Nu m-am aşteptat. Eu, de exemplu, am refuzat sporul de 20% pentru contribuţia la proiecte cu fonduri europene. Alţii, văd, nu au putut renunţa, deşi au salarii dublate", spune Bolojan.
Minusuri şi plusuri
Deşi dr. Borcea a susţinut că Bolojan a prezentat publicului venituri nereale, BIHOREANUL a intrat în posesia datelor oficiale, care arată că cel care a avut dreptate a fost primarul. Pe februarie şeful UPU a avut un salariu de 6.938 lei, încasând - cu sporuri plătite integral - 9.078 lei net. Pe martie, când au intrat în vigoare majorările, veniturile nete i-au crescut la 15.364 lei, pentru ca pe aprilie, cu sporul diminuat, să-i scadă la 12.790 lei net.
Un medic primar care a avut pe februarie 8.820 lei net a primit pe martie 16.113 lei, iar pe aprilie 12.586 lei, medicii specialişti, care în februarie au avut între 6.905-7.958 lei au urcat în martie la 9.993-12.087 lei şi au scăzut pe aprilie la 9.437-10.811 lei, iar un rezident care a avut în februarie 5.214 lei şi în martie 7.181 lei a urcat în aprilie la 7.314 lei. Un asistent care în februarie a avut 5.841 lei net a ajuns în martie la 5.817 lei şi în aprilie la 6.608 lei. Aşadar, HCL i-a "uşurat" pe medici de cel mult 3.500 lei, iar pentru majoritatea asistenţilor n-a produs nicio diminuare.
În schimb, a adus câteva sute de lei în plus celorlalţi angajaţi: un registrator care în februarie avea 3.866 lei şi în martie a scăzut la 3.739 lei a urcat pe aprilie la 4.117 lei, un brancardier care în februarie şi martie a câştigat 2.484 lei a urcat la 2.518 lei pe aprilie, o infirmieră care în februarie a primit 2.720 lei şi în martie 2.791 lei a ajuns la 2.831 lei, iar o îngrijitoare care în februarie avea 2.162 lei net şi în martie 2.065 lei a urcat în aprilie la 2.302 lei.
Mult mai puţin, aşadar, decât medicii şi asistentele cu venituri de până la 5 ori mai mari. Şi totuşi, nu s-au gândit să se "răscoale"...
"Faţă de domnul primar am tot respectul, chiar dacă a fost dezinformat. Faţă de managerul spitalului am rămas într-un stand-by politicos"
dr. Hadrian Borcea
ARTIFICIU
"Leac" necunoscut
Demisiile de la UPU-SMURD Bihor sunt cu atât mai greu de înţeles cu cât în alte spitale din ţară angajaţii nu şi-au primit banii pe aprilie fiindcă managerii n-au ştiut cum să se încadreze în plafonul de 30% (Spitalul Matei Balş din Bucureşti), în altele medicii au făcut chetă pentru a compensa din banii lor pierderile suferite de infirmiere şi brancardieri (Lugoj) sau managerii au tăiat sporurile asistentelor cu 60% pentru a le plăti integral medicilor (Râmnicu Vâlcea).
La fel ca toţi colegii din ţară, şi cei din Oradea aşteaptă rezolvarea problemelor printr-o OUG adoptată pe 16 mai, dar încă nepublicată în Monitorul Oficial. "Cunoaştem doar proiectul, conform căruia, pentru a se respecta plafonul, din anvelopa de sporuri a fost scos sporul pentru gărzi, rămânând doar cel pentru condiţii şi cel pentru sâmbete şi duminici", spune managerul Spitalului Municipal din Oradea, Maria Silaghi. Un artificiu contabil care nu va rezolva problema de tot, de vreme ce sporul pentru gărzi e cel mai mic, de doar 3%.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.