Politicieni de 2 bani: Puşi să gândească un proiect de 9,5 milioane euro pentru modernizarea sistemului sanitar, aleşii bihorenilor au dat-o-n bară!

Consiliul Judeţean Bihor nu este fruntaş în prea multe domenii, dar cu siguranţă ar putea da lecţii pe tema "Cum să pierzi un proiect de 9,5 milioane euro pentru sănătatea localnicilor".

Proiectul strategic pe sănătate a fost respins încă din prima etapă de evaluare fiindcă îi lipsea un lucru elementar: un teren pe care se propunea construirea unui centru medical de urgenţă. O greşeală de începători, ar spune unii. De fapt, un eşec imens, "ştampilat" de ambele tabere politice din CJ...

Prioritar, dar pierdut

Într-o şedinţă în care, culmea, nu s-au certat, consilierii judeţeni ai puterii (UDMR, PSD şi ALDE) şi opoziţiei (PNL) au aflat, lunea trecută, că unul dintre cele mai importante proiecte ale judeţului s-a dus pe apa sâmbetei. "Proiectul integrat pentru dezvoltarea durabilă în zona montană a judeţului Bihor, îmbunătăţirea accesului şi dezvoltarea serviciilor de sănătate în cazul intervenţiilor medicale în situaţii de urgenţă" fusese depus spre finanţare europeană în Programul RO-HU 2014-2020, de Consiliul Judeţean în parteneriat cu oraşele Berettyóújfalu, Oradea, Marghita, Salonta, Beiuş, Aleşd, Universitatea din Oradea şi Serviciul Salvamont Salvaspeo.

Beneficiarii îşi propuneau ridicarea a două centre medicale de urgenţă în zone montane (Padiş şi Stâna de Vale), unde nu există asemenea facilităţi, şi implementarea unui sistem de telemedicină care să "lege" de Spitalul Judeţean din Oradea atât aceste centre, cât şi spitalele din Marghita, Salonta, Aleşd şi Beiuş. De asemenea, având în vedere incidenţa ridicată a îmbolnăvirilor de cancer, se dorea şi achiziţia unor echipamente de diagnosticare şi tratament pentru Spitalul Municipal Gavril Curteanu. Mai precis, a unui angiograf de 1,66 milioane euro, a unui Computer Tomograf SPECT CT în valoare de 845.000 euro, a unor aparate de radiologie şi ecografie pentru spitalele din judeţ, precum şi înfiinţarea unui Centru de Formare Continuă de Abilităţi Practice sub tutela Facultăţii de Medicină. Votat în forma finală pe 13 septembrie, proiectul era estimat la 9.474.159 euro, din care 882.353 euro pentru partea maghiară, iar "grosul" pentru Bihor...

Respins din prima

În reuniunea CJ de lunea trecută, răspunzând unei interpelări a consilierului PNL Dacian Foncea pe această temă, preşedintele Pásztor Sándor (foto) a dezvăluit în premieră că a primit o scrisoare de la Secretariatul Tehnic al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră pentru graniţa România - Ungaria (BRECO) prin care i s-a transmis că proiectul nu este eligibil.

Potrivit şefului CJ, experţii BRECO au transmis că proiectul a picat fiindcă Judeţul nu a putut face la timp dovada că deţine în proprietate sau administrare un teren de 500 mp din Stâna de Vale pe care urma să fie ridicat unul din cele două centre de urgenţă. "Ne-a fost respins proiectul din cauza neprezentării la timp a CF-ului din Stâna de Vale". La insistenţele liberalilor, Pásztor a admis şi că BRECO a imputat faptul că, potrivit contractului depus şi aşa târziu, terenul ar trece în administrarea CJ abia din 31 decembrie 2017.

Terenuri last-minute

Cum atât Puterea cât şi Opoziţia au început jocul de-a "Tu eşti de vină!", BIHOREANUL a demarat propriile investigaţii, pentru a vedea unde anume s-a ratat proiectul şi cine i-au fost "kilerii". Concluzia, deloc surprinzătoare: ambele tabere au partea lor de vină!

Proiectul, coordonat iniţial de Direcţia de Proiecte şi Programe, în loc să fie condus de oameni experimentaţi, a fost dat, parţial, pe mâna unei persoane apropiate UDMR din afara instituţiei, şi anume Anamaria Pallag, prodecan la FMF, sora fostului consilier municipal Ritli Csongor. Deşi încă din toamna 2016 susţineau că proiectul este prioritar, şefii CJ nu s-au mobilizat pentru a obţine terenurile pentru centrele medicale. În Stâna de Vale, singura opţiune viabilă era o parcelă a Bisericii Greco-Catolice, iar demersurile pentru închirierea unei porţiuni laborioase şi cronofage, incluzând dezmembrarea şi evaluarea lui.

Chestionat de BIHOREANUL, preşedintele Pásztor nu-şi asumă însă întârzierea, ci dă vina pe... predecesori şi subordonaţi. "Ideea centrelor montane era din vremea lui Cornel Popa. În august (n.r. – 2017) ne-am trezit că cei de la Direcţia de Proiecte (n.r. - condusă de liberalul Horia Carţiş) nu au terenul. Noi ne ocupam de partea cu echipamente, spitale şi telemedicină. În august a început o goană imensă să obţinem terenurile", a spus Pásztor, ca şi cum ar fi normal ca şefii CJ să nu fi ştiut despre lipsa unor elemente esenţiale în proiect.

Desigur, o variantă pentru evitarea riscurilor ar fi fost trecerea centrului din Stână la cheltuieli neeligibile şi ridicarea lui din fonduri proprii, dar conducerea CJ nu s-a gândit nici la asta.

Circ politic

Pe 13 septembrie, consilierii judeţeni au aprobat forma finală a proiectului de 9,5 milioane euro, preluarea unui teren de la comuna Rieni pentru centrul de urgenţă din Padiş, şi încheierea unui contract pentru "constituirea unui drept de superficie cu titlu oneros" cu Parohia Greco-Catolică Beiuş pentru un teren de 500 mp în Stâna de Vale, adică luarea în chirie a terenului, cu dreptul de a construi pe el.

În Hotărârea CJ se preciza că preţul se va stabili în baza unui raport de evaluare, care va trebui aprobat de aleşii judeţului, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Cel puţin nu în timp util. Motivul? În Consiliul Judeţean izbucnise un adevărat circ politic după ce PSD o eliminase din rândul consilierilor pe Ana Maria Tiron şi-l propunea în locul ei pe salontanul Adrian Szatmari, iar consilierii PNL au decis să-şi arate "muşchii". Cum raportul de forţe provizoriu devenise 17 la 17 consilieri, liberalii au boicotat mai multe şedinţe pentru a amâna validarea celui de-al 18-lea consilier al alianţei UDMR-PSD-ALDE.

Blocajul liberal

Înainte de termenul limită pentru depunerea proiectului, 30 septembrie, PNL-iştii au boicotat trei şedinţe, două ordinare (pe 19 şi 27 septembrie) şi una "de îndată", despre care legea spune că se pot ţine doar în cazuri de "forţă majoră", convocată de Pásztor tot pe 27 septembrie, după-amiaza. Şeful CJ anunţa atunci că a scos de pe ordinea de zi proiectul validării consilierului PSD, care îi "jena" pe PNL-işti, tocmai pentru ca proiectul strategic pe sănătate să nu fie în pericol. Degeaba, însă, căci aceştia plecaseră spre casele lor...

Drept urmare, CJ a depus la BRECO proiectul strategic incomplet. Acuzaţi de situaţia iscată, PNL-iştii, prin vocea liderului de grup Ionel Avrigeanu (foto), s-au disculpat susţinând că proiectul nu va fi afectat, deoarece se pot depune "completări", lucru neadevărat. Circul cu şedinţe eşuate a continuat, PNL-iştii aprobând ultimele documente necesare încheierii contractului cu greco-catolicii abia pe 17 octombrie, dovada acestuia fiind transmisă BRECO pe 20 octombrie.

Cu stângu-n dreptu’

Chiar şi după ce au aflat despre eşec, consilierii PNL au continuat să susţină că "vina ratării proiectului aparţine exclusiv executivului CJ Bihor". Totuşi, lucrurile nu stau întocmai aşa. În programul Interreg RO-HU, aplicanţilor li se cerea ca până pe 30 septembrie să depună o aşa-numită Notă de Concept în care să descrie proiectul, precum şi să facă dovada deţinerii terenurilor pe care urmau să fie edificate construcţii, lipsa proprietăţii fiind un criteriu eliminatoriu.

Colac peste pupăză, şefii CJ şi "experţii" lor au făcut şi ei o greşeală nepermisă. Semnat după lupte seculare, contractul cu Biserica Greco-Catolică din Beiuş prevede că terenul trece pe o perioadă de 10 ani la CJ Bihor, dar... abia de la 31 decembrie 2017. Probabil reprezentanţii CJ n-au vrut să achite chiria, de numai 425 euro pe lună, încă din anul curent. "Evaluatorul trebuie să bifeze "Da" sau "Nu" la dovada proprietăţii. Ce aţi bifa dacă aţi avea în faţă un contract valabil de anul următor?", zice un specialist în fonduri europene consultat de BIHOREANUL.

Pentru această scăpare, Pásztor nu mai are explicaţii, ci doar insistă că nu ar fi fost singura vitală în evaluarea proiectului. "Aşa s-au hotărât datele cu Biserica la notar. Dar nu este o problemă, căci centrul s-ar face în 2019. Problema este întârzierea de 20 de zile!", susţine şeful CJ.

De fapt, ar mai fi o problemă: aleşii bihorenilor, şi cei ai puterii, şi ai opoziţiei, dovedesc să se pricep doar la bâlci politic, nu şi la proiecte bine făcute şi sănătoase pentru bihoreni...

ŞANSE ŞI SPERANŢE
Vot în Ungaria

În ciuda gafelor de până acum, ar mai fi şanse, cel puţin teoretic, pentru salvarea proiectului strategic al judeţului. CJ Bihor a anunţat că va contesta propunerea de respingere făcută în prima etapă de evaluare de BRECO. De asemenea, a transmis Ministerului Fondurilor Europene adrese prin care se obligă să suporte cheltuielile pentru ridicarea centrului în Stâna de Vale, care ar costa circa 200.000 euro.

Votul final pe acest proiect îl va da, la mijlocul lunii decembrie, într-o şedinţă programată la Szeged, Comitetul de Monitorizare al Programului RO-HU, format din politicieni, nu din funcţionari, adică din reprezentanţii a 8 ministere şi 8 consilii judeţene, câte 4 din România şi respectiv din Ungaria. Întrucât pe alte programe europene au mai existat situaţii în care Comitetul de Monitorizare a "întors" propunerea specialiştilor, politrucii din Bihor încă mai speră şi ei într-o rezolvare la "mica înţelegere".