Piaţa "băieţilor deştepţi"

În urmă cu două săptămâni, Piaţa Obor de lângă hipermarketul Real a fost luată cu asalt de un adevărat "batalion antifraudă" aflat în căutare de contrabandişti de morcovi şi păstârnac.

Poate părea neserios, însă în spatele acestei întâmplări stau lucruri grave. Acţiunea poliţiştilor a pornit de la o sesizare a Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă, care estimase că afacerile la negru în Obor urcă la sute de mii de lei pe zi, zona fiind alimentată cu fructe şi legume importate fără documente de provenienţă, sub protecţia şefilor de piaţă.

BIHOREANUL a descoperit însă că, din lupta cu "economia subterană", care a lăsat Oborul fără sector de legume-fructe, cel mai mult a avut de câştigat patronul singurei pieţe en gros private din oraş. Căci acum evazioniştii şi-au mutat afacerile în piaţa lui Rareş Ţicra, unde se simt mai protejaţi. Nu de alta, dar patronul e unul din "băieţii deştepţi" ai oraşului, care câştigă milioane bune pe an din afacerile cu statul. Cum? Beneficiind, cu dedicaţie şi pe bani puţini, de produsele alimentare confiscate de vameşi, poliţişti şi comisari ai Gărzii Financiare...

Obor filat de SRI

Din cei 60 de comercianţi care umpleau cu corturi, tarabe şi mese sectorul de legume-fructe al Pieţei Obor de lângă Real, unde vindeau en-gros de la mere şi portocale până la morcovi şi varză, astăzi abia dacă au mai rămas patru. Şi culmea, lovitura de graţie pentru piaţa Primăriei a venit nu din partea concurenţei, ci a organelor statului.

Serviciul Român de Informaţii a sesizat autorităţilor de control faptul că mărfurile scoase aici la mezat şi care alimentau mai toate ABC-urile şi restaurantele locale erau de contrabandă şi se vindeau tot la negru. Adică de operatori economici care nu înregistrau în contabilitate tranzacţiile şi se blindau cu certificate de producător false. Totul sub oblăduirea şefilor pieţei, care închideau ochii cu bună ştiinţă la nereguli. Iar prejudiciul creat bugetului de stat nu era unul de neglijat. În urma unui calcul sumar, valoarea legumelor şi fructelor vândute zilnic aici se ridica la peste 200.000 lei!

Cu mascaţii printre morcovi

Razia a început pe 8 februarie, în jurul orei 9, când toate intrările în piaţă au fost blocate, iar oamenii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei Bihor, cei ai Gărzii Financiare şi cei ai Direcţiei Agricole au dat iama, sub protecţia mascaţilor, peste cei 60 de pieţari. Dintre aceştia, vreo 5-6 au rămas pe loc în timpul controlului. Restul au fugit care încotro, abandonându-şi marfa pe tarabe ori în dubele şi camioanele parcate în incinta pieţei.

În total, în cadrul acţiunii, poliţiştii au aplicat amenzi în valoare de 68.000 lei, din care 500 de lei a încasat chiar şeful pieţei, Marcel Toescu. Poliţiştii au descoperit, de pildă, că până la ora controlului, taxatoarele eliberaseră un singur bilet de intrare, în ciuda faptului că piaţa era deja plină de comercianţi. În plus, deşi şeful pieţei avea obligaţia să-i înregistreze pe operatorii economici care funcţionează în incintă, iar dimineaţa să verifice dacă pieţarii au certificat de producător şi factură pe marfă, acesta nu şi-a făcut treaba. Nici unul din târgoveţi nu avea actele în regulă, motiv pentru care au şi fost confiscate produsele găsite asupra lor. În total, peste 27 de tone de legume şi fructe, dar şi ţigări de contrabandă, respectiv alcool contrafăcut, în valoare totală de 43.830 lei.

Control "la comandă"

Pe lângă neregulile grave existente în Piaţa Obor, razia a scos însă la suprafaţă şi relaţia nefirească pe care autorităţile statului o au cu o firmă privată patronată de Rareş Ţicra, un fost pieţar în vârstă de 32 de ani, ajuns patron al unui depozit en-gros de legume-fructe, West Fruta, şi al unei pieţe private, West Market, situată la intersecţia centurii cu strada Apateului.

Dezvăluirea a făcut-o chiar şeful Pieţei Obor, Marcel Toescu (foto), care se declară convins de faptul că razia a avut ca scop să-i intimideze pe comercianţi şi să-i determine să se mute din piaţa RAPAS-ului în piaţa privată. "O spuneau pe faţă oamenilor, echipele de control: « Domnule, dar n-ar fi mai bine să mergeţi dincolo, că piaţa e mai curată, că e mai ordine? » . De groază, comercianţii s-au mutat", povesteşte Toescu. Astăzi, în piaţa municipalităţii, care aduce - cel puţin teoretic - venit la bugetul local, abia dacă mai ies la vânzare cinci comercianţi pe zi. Ceilalţi s-au lăsat convinşi să plece la privat.

Şeful pieţei spune că intimidarea a fost făcută pe faţă. "Nici măcar nu s-au ascuns. Au venit cu maşinile lui Ţicra, au confiscat marfa oamenilor şi au dus-o toată la el în piaţă", spune Toescu.

Premiu de instalare

Vânzător vechi de zarzavaturi şi legume, Ioan Tamba este unul dintre comercianţii care a rămas fără marfă şi a fost mutat cu sila în piaţa privată. "Mi-au luat 243 de kilograme de morcovi şi 70 de kilograme de păstârnac şi ţelină, spunând că nu e în regulă certificatul de producător", a povestit bărbatul, fără să specifice dacă documentul avea într-adevăr probleme sau neregulile au fost inventate de inspectori.

Cert e că marfa i-a fost confiscată şi dusă în piaţa lui Ţicra, care, generos, i-a returnat-o ulterior fără să-i ceară vreun ban! "Numai cu condiţia să mă mut la el", a precizat bărbatul. La fel ca Tamba, de teamă că vor fi controlaţi în mod repetat până se mută, majoritatea comercianţilor au acceptat târgul.

"Eu am încercat să vând şi acolo, dar şi la Obor, că aici e lumea obişnuită să vină. Asta l-a înfuriat pe Rareş atât de tare că a doua zi mi-am găsit marfa pusă pe palet, la poartă. M-a dat afară de la el din piaţă şi mi-a transmis că o să aibă el grijă de mine", a mărturisit Tamba. În final, însă, a acceptat condiţiile lui Ţicra, iar acum e mutat definitiv în piaţa acestuia.

Protejaţi...

Şi nu e singurul. În prezent, 98% dintre târgoveţii din Obor sunt chiriaşi cu acte în regulă în West Market, spre bucuria lui Ţicra, care a făcut şi o serie de concesii, pentru a-i ţine pe comercianţi la el. Le-a scăzut aproape la jumătate chiriile, ba i-a mai şi scutit două luni de plată, ca bonus de bun-venit, iar pe cei care sosesc cu dubiţele şi nu vor să închirieze spaţii acoperite, nici măcar nu-i taxează, încercând astfel să-şi atragă cât mai mulţi clienţi şi să-i obişnuiască cu noul "obor".

Culmea e că, la fel ca Toescu, nici patronul West Market nu s-a deranjat să-i întrebe pe comercianţi de certificate de producător sau de documente pe mărfurile vândute. "E treaba lor, nu a mea. Eu doar le închiriez spaţii", spune afaceristul, care recunoaşte că nu l-a verificat încă nimeni la acte, dar şi că pieţarii evazionişti din ograda sa n-au fost fugăriţi de mascaţi ziua în amiaza mare, cum se întâmplase în Piaţa Obor.

Deşi povestea miroase de la o poştă a făcătură, Ţicra neagă că ar avea relaţii privilegiate cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, care să-l fi favorizat. De asemenea, şi faptul că ar avea carnet de partid portocaliu sau simpatii pedeliste, aşa cum sugerează pieţarii din Obor. "Nu sunt membru PDL şi nici nu fac politică. Eu am muncit pentru tot ce am. Am început din Piaţa Nufărul, unde am vândut fructe şi legume cu soţia, şi am ajuns unde sunt pentru că am tras de dimineaţă până seara. E invidia multora, că am început de lângă ei şi am reuşit", spune Ţicra.

Afaceri "confiscate"

Ceea ce nu spune patronul a aflat-o BIHOREANUL. Şi anume că Rareş Ţicra are de fapt o relaţie specială cu statul, tipică "băieţilor deştepţi". Firma sa a ajuns să beneficieze de posibilitatea achiziţionării tuturor legumelor şi fructelor confiscate de Vamă, Garda Financiară sau Poliţie. Şi nu oricum, ci pe bani de nimic!

Ordonanţa de Guvern 1431/2007, care reglementează vânzarea mărfurilor perisabile confiscate, permite ca acestea să fie predate imediat unor firme specializate, fără vreo procedură de evaluare, selecţie de oferte ori licitaţie. În Bihor, West Fruta a ajuns beneficiara principală a produselor respective, fiindcă s-a oferit să le preia în custodie odată ce sunt confiscate. Drept consecinţă, le şi poate cumpăra de la stat la prima mână, vânzându-le apoi în profit serios altora.

Vasile Farc, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Finanţelor Publice Bihor, susţine că firma a fost aleasă în urma unei selecţii. "Unităţile operative ale Gărzii Financiare muncesc non-stop, iar marfa confiscată trebuie descărcată, manevrată şi depozitată în condiţii optime, indiferent că este zi, noapte sau week-end. Dintre toate firmele care s-au înscris anul trecut la selecţia de oferte, societatea respectivă asigura toate condiţiile, şi pentru un preţ bun, de 1 leu/palet/zi".

Celelalte firme habar nu au când şi unde să caute legumele şi fructele confiscate, căci ele sunt în ocol la Ţicra, deci eventual le pot cumpăra de la el, la mâna a doua. Dar la asta purtătorul de cuvânt al Finanţelor nu mai are ce răspunde. "Noi suntem organ de facturare, vânzarea o fac cei care confiscă", se scoate Farc, aruncând "mâţa" în curtea Gărzii Financiare, a Poliţiei şi a Vămii.

La rândul său, şeful Gărzii Financiare recunoaşte că West Fruta are un avantaj, pentru că e mai... serioasă. "Nu e vorba de monopol. Sunt transporturi care ajung şi la alte firme, Galassini, Frigo Conti etc, dar noi nu avem timp să umblăm după clienţi, nu suntem comercianţi. Am avut liste cu mai multe firme, dar şi unele experienţe mai puţin plăcute, cu societăţi care nu au plătit ori au refuzat să achite preţul întreg, pentru că se întâmplă ca marfa să fie degradată. West Fruta cumpără transportul întreg, orice ar fi, bun sau rău, şi plăteşte în 5 zile, fără discuţii", explică Călin Gal, şeful Gărzii Financiare Bihor.

Profit pe toate planurile

Una peste alta, afacerea este una profitabilă pentru firma lui Ţicra. Doar în 2010, din vânzările directe de produse perisabile făcute de Finanţele Publice, în valoare totală de 2,2 milioane lei, Ţicra a beneficiat de legume şi fructe confiscate de nu mai puţin de 1,6 milioane de lei. Adică 16 miliarde de lei vechi.

Pentru a avea o imagine completă a afacerii, e bine de ştiut că firma West Fruta nici nu mai plăteşte, asemeni altor angrosişti, pentru transportul produselor, mărfurile fiindu-i livrate la uşă, pe cheltuiala statului. Un alt avantaj este că OG 1431/2007 permite ca preţul de vânzare a produselor alterabile să se poată stabili după trei variante - preţul de intrare a unor produse similare achiziţionate de cumpărător, preţul de pe documentele de confiscare, ori preţul pieţei -, iar în cazul lui Ţicra s-a mers de cele mai multe ori pe prima variantă, produsele fiind vândute cu mult sub preţul pieţei.

"Sunt unele probleme, că sunt produse care se vând greu, altele compromise. Dar, per ansamblu, ieşim în câştig. Altfel nu am cumpăra", recunoaşte şi Ţicra. Acum, că a reuşit să-şi umple propria piaţă, care stătea goală de la inaugurare, scoţând şi concurenţii din peisaj, ar fi chiar culmea să fie nemulţumit. În cazul lui, "parteneriatul public-privat" funcţionează de minune...

"Am fost asociat de unii ba cu Vasile Blaga, ba cu şeful Gărzii Financiare, ba cu Octavian Bot. Nimic nu e adevărat"

Rareş Ţicra

Interesul pe care l-a arătat BIHOREANUL pentru parteneriatul nefiresc pe care îl are cu autorităţile statului şi acuzaţiile de practici neconcurenţiale care i-au fost aduse de reprezentanţii Pieţei Obor l-au deranjat într-atât pe Rareş Ţicra încât, la sfârşitul săptămânii trecute, el a notificat, în scris, instituţiile statului că renunţă la achiziţiile de produse perisabile şi, ca atare, funcţionarii să-şi caute clienţi pentru acestea. "Nu mai vreau. Eu nu am nevoie de reclamă negativă, nu vreau să-mi afecteze imaginea, să se interpreteze greşit ce fac", declară Ţicra.

Pe de altă parte, se zvoneşte că afacerile cu produse confiscate i-ar fi adus omului de afaceri şi niscaiva duşmani, şi anume pe proprietarii mărfurilor cu pricina, care i-ar fi trimis în ultima perioadă mai multe ameninţări cu moartea, după ce a refuzat să le returneze mărfurile pe gratis. Întrebat despre asemenea incidente, Ţicra a refuzat să discute.