Oradea la pedală: Ambuteiajele provocate de maşinile numeroase şi de lucrări au dus la înmulţirea bicicliştilor (FOTO)

A început ca o fiţă, s-a dezvoltat ca un obicei, a explodat ca o necesitate. În condiţiile unui trafic tot mai aglomerat din cauza creşterii numărului de maşini şi de lucrări edilitare, bicicleta a devenit soluţia evitării ambuteiajelor.

"Din bulevardul Dacia până la birou, în capătul cartierului Nufărul, cu maşina fac cam 30-35 de minute, iar cu bicicleta 15-20", spune preşedintele Asociaţiei Pro Biker, Sebastian Miklo.

Zodia bicicletei

Nimeni nu ştie câţi sunt. La evenimentele de tip Skirt Bike, sute de doamne şi domnişoare pedalează în fuste, iar la Critical Mass participă şi o mie de biciclişti. Cert e că numărul acestora creşte continuu. "Cam jumătate din populaţia oraşului are o bicicletă", spune patronul unui magazin de profil.

Odată cu creşterea numărului de maşini, înmulţirea lucrărilor din carosabil şi apariţia primelor piste pentru biciclişti, numărul orădenilor care se deplasează pe două roţi a explodat. Inclusiv primarul Ilie Bolojan a pedalat prin oraş când a rămas fără permis de conducere. Iar directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto), cu maşină personală şi şofer de serviciu, merge zilnic la muncă pe două roţi. "Fac 12 minute din Ioşia până la Primărie. Îmi pare absolut rezonabil. Deseori mă uit cum stau maşinile în trafic şi eu trec mai departe", spune el. La fel procedează mii de concitadini...

Preferinţe ciudate

Creşterea cererii a făcut ca numărul magazinelor de profil, care au şi ateliere de reparaţii, să se apropie de zece. Lor li se adaugă raioanele de specialitate ale hypermarket-urilor şi magazinelor de articole sportive, care se limitează doar la vânzare. "Dacă în urmă cu zece ani vindeam una-trei biciclete pe săptămână, acum vindem atâtea într-o zi", spune Vlad Orăşeanu (foto), administratorul magazinului Două Roţi, unul dintre cele mai vechi din oraş.

Potrivit acestuia, orădenii preferă, paradoxal, bicicletele mountain bike, robuste şi pregătite pentru off-road, în locul celor de oraş, concepute pentru asfalt. "Aşa e concepţia românului, să îşi ia jeep ca să se dea cu el în oraş", zâmbeşte Vlad.

Clienţii sunt atraşi de mountain bike fiindcă e mai robustă, are crampoanele roţilor mai masive şi suspensii, deşi acest tip este mai rezistent doar în aparenţă, iar caracteristicile off-road îngreunează pedalatul pe şosea. "Ca la maşini, nu există nicio bicicletă bună şi de formula I, şi de off-road", zice, plastic, patronul Două Roţi.

Oricum, decizia de achiziţie o determină preţul. "Vânzările magazinelor specializate nu au crescut proporţional cu numărul bicicliştilor, pentru că mulţi preferă bicicletele ieftine din hypermarket sau din piaţa de vechituri", explică Vlad.

După buzunar

Dacă o bicicletă decentă costă cam 2.000 lei, în hypermarket preţul poate coborî la 1.000 lei, iar în piaţă chiar şi sub 500 lei. "Internetul strică piaţa. Mulţi aduc biciclete abandonate în Franţa sau Anglia. Oamenii le cumpără de pe site-uri pe bani de nimic, fără să ştie că au de băgat bani în ele, pentru că proprietarii nu le-au aruncat de bune", explică Claudiu, proprietarul unei mici afaceri în piaţă.

De altfel, şi orădenii trag de biciclete până se rup. "Am reparat biciclete Pegas şi Ukraina vechi şi de 30 de ani", povesteşte Sandrin Jugariu (foto), administratorul firmei Free Stile Sport Service. Vechiturile şi cele peste 500 de biciclete ieftine vândute anual prin hypermarket-uri sunt şi ele o afacere în sine. "Un client a venit cu o bicicletă de 300 lei şi i-a dublat preţul la 600 numai din piese. Pe termen lung, ieşi mai bine cu o bicicletă de calitate la care îi faci reviziile la timp", explică Sandrin. Asta mai ales dacă o cureţi cu mâna, nu din furtun, ca să îi intre apă la rulmenţi, dacă ungi angrenajele şi înlocuieşti piesele defecte înainte ca acestea să le distrugă pe celelalte.

Cu chirie

Există însă şi orădeni care nu îşi permit o bicicletă, fie pentru că nu au spaţiu de depozitare, fie pentru că o folosesc ocazional. La ultima ediţie a bugetării participative, peste 820 de localnici au votat pentru implementarea de către OTL a unui proiect de bike-sharing.

Prin urmare, de anul viitor orădenii ar putea avea la dispoziţie până la 10 staţii pentru închirierea de biciclete, de genul celei deschise de I’Velo în Parcul 1 Decembrie, unde pot fi închiriate biciclete cu 6 lei pentru o oră, 10 lei pentru două ore şi 30 lei pentru o zi. "Nu am decis încă preţurile, dar vor fi accesibile. Vrem ca plata să se facă cu cardul, pentru că atunci ştim exact cine a ridicat bicicleta şi când", spune directorul OTL, Viorel Pop (foto).

Turism pe bicicletă

Afacerile pe două roţi s-au extins şi la organizarea de trasee cicliste. Absolvent al Universităţii din Lancester (Marea Britanie), orădeanul Dan Ghiţă şi-a deschis o firmă prin care organizează tururi prin Munţii Apuseni, pentru familii şi grupuri din ţară şi străinătate. Pe lângă ghidaj, oferă cazare, mâncare, acces la muzeele etnografice şi altele. "Prima zi o petrecem întotdeauna în Oradea. Oraşul poate fi văzut uşor de pe bicicletă, nu ai nevoie de loc de parcare şi nu ai probleme în trafic", spune Dan.

Preţurile pornesc de la 250 lei pe zi, în funcţie de mărimea grupurilor şi de traseul ales. "Majoritatea clienţilor vin din străinătate şi pleacă mulţumiţi. Bicicleta le dă posibilitatea să ajungă în locuri speciale, pe care nu le-ar putea vedea din maşină".

Cu kilometraj de maşină

O creştere explozivă a cunoscut şi velo-curieratul. Intrată în Oradea în august 2018, cu doar 6 oameni, firma Eastride Bicycle Delivery are acum 35 de curieri pe două roţi. "Până la sfârşitul anului, numărul se va dubla", spune managerul local, Joó Árpád.

Riderii livrează mâncare furnizată de mai mult de 40 de restaurante în baza comenzilor primite prin aplicaţia Foodpanda, funcţională în zece oraşe din ţară. "Pe bicicletă nu te încurcă traficul şi nu ai grija locului de parcare. Oradea este pe teren majoritar plat. În 15 minute poţi ajunge cam oriunde în oraş", spune Árpád. Firma lucrează cu colaboratori care pedalează între 2 şi 8 ore pe zi. "În 4 ore un rider face cam 40 de kilometri. Avem curieri care fac lunar peste 2.000 de kilometri".

Piste către nicăieri

Marile probleme ale bicicliştilor sunt infrastructura şi şoferii. Oradea are 34 kilometri de piste, care însă nu sunt nici interconectate, nici întreţinute. "Jumătate sunt în afara oraşului, spre Borş, iar în oraş, cum e ruta Rogerius - Nufărul, ocolesc tocmai centrul. Pistele sunt pline cu praf, cu tufişuri, iar cea mai circulată e închisă lângă Podul Sfântul Ladislau. În Cluj sunt piste comune pentru autobuze şi biciclete şi străzi pe care pot intra pe contrasens doar biciclişti", arată Árpád.

Totuşi, antreprenorul e convins că, treptat, situaţia bicicliştilor se va îmbunătăţi. "Avem rideri în trafic 10 ore pe zi. Şoferii se vor obişnui cu noi". De altfel, compania plănuieşte să livreze pe viitor nu doar mâncare, ci şi documente, cumpărături sau chiar obiecte nu foarte mari, pentru clienţii care nu au timp să aştepte după transportul cu maşina. O afacere care ar putea merge "ca pe roate"...

"Judeţele din vestul ţării - Arad, Bihor, Cluj, Satu Mare şi Timiş - sunt cu mult peste media naţională la numărul de biciclete. În Oltenia şi Moldova există o gândire de genul: «Bicicleta e pentru săraci. Eu am bani de maşină!»"

Sandrin Jugariu, administratorul Free Style

BĂUŢI... LA GHIDON
Sub controlul Poliţiei

Creşterea numărului de biciclişti pe fondul unei infrastructuri încă nedezvoltate face traficul riscant. "Facem periodic campanii de prevenire. Le explicăm elevilor că bicicleta trebuie echipată regulamentar, iar bicicliştii să se asigure la schimbarea direcţiei de mers şi să folosească pistele atunci când există", spune şeful Poliţiei Rutiere Oradea, comisarul Alin Gherman (foto).

Pentru a preveni accidentele, poliţiştii fac filtre cu etilotestul inclusiv în cazul bicicliştilor, iar cei prinşi că au consumat alcool sunt amendaţi. Contravenienţii riscă 6 puncte amendă, ceea ce înseamnă 870 lei, cu posibilitatea a jumătate din sumă în 15 zile. Codul Rutier interzice şi conducerea bicicletelor pe drumurile publice de către persoane sub 14 ani, traversarea trecerilor de pietoni pe bicicletă şi circulaţia pe sectoare de drum rezervate exclusiv pietonilor.