URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 17 FEBRUARIE 2019

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Ordonanţa 114 pare a fi cu dedicaţie. Împotriva băncilor lacome şi implicit a Băncii Naţionale. În plus, e vizat trustul RDS&RCS, care are o televiziune ce deranjează puterea. Altfel nu se explică de ce în telecomunicaţii se bagă un impozit pe cifra de afaceri de 3% şi la jocuri de noroc, de exemplu, de 2%.
Zic şi eu
Adrian Cris
Elnők úr, însă, nu numai că a uitat de amărâtele alea de piste pentru biciclişti, dar a izbutit să evacueze şi pista abia modernizată a Aeroportului Oradea. Asta după ce, asemeni unui baron de Dâmboviţa, şi-a lăfăit numele pe bannere cu "Deschidem spre Europa!". Rezultatul? Curând vom zbura doar pe autostrada către Debreţin, să luăm de-acolo "deschiderea" spre Europa.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
E incredibil ce monştri nemuritori a creat comunismul! Securitatea este unul dintre cei mai perfizi şi mai întunecaţi, probabil chiar mai întunecat astăzi, odată cu trecerea timpului. Cred asta pentru că modul în care era percepută Securitatea înainte de 1989, şi anume ca duşman al omului de bună credinţă, se perpetuează şi azi în mentalul colectiv.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Printr-o decizie din 29 ianuarie 2019, Curtea Constituţională a stabilit că procesele verbale încheiate de ANAF la solicitarea procurorilor, care erau utilizate pe scară largă în dosarele de evaziune fiscală, nu mai pot constitui probe în procesele penale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Pleureziile sunt acumulări de lichid în spaţiul pleural (pleurele reprezintă 2 membrane care învelesc fiecare plămân şi care se află una în prelungirea celeilalte formând un "sac" închis). După natura lichidului pleureziile pot fi exudative (lichidul conţine o cantitate mai mare de proteine) sau transudative (lichid cu conţinut proteic mai mic). 
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Narcisiştii tind să mintă des. Fie în mod direct, fie înflorind părţi ale adevărului, fie prin omisiune. Îşi vor nega neajunsurile şi vor căuta să fie înconjuraţi de oameni care sunt mereu de acord cu ei. Este important pentru narcisişti ca cineva să le valideze opiniile, statutul, prezenţa. Deoarece au o stimă de sine fragilă, vor manipula oamenii în aşa fel încât respectivii să ajungă să-i laude. Asta, în schimb, le menţine stima de sine la un nivel acceptabil, chiar dacă e clădită pe minciuni.
30 Ianuarie 2018, 11:00

Mulţi chemaţi, puţini aleşi: Din cele 197 proiecte de finanţare participativă depuse de orădeni, mai puţin de un sfert vor fi votate

Mulţi chemaţi, puţini aleşi: Din cele 197 proiecte de finanţare participativă depuse de orădeni, mai puţin de un sfert vor fi votate PRIMA IMPRESIE. Pe „lista scurtă” a proiectelor ce urmează să fie supuse votului orădenilor se numără înlocuirea copertinei de plastic opac de pe pasajul subteran din faţa Gării cu una din sticlă securizată. „Ar fi păcat ca prima impresie pe care o are un vizitator când intră în Oradea să fie dată de mizeria acelei copertine din plastic”, spune Cristian Culiciu, iniţiatorul propunerii
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Orădenii duc lipsă de multe, dar nu şi de imaginaţie: 197 de proiecte iniţiate de ei se bat pentru finanţare în prima sesiune de bugetare participativă organizată de Primrăie. În final, locuitorii oraşului vor alege 10, care vor fi şi implementate.

„Având în vedere perioada relativ scurtă de depunere a proiectelor şi lipsa publicităţii, numărul acestora este peste aşteptări”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. Dar la fel de surprinzător e şi numărul mare de proiecte respinse...

Au fost 197

Orădenii au înscris 197 de proiecte în cursa pentru cele 1,5 milioane euro puse la bătaie de municipalitate. La propunerea primarului Ilie Bolojan, anul trecut Consiliul Local a hotărât ca din 2018 să finanţeze în fiecare an 10 lucrări, în limita a 200.000 euro, stabilite de contribuabili prin vot. Locuitorii oraşului au avut la dispoziţie o lună şi jumătate pentru a înscrie propuneri în secţiunea „Bugetare participativă” de pe portalul Primăriei. Perioada de depunere a expirat pe 21 ianuarie, iar săptămâna aceasta municipalitatea face ultimele verificări privind eligibilitatea lor. Apoi, până pe 3 martie, cele rămase în cursă vor fi supuse votului online, iar până pe 4 aprilie vor fi dezbătute cu orădenii în fiecare cartier.

În ciuda numărului mare de propuneri depuse, orădenii vor alege în final din mult mai puţine. „Până acum au fost validate doar 20 de proiecte. Săptămâna aceasta, în funcţie de clarificările cerute iniţiatorilor, comisia ar mai putea aproba cam încă atâtea”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. Concluzia: 75% dintre proiectele depuse vor fi respinse ca neeligibile!

Respins!

Orădenii cer drumuri, reţele şi parcuri. Cele mai multe solicitări au fost depuse pe secţiunea infrastructură stradală, unde contribuabilii au făcut 44 de propuneri, urmate la mare distanţă de cele privitoare la spaţii verzi (34), mobilitate (31) şi spaţii publice (29). Pe listă mai figurează propuneri pentru infrastructură culturală (24), infrastructură socială (14), digitalizare (12) şi sănătate (9).

De altfel, aşa se şi explică numărul mare de proiecte invalidate. „Toate cererile de reţele de drumuri, apă, canalizare şi gaz au fost respinse”, spune directorul Florea. Motivele sunt multiple. Pe de o parte, multe lucrări cerute de orădeni, cum ar fi cea pentru modernizarea străzii Trotuşului, sunt deja în faza de proiectare, iar pe de altă parte multe lucrări, cum ar fi cele pentru extinderea reţelelor de gaz sau de apă în cartiere precum Bălcescu sau Grigorescu trebuie asumate de dezvoltatorul imobiliar, de Distrigaz sau de Compania de Apă.

La fel, proiecte cum ar fi digitalizarea asociaţiilor de proprietari, modernizarea iluminatului public cu becuri economice de tip LED ori amenajarea de parcări sau spaţii verzi au fost respinse pentru că sunt deja în diferite stadii de implementare de către Primărie.

Concurenţii fără loc

O categorie aparte a proiectelor care nu au trecut de testul eligibilităţii o constituie cele pentru care iniţiatorii nu au menţionat un amplasament anume. Spre exemplu, prin două proiecte diferite orădenii cer înfiinţarea unui Centru pentru tineret fără a indica un imobil anume. „Oraşul nu are un spaţiu cu săli mari de 200 metri pătraţi, aşa cum se cere în proiect”, spune şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto).

La fel a căzut testul eligibilităţii şi proiectul pentru amenajarea unui parc de tip „aventură”, deoarece amplasamentul propus, păduricea de la intrarea în cartierul Tineretului, nu se pretează la o astfel de investiţie. Aceeaşi soartă a avut-o şi proiectul de înfiinţare a unui circuit off road şi motocros cu bază paramilitară de tip „serch and rescue”, pentru care solicitantul nu a menţionat un amplasament. „Nu văd unde am putea face un astfel de circuit în oraş”, spune Popa.

Au rămas în cursă

După eliminări repetate, pe lista scurtă a proiectelor validate figurează deocamdată doar 20 de propuneri. Printre ele, construirea unei pasarele peste Peţa în zona depoului OTL, amenajarea unei piaţete în faţa fostei cofetării Marco Polo din bulevardul Magheru ori amenajarea de spaţii verzi în cartierul Tineretului, pe strada Lacu Roşu sau în zona bulevardului Dacia.

La fel, au rămas în cursă proiecte precum cel privind construirea unei săli multifuncţionale pentru Liceul Lucian Blaga, reabilitarea curţii Creşei nr. 9, amenajarea unui acces pietonal mult mai vizibil pentru Grădina Zoologică, pornind din dreptul Parcului Bălcescu, sau a unui teren cu aparate de sport în zona Sovata.

Porţile oraşului

Între proiectele cu şanse la finanţare se mai numără personalizarea intrărilor în oraş prin porţi sau stâlpi cu motive locale, de la forma Cetăţii la cea a lotusului termal, şi reabilitarea ieşirilor din tunelul subteran prin care călătorii care vin cu trenul ajung în Oradea.

„Piaţa Bucureşti, principala intrare în oraş, a fost refăcută, dar pasajele sunt în continuare acoperite urât, cu plăci opace din policarbonat”, spune orădeanul Cristian Culiciu (foto). Tânărul istoric a cerut înlocuirea acestora cu sticlă securizată transparentă, care nu doar că ar face o impresie mai bună, dar ar asigura şi o iluminare sporită.

Mai multă lumină cere şi Daniel Bolba, care a propus iluminarea cu LED a trecerilor de pietoni. „Multe treceri, cum sunt cele de pe străzile Armatei Române şi Universităţii, sunt slab iluminate, punând pietonii în pericol. Un senzor de mişcare ar putea declanşa creşterea intensităţii luminoase la apropierea unui trecător, pentru evitarea accidentelor”, spune orădeanul. De altfel, un proiect similar a fost deja aprobat în Cluj-Napoca şi urmează să fie implementat.

Totul pe telefon

Printre propunerile cu şanse la tânăra generaţie pasionată de smartphone-uri e ideea lui Marius Sălăgean pentru implementarea unei aplicaţii care să semnaleze toate lucrările derulate în oraş de Primărie şi de societăţile subordonate. Softul ar aduce un plus de transparenţă şi ar putea folosi şoferilor care nu doresc să fie prinşi în abuteiaje.

În acelaşi registru, studentul Bogdan Bondar (foto) propune realizarea unei aplicaţii care să monitorizeze mijloacele de transport în comun, oferind utilizatorului informaţii în timp real cu privire la locul în care se află, frecvenţa curselor, întârzierile, avariile şi ambuteiajele.

În plus, aplicaţia ar oferi turiştilor cele mai bune soluţii de transport între puncte diferite ale oraşului. „Înainte făceam poze cu orarul tramvaielor de pe tăbliţele din staţii. Aşa ar fi mult mai uşor, atât pentru orădeni cât şi pentru turişti, mai ales că timpul de aşteptare în staţii a crescut”, spune Bondar. Până la urmă, conceptul de bugetare participativă are la bază tocmai ideea de a oferi locuitorilor oraşului ceea ce îşi doresc, nu ce cred autorităţile că vor...


AI CARTE, AI PARTE!

Votul şi potul

Conceptul de bugetare participativă, care acordă populaţiei dreptul de a alege investiţiile pe care le doreşte, a fost experimentat în 1989 în Porto Alegre (Brazilia) şi s-a extins rapid în lume. În România metoda a fost testată pentru prima dată în 2013, în cartierul clujean Mănăştur, fiind extinsă ulterior la nivelul oraşului, iar apoi în Bucureşti şi Baia Mare.

În Oradea, deşi fără experienţă, localnicii au depus mai multe proiecte decât bucureştenii, care au înaintat doar 151 de propuneri, dar mult mai puţine decât clujenii, cu 338 iniţiative.

În ciuda diferenţelor privind numărul propunerilor, procentajul celor eligibile este însă asemănător, de până în 30%, semn că populaţia încă nu ştie ce poate să ceară şi cum să o facă. Spre exemplu, un orădean a propus ca proprietarii de apartamente să fie sprijiniţi să-şi vopsească partea de faţadă în ce culoare doreşte, iar altul a pretins ca sala fostului cinema Libertatea să fie pentru activităţi culturale, în condiţiile în care aceasta trebuie supusă unui amplu proces de reabilitare.

În plus, experienţa marilor oraşe, cum sunt Clujul şi Capitala, a demonstrat că procesul de selecţie este similar unui concurs de popularitate, în care câştigă concurentul cu cei mai mulţi prieteni, nu neapărat cu proiectul cel mai bun. În cele două oraşe, cele mai votate au fost proiectele şcolilor pentru modernizări şi dotări, deoarece au mobilizat grupuri mari de elevi şi părinţi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Speri la succesul programului.. ideea cu aplicatia de telefon OTL e geniala
Dar daca e adevarat ce se zice in incheiere, ca "este similar unui concurs de popularitate, în care câştigă concurentul cu cei mai mulţi prieteni, nu neapărat cu proiectul cel mai bun", incep sa imi fac griji... multe prostii s-au propus, lumea nu a citit regulamentul inainte de a posta, nu s-a informat. Cred totusi ca si primaria putea fi mai putin dura cu eliminarea proiectelor, mai flexibila, mai ales cu proiectele fara locatie anume.
Postat 30 Ianuarie 2018, 16:17 de unu
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Lăzăriștii au avut o zi dulce: Carnavalul prăjiturilor, scenete și spectacole cu ocazia zilei școlii (FOTO)
  • Musicalul Mamma Mia în Oradea: Aproximativ 1000 de persoane au cântat împreună, cucerite de povestea de dragoste dintre Loredana și Cornel Ilie (FOTO / VIDEO)
  • Protest inedit la sediul PSD Bihor: Învăţământul este subfinanţat, dar partidele devin milionare pe banii noştri! (FOTO / VIDEO)
  • Primare, vrem parcare! Un loc la trei mașini: Criza locurilor de parcare din centrul Oradiei, fără soluţii până anul viitor (FOTO)
  • Incendiu la Baroul Bihor! Mai multe documente au luat foc în biroul unor avocați (FOTO / VIDEO)
  • La mulţi ani cu delicii! Janette Cakes, business-ul pornit de o tânără orădeancă de 23 de ani, aniversează un an de la înfiinţare (FOTO)
  • E praf! Un alt drum judeţean, cel dintre Salonta şi Tinca, este plin de gropi (FOTO)
  • Incendiu în centrul Oradiei: O casă a luat foc, pe strada Ady Endre (FOTO)
  • Voluntarii Caritas Catolica au împărţit 150 de porţii de gulaş nevoiaşilor şi navetiştilor lângă Gară (FOTO)
  • Nu ne abandonaţi! Zeci de persoane cu dizabilităţi și asistenții lor din Oradea au protestat împotriva bugetului de stat (FOTO/VIDEO)
Ultimele Comentarii

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON