URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 19 IANUARIE 2019

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La cum arată bugetul Oradiei, e clar că cele peste o sută de investiţii se vor întinde pe mai mulţi ani. Asta pentru că în România este imposibil să-ţi planifici ceva şi să iasă la timp. Cauzele sunt multiple, de la suprasolicitarea personalului, la greşeli elementare, la lipsa proiectanţilor şi a constructorilor, toate pe fondul unei birocraţii ucigătoare, bine întreţinute de funcţionarii puşi politic în posturi. Totuşi, Primăria are două restanţe pe care nu mai are voie să le rostogolească pe anii viitori.
Zic şi eu
Adrian Cris
Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă. Nici peisajele, nici simpla existenţă a pârtiei nu asigură, de la sine, dezvoltarea aşezării. A dovedit-o episodul de la finele anului trecut, întins pe încă două săptămâni anul acesta, când autorităţile locale s-au dovedit incapabile să menţină în funcţiune telescaunul. Ratând vârful sezonului de schi, oraşul a pierdut încasări serioase
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Când mergi în ţări exotice e bine să ştii limba băştinaşilor. Astfel scade considerabil riscul de a fi tratat drept duşman şi s-o sfârşeşti la proţap ori să admiri pe vecie frumuseţile locului dintr-o ţeapă arborată pe meterezele unei cetăţi. Dacă le mai duci localnicilor şi nişte mărgele de sticlă frumos colorate, ai şanse mari să ajungi om respectat şi chiar să urci în ierarhia locală până la statutul de semi-zeu.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam anterior, legislaţia României permite oricărui cetăţean să aibă acces la informaţiile de interes public, arătând expres ce categorii de informaţii nu sunt considerate de interes public. În ceea ce priveşte procedura prin care cetăţeanul poate avea acces la informaţiile de interes public, Legea nr. 544/2001 prevede că autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Trichineloza este o boală parazitară acută produsă de Trichinella spiralis (un vierme cilindric lung de 1-4 mm şi cu diametrul de 0,04 mm), care parazitează animalele carnivore, porci mistreţi, urşi, vulpi, câini, pisici, şobolani etc. Sursa de infecţie pentru om este carnea infestată şi insuficient preparată termic...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Inteligenţa este râvnită în ziua de azi ca un atribut fără de care persoana nu se poate descurca eficient în viaţă. Adevărul este însă că inteligenţa corelează extrem de bine cu probleme de ordin mental, afectiv şi social. Oamenii cu IQ ridicat întâmpină mai multe dificultăţi în a se integra în societate, mulţi suferă de depresie, anxietate sau alte tulburări, iar o mică parte au chiar şi boli mintale.
10 Decembrie 2017, 10:20

"Pogromul" de la Oradea: Cel mai mare congres al studenţilor români s-a transformat într-o manifestare anti-evreiască (FOTO)

'Pogromul' de la Oradea: Cel mai mare congres al studenţilor români s-a transformat într-o manifestare anti-evreiască (FOTO) CA VANDALII. Planificat pentru a discuta problemele celor aproximativ 30.000 de studenţi câţi erau în România anului 1927, dar şi chestiuni politice şi sociale, Congresul studenţesc de la Oradea s-a lăsat cu bătăi şi devastări, între ţinte fiind şi sinagoga neologă Zion, şi multe magazine ale evreilor. Totul a pornit de la provocări începute în Piaţa Ferdinand, între Teatru şi actualul hotel Astoria (foto)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Oradea interbelică era un mozaic etnic şi cultural, un oraş care, însă, după dezvoltarea accelerată dinaintea Primului Război Mondial, obosise.

La fel ca în întreaga Europă, şi în România Mare se intensificau sentimentele naţionaliste, principalii vizaţi fiind maghiarii şi evreii, iar urbea de pe Crişul Repede, fiind lângă graniţă, era un teren propice pentru iscarea unui conflict interetnic. Fitilul a fost aprins în decembrie 1927, când la Oradea a avut loc cea mai mare adunare studenţească organizată vreodată în România.

Evrei, legionari, studenţi...

Devenită oraş românesc după Marea Unire, Oradea începutului de secol XX avea o populaţie majoritară alcătuită din minorităţi. Mai mult de jumătate din locuitori erau maghiari, iar un sfert, adică 20.000 de persoane dintr-un total de 80.000, erau evrei, care deţineau un număr mare de fabrici, magazine, ateliere. Lor li se datorează, de altfel, construirea palatelor din centrul oraşului, dezvoltarea reţelei de farmacii şi aducerea la Oradea a celor mai noi tendinţe ale modei occidentale.

Tot în Oradea funcţiona, din anul 1780, Academia de Drept, cu câteva sute de studenţi. În 1927, buna sa reputaţie a făcut ca aici să fie organizat un mare congres studenţesc la nivel naţional, după ce asemenea evenimente ale Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi din România fuseseră găzduite şi de alte oraşe din ţară. Ultimul avusese loc la Iaşi, cu un an înainte şi, cu toate că metropola moldoveană avea la rându-i o mare comunitate iudaică, acolo nu se înregistrase niciun fel de incident.

Vremuri tulburi

Nu acelaşi lucru avea să se întâmple la Oradea în zilele de 4-6 decembrie 1927, când în oraş au sosit circa 4.500 de studenţi din toată ţara, având pe agendă probleme specifice, precum "reducerea pe CFR" şi "cantinele şi căminurile", dar totodată pregătiţi să protesteze atât împotriva tendinţelor revizioniste ale Ungariei vecine, neîmpăcată după pierderea Transilvaniei după Pacea de la Trianon, cât şi faţă de implicarea comunităţii evreieşti în activitatea politică şi economică naţională. Totul, într-un context marcat de recentele dispariţii ale realizatorilor Unirii, Regele Ferdinand Întregitoriul şi marele om de stat Ion I.C. Brătianu.

O altă problemă mult discutată era solicitarea unui "numerus clausus", adică limitarea numărului studenţilor evrei în universităţi, principiu devenit la vremea respectivă unul din principalele sloganuri ale naţionaliştilor antisemiţi, contribuind în mare măsură la politizarea studenţimii. 

Mare parte a participanţilor la Congres au fost cazaţi în cazărmile şi hotelurile din oraş, iar dezbaterile au fost găzduite de sala mare a Teatrului Regina Maria, evident, neîncăpătoare. Ca urmare, grosul participanţilor aflau despre cele discutate pe platoul din faţa clădirii, ori în cafenelele şi restaurantele din zona centrală.

Ziarist bătut, redacţie vandalizată

Potrivit unor publicaţii maghiare ale vremii, intrarea la dezbateri a fost permisă doar studenţilor, iar vorbitorii, între care s-au numărat generalul Traian Moşoiu şi Lorin Popescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini din România, organizaţie ultranaţionalistă înfiinţată în 1925, s-au axat în principal pe solicitarea adoptării unui "numerus clausus".

Spiritele s-au încins în momentul în care organizatorii au descoperit în sală un ziarist, Fleischer, de la cotidianul politic "Nagyváradi Napló" (Jurnal Orădean, n.r.). Prezentat delegaţilor de studenţii orădeni ca fiind reprezentantul unui ziar antiromânesc, care serveşte interese străine, ziaristul a fost bătut şi scos în stradă, iar mulţimea adunată în faţa teatrului s-a răzbunat pe clădirea redacţiei şi a tipografiei, situate chiar în Piaţa Ferdinand.

Studenţii au smuls gratiile geamurilor de la parter, au spart geamurile şi au vandalizat interiorul redacţiei, aruncând în stradă întreaga arhivă, care apoi a fost incendiată. Totul s-a întâmplat în faţa unuia dintre patronii ziarului, un anume căpitan Keller, cetăţean american, care trăia la Oradea şi era căsătorit cu fiica unui evreu, fostul şef al Poliţiei judeţului, Gerő Ármin. Americanul a fost cel care a cerut intervenţia autorităţilor locale împotriva studenţilor, declanşând astfel "furia" mulţimii.

"Agentul american"

Numele căpitanului Keller apare şi în publicaţiile româneşti care au relatat despre incidente, însă în alt context. După prima zi a dezbaterilor, pe 5 decembrie, o parte a studenţilor adunaţi în faţa Teatrului, câteva sute, au încins o horă. La un moment dat, însă, de la ultimul etaj al Palatului Sztarill (actual hotel Astoria) spre mulţime a fost aruncată o piatră (conform unor surse), sau apă fiartă (potrivit altora).

Ulterior, Monitorul Comunal, în care erau publicate Hotărârile Consiliului oraşului, l-a identificat pe autor ca fiind "evreul Keller", Wilfred N. Keller pe numele său complet, un "căpitan american", infiltrat la lucrările Congresului studenţesc, evacuat de acolo şi, astfel, dornic să se răzbune. Alte provocări ar fi venit, tot potrivit Monitorului, citat de istoricul Gabriel Moisa, din partea unui alt evreu, ziarist în Oradea, însă numele acestuia nu a fost consemnat. Este, aproape sigur, vorba de Fleischer.

Violenţe...

Cert e că, în scurt timp, în centrul Oradiei au început devastări serioase. După redacţia şi tipografia "Nagyváradi Napló", au urmat magazinele, în special cele deţinute de evrei, care au fost sparte cu bâte şi pietre şi jefuite. Au fost vandalizate, de asemenea, mai multe restaurante, iar grupuri înarmate cu răngi şi bâte îi legitimau pe toţi cei întâlniţi în cale, efectuându-se chiar şi reţineri. S-au înregistrat, totodată, ameninţări şi bătăi.

Alt incident a avut loc la hotelul Parc, de pe Corso. Pentru că a refuzat să cazeze gratuit studenţii, iar pe unii i-ar fi jignit cu apelativul "români împuţiţi", patronul Emil Weiszlovits a fost lovit cu pumni şi bâte de un grup de tineri în holul de la intrare, până când, dintr-o cameră de la etaj, persoane neidentificate au aruncat asupra lor cu apă fiartă. Cert e că, după incident, Weiszlovits a ajuns la spital cu leziuni grave la nivelul capului.

... şi provocări

La "tulburări", arată documentele vremii, ar fi luat parte circa 300 de persoane, între care şi "haimanale cu ciocane şi ciomege", aşadar nu toţi cei implicaţi au fost studenţi, ba aceştia au devenit chiar minoritari între scandalagii. Autorităţile locale au declarat stare de asediu, mai multe artere fiind blocate şi circulaţia tramvaielor oprită, iar Poliţia a operat 29 de arestări, majoritatea din rândul studenţilor.

În noaptea de 5/6 decembrie, tulburările au continuat, totuşi, prin atacarea cimitirului evreiesc,  a sinagogilor şi a caselor unor rabini, fiind afectate şapte lăcaşuri unde mobilierul a fost răsturnat, cărţi de cult aruncate şi ferestre sparte. Toate "obiectivele" fuseseră, se pare, indicate de localnici interesaţi ca scandalul să continue.

După câteva ore, Jandarmeria şi Armata au fost scoase în stradă, dar intervenţia a fost mai degrabă "simbolică", nu în forţă, tulburările încetând de la sine în dimineaţa de 7 decembrie, când studenţii au plecat din oraş. În drumul lor cu trenul spre Cluj, unii au săvârşit acte de vandalism şi în Ciucea, Huedin, ba chiar şi în Cluj.

Despăgubiţi de stat

După câteva zile, şeful Poliţiei a fost demis, iar în şedinţa extraordinară a Consiliului Comunal reprezentanţii evreilor au acuzat Guvernul de la Bucureşti de organizarea cu bună ştiinţă a devastărilor. Preşedintele Uniunii Evreilor Români, Wilhelm Filderman, a formulat acuzaţii similare de la tribuna Parlamentului, dar Guvernul n-a făcut nicio investigaţie specială. În final, statul i-a despăgubit, totuşi, pe cei afectaţi cu o sumă importantă: 24 milioane lei.

Minimalizând incidentele, revista locală Cele Trei Crişuri anunţa succesul Congresului studenţesc, considerându-l ca "o mare sărbătoare de avânt, de entuziasm şi de protestare a sufletului românesc", împotriva unor "duşmani dinăuntrul şi dinafara graniţelor", maghiari şi evrei.

Fake news

Evenimentele au avut şi un ecou internaţional. Incidentele au fost relatate, pe filieră maghiară, în ziare precum Le Figaro (Franţa), New York Times (SUA) şi Daily Mail (Marea Britanie), imaginea prezentată fiind a unui oraş în stare de război, în care evreii erau lichidaţi pe capete, fetele erau violate, iar unii, care reuşeau să scape, se refugiau la Budapesta. Altfel spus, multe ştiri false, multe exagerate...

The Sentinel, o publicaţie din Chicago cu cea mai mare audienţă în rândul evreilor, a calificat devastările de la Oradea, nici mai mult, nici mai puţin, decât un "pogrom anti-evreiesc şi anti-maghiar", chiar dacă, în realitate, nu fusese ucis nimeni. Ştirile au ajuns până la Liga Naţiunilor (precursoarea ONU), fără însă ca aceasta să fi intervenit în vreun fel.

Un caz controversat

Deşi au trecut 90 de ani, evenimentele nu sunt pe deplin lămurite nici acum. Asupra lor s-au oprit puţini istorici, nu neapărat din cauza complexităţii subiectului, ci a sensibilităţilor etnice. Ca urmare, nu sunt cunoscuţi toţi vinovaţii, deşi s-au vehiculat variante destule, de la studenţii naţionalişti români până la cei evrei, unguri şi "iudeo-comunişti". La unison este acceptată doar varianta că distrugerile au fost provocate şi acţiunea organizată pentru a manipula opinia publică internaţională. De către cine şi cu ce scop nu s-a spus niciodată, dar se poate intui în folosul cui.

La scurt timp după incidente s-a pus în discuţie inclusiv desfiinţarea Academiei de Drept din Oradea, ceea ce s-a şi întâmplat, dar mult mai târziu, în 1934, iar de atunci oraşul a rămas decenii întregi fără un centru de învăţământ superior.

Aşa s-a scris, acum 90 de ani, o pagină urâtă a istoriei Oradiei, însă totuşi buna convieţuire interetnică a supravieţuit, astfel că asemenea incidente au rămas o tristă amintire până în zilele noastre. E adevărat, cu o întrerupere în 1940, când Armata lui Horthy a invadat Transilvania. Dar asta este, deja, altă poveste...


ROMÂNIA ANTISEMITĂ
Societate versus evrei

Încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în Regatul României, ca de altfel în multe alte ţări europene, se manifesta un curent anti-evreiesc, răspândit îndeosebi în rândurile liceenilor, studenţimii şi intelectualităţii. Între personalităţile cu asemenea vederi au fost scriitorii Emil Cioran, Eugen Ionescu, Nae Ionescu şi Mihail Sebastian, acesta din urmă evreu. Istoricul Nicolae Iorga promova şi el idei naţionaliste în mediul universitar.

Concomitent, în perioada interbelică s-a afirmat o mişcare extremistă, a legionarilor, adversari declaraţi ai tuturor (inclusiv ai etnicilor români) care îndrăzneau să se opună principiilor naţional-creştine, aceştia fiind vinovaţi de numeroase atentate. Antisemitismul a crescut în anii ´30, sub domnia lui Carol al II-lea, numeroase legi anti-evreieşti fiind emise începând cu anul 1938 pentru a interzice căsătoriile între "românii de sânge" şi evrei ori pentru a îndepărta evreii din funcţii administrative, iar în anul 1941 pentru a trece în patrimoniul statului diverse proprietăţi evreieşti.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
Amuzant
...se vede de la o posta ca autorul articolului e "istoric" de Sorbonica....(adica necunoscator al vre-unei limbi straine...necum limba maghiara) si cu cultura generala la nivelul Popestiului. Cum poate sa-l faca cineva pe Mihail Sebastian (evreu si autorul "Jurnalului", tarat prin noroi de colegii lui romani) autor de "rataciri antisemite". La fel si Eugen Ionescu...cu mama evreica (si obsedat ca ar putea sa fie descoperit). Pentru istoricii Sorbonicai...toti intelectualii interbelici...sunt in acelasi cos "antisemit"...e mai simplu asa de predat...de scos inca o generatie de "dascali"
Postat 11 Decembrie 2017, 10:52 de Cleopard
Salontanu
Ai dreptate
Postat 11 Decembrie 2017, 02:24 de Sandu1201
Eroare
Mihail Sebastian n-a avut niciun moment de “rataciri” antisemite.Sunteti in eroare in acest caz! Din contra,acesta a ajuns o victima a antisemitismului.
Postat 10 Decembrie 2017, 22:38 de cetatean
Nu-i de mirare.
Daca ungurii se comportau la fel si in acea vreme ca astazi nu-i de mirare ca s-a intamplat asta! Apoi sa ne aducem aminte ca era imediat dupa unirea cea mare si romanii nu uitasera (inca) aservirea si batjocura ungureasca din anii precedenti lui 1918.
Postat 10 Decembrie 2017, 10:49 de Salontanu
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Incendiu de proporții la Centrul de plasament pentru copii cu dizabilități din Oradea (FOTO/VIDEO)
  • La polul frigului: În debutul geros al anului, BIHOREANUL a făcut o incursiune în cea mai rece așezare locuită din județ (FOTO / VIDEO)
  • An nou, aceleaşi bătălii... PNL-iştii au boicotat prima şedinţă din 2019 a Consiliului Judeţean, iar un proiect de 7 milioane euro a fost din nou amânat! (FOTO/VIDEO)
  • Un bebeluş de 7 luni, bolnav de rujeolă, este în stare gravă la Spitalul Municipal din Oradea. Părinţii acuză doctorii că ar fi ascuns riscul de îmbolnăvire (FOTO)
  • Accident pe Calea Borşului: Un BMW a ieşit în decor, două persoane au fost rănite (FOTO)
  • CSM CSU Oradea a învins cu 82-76 echipa din Piteşti şi a încheiat prima fază a Ligii Naţionale pe locul IV (FOTO)
  • Oradea ninsă: RER Vest a intervenit aproape 24 de ore continuu, pentru deszăpezire (FOTO)
  • Botezul Domnului. Sute de credincioşi orădeni au participat la sfinţirea apelor în bisericile din centrul oraşului (FOTO/VIDEO)
  • Toţi la zăpadă! Cozi de kilometri și probleme cu locurile de parcare în staţiunile montane din Bihor (FOTO/VIDEO)
  • La mulţi ani, 2019! Mii de orădeni au sărbătorit Revelionul în centrul oraşului (FOTO/VIDEO)
Ultimele Comentarii

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON