"Jaful banului public": mult zgomot pentru nimic!

Guvernanţii vor să taie şi numărul, şi cuantumul ajutoarelor sociale. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, peste 2 milioane de români ar avea nejustificat venit minim garantat, pensii de invaliditate şi indemnizaţii de handicap.

Aşa au pornit mai multe instituţii campania pentru depistarea celor care beneficiază de asistenţă socială, cu scopul de a fi raşi de pe liste cât mai mulţi. În Bihor, autorităţile au suspendat deja de la plată sute de persoane, însă - cum a aflat BIHOREANUL - nu atât pentru că aceştia n-ar fi îndreptăţiţi, ci pentru chichiţe birocratice şi numai temporar. Astfel că, după ce vor procura actele cerute acum de inspectori, majoritatea vor fi repuşi în drepturi. La fel ca înainte.

Alarmant

Prefectul Gavrilă Ghilea a anunţat săptămâna trecută că Inspectoratul Teritorial de Muncă a început controlarea modului de aplicare a Legii 416/2001, privind venitul minim garantat. „Din 530 dosare verificate în Săcădat, Ţeţchea, Aştileu, Lugaşu de Jos, Auşeu, Bunteşti, Lunca şi Lazuri de Beiuş, au fost propuse pentru suspendare 333 dosare, adică 63% din total", spunea prefectul, arătând că în unele comune toţi beneficiarii au fost suspendaţi de la plăţi, deoarece toate dosarele au fost cu nereguli.

"Recordul îl deţin Lugaşu de Jos, cu 174 dosare propuse pentru suspendare din tot atâtea controlate, Săcădat, cu 89 dosare propuse pentru suspendare din 89 verificate, şi Auşeu, cu 63 din 63". Ghilea anunţa, totodată, că ITM a verificat şi certificatele de handicap, "primele rezultate fiind alarmante", întrucât din 905 dosare controlate au fost propuse spre reevaluare 573, adică 65%. "Cele mai mari probleme sunt la Vârciorog şi Pietroasa, cu 84% dosare în nergulă, la Cărpinet cu 82% şi Sălacea cu 76%", exemplifica prefectul.

"Mă abţin să fac comentarii şi aştept finalizarea controalelor. Nu pot să nu remarc, totuşi, conturarea unui adevărat jaf al banilor publici", a conchis Ghilea, precizând că "dacă se vor consemna aspecte nelegale, ele vor fi semnalate organelor în drept", precum şi faptul că asemenea controale vor avea loc "în absolut toate localităţile".

Fruntaşi pe ţară

În paralel, şi Casa Judeţeană de Pensii a declanşat verificarea pensiilor de invaliditate. Motivul e dublu. Pe de o parte, Bihorul - cu 52.116 pensionari de invaliditate din 178.045 pensionari - e pe primul loc în ţară. Pe de altă parte, CJP trebuie să aplice Legea 119 din 30 iunie, conform căreia în cel mult un an trebuie revizuite toate dosarele pensionarilor de invaliditate.

Ioan Pantea (foto), director adjunct al CJP Bihor, spune că acţiunea a început în Oradea acum trei săptămâni, după ce de la Bucureşti a fost trimisă o listă cu 350 de invalizi care nu şi-au ridicat de pe carduri niciun leu în ultimele trei luni. "Fie au decedat, fie sunt plecaţi din ţară şi lucrează în străinătate, şi ar trebui tăiaţi din drepturi", a concluzionat Pantea. "I-am căutat cu Poliţia acasă şi le-am lăsat invitaţii să se prezinte pentru lămurirea situaţiei până la 20 iulie. Până atunci le-am sistat plăţile".

Verificarea se face însă şi în judeţ. "Am controlat deja 4.412 dosare, sistând plata în 374 de cazuri", spune Pantea. Neregulile depistate sunt aceleaşi: beneficiarii nefiind găsiţi, vecinii i-au "pârât" că sunt la "căpşunărit". Din Tăuteu şi Tărcaia de trei ani au plecat în Ungaria patru săteni, un bărbat din Roşia e în Spania de doi ani, iar peste 80 din Lazuri de Beiuş, Pocola, Remetea, Pietroasa şi Criştior sunt în Italia şi Austria.

Şi faliţi, şi penali

Inspectorii au o sarcină grea. "Potrivit legii, dacă acordarea pensiei de invaliditate s-a produs prin săvârşirea unei infracţiuni, ca de pildă fals în acte, trafic de influenţă ori mită, beneficiarul va fi obligat să restituie toţi banii primiţi şi, împreună cu cei care l-au ajutat, adică cu funcţionarii şi medicii de la Comisia de expertizare a capacităţii de muncă, va răspunde şi penal". Pantea e, totuşi, sceptic că se va descoperi vreun asemenea caz. Nu pentru că n-ar exista, ci fiindcă e aproape imposibil de probat. Pe de altă parte, în Bihor ani la rând locuitorii au fost afectaţi mai mult decât în alte părţi de diverse boli profesionale, căpătate la minele de uraniu şi cărbuni ori în unităţile industriei chimice. "Nicăieri nu mai există aşa gamă mare de boli profesionale, deci nu e de mirare că suntem pe primul loc", zice directorul.

La fel crede şi şeful Comisiei de expertizare a capacităţii de muncă, dr. Vasile Sălăjan. "Suntem acuzaţi şi bănuiţi pe nedrept. Cifra mare a pensionarilor de invaliditate din Bihor se explică prin faptul că suntem între cele 5 judeţe unde evidenţele sunt computerizate. În alte judeţe pur şi simplu asemenea evidenţe nu există". Medicul consideră că există, în această chestiune, o singură problemă reală, dar minoră: la împlinirea vârstei de pensionare de către titulari, pensiile de invaliditate trebuie înlocuite cu pensii pentru limită de vârstă, iar acest lucru nu se face la timp. "Anul acesta, 13.000 din cei 52.000 de pensionari de invaliditate din Bihor împlinesc vârsta de pensionare, astfel că totalul pensiilor de invaliditate va scădea sub 40.000, la media naţională", exemplifică Sălăjan.

Handicapaţi, dar cât?

Potrivit ITM, în ce priveşte dosarele de handicap problema nu e că beneficiarii n-ar fi cu adevărat bolnavi, ci că nu ar fi fost încadraţi corect în gradele de handicap, situaţie care datează din perioada 2001-2006, şi nu din anii 2007-2008, cum susţine preşedintele Băsescu. „Din 1.265 de dosare verificate până acum, au fost propuse spre reevaluare 594 persoane, din care 509 încadrate în grad de handicap în perioada 2001-2006. Acest fapt nu se datorează doar neconcordanţei dintre starea persoanei cu hadicap şi diagnosticul pus în actele medicale, ci mai ales documentaţiei insuficiente din care nu reiese indubitabil starea persoanei încadrate în grad de handicap", arată şefa ITM, Simona Iancu.

Astfel, doar în 41 de cazuri s-au descoperit asemenea "neconcordanţe" şi într-unul singur beneficiarul pensiei de invaliditate s-a dovedit a fi sănătos. „O persoană avea certificat vizual grav, cu însoţitor, dar acest lucru nu era în concordanţă cu starea sa de fapt", explică şefa ITM. Din acest motiv, nici nu s-au aplicat sancţiuni, ci inspectorii s-au limitat să propună spre reevaluare dosarele, de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. Adică tocmai de cei care au emis certificatele...

Adio, ajutoare!

Singurul aspect unde verificările pot fi urmate cu adevărat de reduceri de plăţi este cel al venitului minim garantat, adică al ajutoarelor sociale pentru cei care nu au nici măcar ajutor de şomaj şi nici terenuri ori maşini cu care să realizeze alte venituri. În Bihor, numărul acestora depăşeşte 80.000 de persoane, iar asta din două motive: pe de o parte banii pentru aceste cheltuieli vin de la bugetul de stat, pe de alta fiindcă primarii aveau tot interesul să fie generoşi, pentru ca în schimb să primească voturi. „Până acum s-au verificat 44 de primării, respectiv 1479 dosare, fiind propuse spre suspendare sau încetare de plăţi 616 dosare", arată bilanţul ITM. Adică o treime din total.

La Săcădat, de exemplu, unde au fost trimise la reevaluare toate dosarele, referentul social Ramona Pop (foto) recunoaşte că Primăria a fost prinsă pe picior greşit: "Verificarea a venit tocmai în perioada când beneficiarii Legii 416 trebuiau să aducă adeverinţele de la AJOFM că au căutat locuri de muncă şi n-au găsit. Majoritatea le vor aduce curând şi-i vom băga din nou în plăţi". Totuşi, adaugă ea, o treime din bani se vor economisi. Cum anume? Tot printr-un artificiu: "Aproape toţi asistaţii sunt ţigani şi într-o casă stau trei generaţii. Am primit instrucţiuni să facem de-acum înainte dosare numai pentru cei de vârstă mijlocie".

Una peste alta, deşi nicio autoritate n-a calculat până acum ce economii se vor face din bugetele de asigurări sociale, este de presupus că - dacă numai câteva sute de persoane vor fi scoase de la plată - vor rămâne statului doar câteva sute de mii de lei în fiecare lună. O sumă poate prea mică pentru cât de mare este efortul inspectorilor de a lua la bani mărunţi fiecare cetăţean obişnuit sau nevoit în mod real să trăiască din mila statului...

CE ŞI CÂT
Mărunţiş pentru cât mai mulţi

Pensia de invaliditate este de trei feluri: de gradul I (pierderea totală a capacităţii de muncă, invalidul necesitând îngrijire ori supraveghere permanentă), de gradul II (pierderea totală a capacităţii de muncă, fără îngrijire ori supraveghere permanentă) şi de gradul III (pierderea a jumătătate din capacitatea de muncă, invalidul putând presta activităţi profesionale). Nivelul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual al asiguratului, realizat în perioada de cotizare, cu valoarea punctului de pensie din anul deschiderii dreptului, plus indexări anuale.

Indemnizaţia de handicap se acordă din motive similare pensiilor de invaliditate, cu diferenţa că de ele beneficiază persoanele diagnosticate înainte de angajarea în muncă. Indemnizaţia pentru handicapul grav este de 187 lei, iar pentru handicap accentuat 154 de lei, sume la care se adaugă un aşa-numit buget personal complementar lunar, în valoare de 80 de lei pentru handicapul grav, de 60 de lei pentru handicapul accentuat şi de 30 de lei pentru cel mediu.

Venitul minim garantat e o formă de asistenţă socială acordată persoanelor sau familiilor fără alte venituri sau cu venituri sub limita stabilită prin lege, în schimbul căreia beneficiarii prestează muncă în folosul comunităţii. Nivelul lunar al venitului minim garantat este în prezent de 196 lei pentru familiile din 2 persoane, 272 lei pentru cele din 3 persoane, 339 lei pentru 4 persoane, 402 lei pentru 5 persoane, plus câte 27 de lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane din familie. În situaţia persoanelor singure, venitul minim garantat este de 108 lei.

PRECEDENTUL BOLOJAN
Prima rărire

Cea dintâi verificare a corectitudinii acordării indemnizaţiilor de handicap şi a pensiilor de invaliditate datează în Bihor de la finele anului 2005, când prefectul de atunci, Ilie Bolojan, constata că în judeţ erau înregistraţi 81.436 beneficiari ai venitului minim garantat, 52.638 pensionari de invaliditate şi 15.525 de persoane cu handicap.

După câteva luni de controale făcute la ordinul său, numărul certificatelor de handicap emise a scăzut cu 23%, iar peste 10% din falşii nevăzători şi-au pierdut certificatele care le dădeau dreptul la indemnizaţii şi la scutirea de anumite taxe şi impozite.