URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 18 IUNIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când s-a lucrat la brandul pentru Oradea, s-au făcut niște studii care să afle de la cetățeni percepția despre instituţiile orașului, despre modul de trai etc. Punctajul pe fiecare domeniu a fost de la 1 la 5, aceasta fiind nota maximă. Deși eșantionul era alcătuit din toate mediile, inclusiv din cel universitar, singurul punct în care Oradea a stat catastrofal, adică de nota 1, a fost Universitatea.
Zic şi eu
Adrian Cris
Veste bună: Pásztor Sándor, Mang Ioan şi Traian Bodea, triada care conduce Consiliul Judeţean fără să se ţină de puţinele promisiuni făcute în 2016 şi fără să lase nimic în urma ei, cu excepţia căpuşării instituţiilor din subordine cu clientelă pe cât de incompetentă pe tot atât de lacomă, vor deveni din vara anului viitor o amintire urâtă.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Cu mai puține spectacole decât în anii trecuți, mă așteptam să văd mai mulți spectatori la FITO 2019. Dar, la unele, mai ales la cele înscrise în concurs, au fost multe locuri libere în sală. Am bifat 5 zile din cele 8 ale festivalului și voi face o scurtă trecere în revistă a ceea ce am văzut.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre condamnarea la închisoare a preşedintelui PSD, LIviu Dragnea?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diabetul zaharat este cea mai frecventă boală endocrină, frecvenţa reală fiind mai greu de apreciat din cauza standardelor diferite de diagnostic. Considerând hiperglicemia matinală ca un criteriu de diagnostic, circa 1-2% din populaţie este afectată. Boala se caracterizează prin anomalii metabolice şi prin complicaţii tardive ce afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
01 Februarie 2019, 18:16

Muzeul frigului: Muzeul din Beiuş îşi primeşte vizitatorii la 2 grade Celsius, fiindcă nu are nicio sursă de căldură (FOTO)

Muzeul frigului: Muzeul din Beiuş îşi primeşte vizitatorii la 2 grade Celsius, fiindcă nu are nicio sursă de căldură (FOTO) TURIŞTI LA RECE. Un fotograf german, Michael Hudler (foto), a vizitat la începutul lunii ianuarie Muzeul din Beiuş, dornic să imortalizeze îndeosebi straiele autentice din Ţara Beiuşului. Exponatele l-au impresionat, dar şi frigul din muzeu l-a şocat. "N-am mai fost în niciun muzeu în care să fie aproape la fel de rece ca afară", a mărturisit neamţul BIHOREANULUI
Muzeul frigului: Muzeul din Beiuş îşi primeşte vizitatorii la 2 grade Celsius, fiindcă nu are nicio sursă de căldură (FOTO) MÂINILE ASCUNSE. În sezonul rece, când întâmpină vizitatori, muzeograful Cristian Ţoţa (stânga), care îndeplineşte concomitent şi funcţia de director al Muzeului din Beiuş, nu prea îndrăzneşte să-şi scoată mâinile din buzunare. "Sper ca anul acesta să avem norocul unui proiect de reabilitare", zice Ţoţa
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Reprezentantiv pentru istoria şi etnografia Ţării Beiuşului, Muzeul Municipal Beiuş nu este deloc un punct de atracţie pentru turiştii ajunşi în micul oraş de la poalele Munţilor Bihorului. Mai ales iarna!

Amenajat în casa memorandistului Vasile Ignat din centrul urbei, care se degradează de la an la an, imobilul e departe de a îndeplini condiţiile specifice funcţiunii de muzeu. Clădirea veche de peste un secol nu are niciun sistem de încălzire, chiar dacă ţevile de apă geotermală ale oraşului trec pe la colţul ei. Aşa că vizitatorii care îi trec pragul pe timp de iarnă trebuie să fie bine înfofoliţi, ca să reziste celor numai 2 grade Celsius din interior...

Casă cu istorie

Muzeul Municipal Beiuş se află în Piaţa Samuil Vulcan nr. 1. Casa a fost construită la sfârşitul secolului XIX pentru avocatul Vasile Ignat, care avea să devină unul dintre memorandiştii pentru Marea Unire. Ulterior, în acelaşi imobil a locuit şi avocatul Ioan Ciordaş, ginerele lui Ignat, delegat oficial al comitatului Bihor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, mort după ce a fost torturat sălbatic de soldaţi secui. Imobilul a fost donat de familie Statului Român, iar în 1959 aici a fost înfiinţat Muzeul din Beiuş.

Muzeografii şi-au luat munca în serios şi, ani la rând, au cumpărat obiecte de artă populară de la bătrânii din Ţara Beiuşului, astfel că instituţia a devenit un veritabil muzeu de istorie şi etnografie, reprezentativ pentru toată zona Beiuş-Vaşcău. "Avem o grindă de casă din 1741, probabil cea mai veche care mai există în zonă", se făleşte directorul muzeului, Cristian Ţoţa.

Şcolit la Oradea şi la Cluj, dar fiu al Beiuşului, Ţoţa este angajat ca muzeograf pe singurul post de acest gen din organigrama instituţiei aflate în subordinea Primăriei locale. Nu primeşte indemnizaţie de director, dar pentru că mai are doar două colege, o documentaristă şi o femeie de serviciu, se îngrijeşte şi de sarcina coordonării muzeului.

Muzeu bogat

Inventarul Muzeului din Beiuş numără aproape 4.000 de piese, incluzând documente importante, piese numismatice şi de artă ori obiecte reprezentative pentru oamenii locului. De pildă, felurite vase de ceramică, unelte agricole, lăzi de zestre, tablouri, scaune cu spătare antropomorfe, specifice Ţării Beiuşului. Vedetele sunt, fără îndoială, hainele tradiţionale ale localnicilor din Depresiunea Beiuşului, adică sumanele, cojoacele de Binş şi iile purtate de bunicii şi străbunicii beiuşenilor de azi.

Doar o parte din exponate sunt, însă, prezentate vizitatorilor. Muzeul are două expoziţii permanente, de istorie şi de etnografie, înghesuite în sala principală de la parterul înalt al clădirii şi în subsolul imobilului. "Nu avem spaţii adecvate pentru expunerea tuturor obiectelor", explică Ţoţa, cu năduf. Cu adevărat pasionat de etnografie, directorul şi-ar dori ca muzeul să fie renovat şi dotat cu minimele condiţii de lumină şi temperatură, aşa încât exponatele să poată fi arătate. Dar muzeul nu are nici măcar o sursă de încălzire!

Cu geotermala la gard

Pe vremuri, imobilul era încălzit cu focul făcut în sobele de teracotă. Ajunse prea bătrâne, acestea fumegă şi nu mai au cum să încălzească muzeul. Singura încăpere cu căldură, şi aceea oferită de un calorifer electric, este un birou înghesuit, în care cei trei angajaţi se ascund de frig atunci când nu au vizitatori. În sălile muzeului, pe timpul iernii, este aproape la fel de frig ca afară: temperatura nu sare de 2 grade!

"Să vă îmbrăcaţi bine când veniţi la noi", le transmite Ţoţa vizitatorilor, mai în glumă, mai în serios. El însuşi stă în muzeu cu geacă şi căciulă. "Nu s-au găsit niciodată bani pentru investiţii", oftează muzeograful. Obida e cu atât mai mare cu cât magistrala de apă geotermală care încălzeşte blocurile din oraş trece chiar pe lângă clădire, dar niciun primar din ultimele decenii nu s-a sinchisit să racordeze şi muzeul...

Promisiuni de primar

Petru Mlendea-Căluş, primar BeiușPrimar din 2016, Petru Mlendea-Căluş (foto) susţine că vrea să încălzească atmosfera rece a muzeului. "Nu mă întrebaţi de ce nu s-a făcut nimic până acum. Eu încerc să fac ceva", zice edilul.

În noiembrie, a depus la Ministerul Culturii un amplu proiect de reabilitare, care, dacă va fi aprobat, va permite renovarea completă a muzeului. "Ministerul va acorda finanţări pentru instituţii cu profil cultural şi sperăm că vom primi şi noi. Avem nevoie de aproximativ 5,6 milioane de lei", spune Mlendea.

Dacă proiectul va fi aprobat, muzeul nu doar că va avea un sistem centralizat de încălzire, pe bază de apă geotermală, ci întreaga clădire va fi renovată, iar sălile vor deveni cu adevărat spaţii de expunere. "Sper să iasă ceva cu proiectul ăsta. Dacă nu, până în toamnă, pe banii Primăriei, facem instalaţiile de încălzire", promite primarul. Numai să nu-şi uite făgăduinţa peste vară, când va fi cald şi bine...


BIHOR, NOT DIOR!
Cojocul de Binş, vedetă mondială

Vizitatorii nu se bulucesc la Muzeul din Beiuş, dar cei care vor să-i treacă pragul sigur o fac şi pentru a vedea cojocul specific zonei (foto), care a devenit faimos în lume în 2017, după ce casa de modă pariziană Dior a copiat modelul într-o colecţie de lux. Broderiile colorate specifice au fost cusute pe piese de vestimentaţie scoase la vânzare şi cu 35.000 de dolari, în timp ce în zona Beiuşului un cojoc abia dacă ajunge la 300 de euro...

Ca o replică la Dior, românii au declanşat pe internet o campanie pentru a cere casei de modă să recunoască sursa de "inspiraţie", ceea ce, cum era de aşteptat, nu s-a întâmplat. De asemenea, revista românească Beau Monde a lansat site-ul Bihor Couture, cu sloganul "Bihor, not Dior" (Bihor, nu Dior), prin care a încercat să promoveze cojocul original şi meşterii zonei. Campania n-a avut finalitatea dorită, iar cei care lansează comenzi pe site nu primesc niciun răspuns, tocmai pentru că nu s-au găsit meşteri care să le execute.

Între timp, totuşi, la muzeul rece din Beiuş pot fi văzute cojoace autentice...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1899 RON
  • 1 EUR = 4.7228 RON
  • 1 HUF = 0.0147 RON