URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 01 APRILIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Una din principalele griji ale Guvernului a fost să înființeze un Grup de Comunicare Strategică. La cum funcționează, însă, această sculă nefericită din mâinile Guvernului se poate numi, fără a greși, Grupul de Cenzură Scandaloasă. După cum pică, pe rând, medicii și spitalele din țară, în plină epidemie de coronavirus, ne dăm seama că un asemenea instrument de propagandă este nu doar binevenit în mâinile autorităților, ci chiar esențial pentru a acoperi catastrofa organizatorică din România.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Am lipsit câţiva ani din ţară şi, la întoarcere, am aflat de nişte datorii la fisc de care nu aveam habar. Nu fusesem niciodată notificat pentru ele. Pe vremea aceea, ANAF-ul era mai puţin activ ca astăzi, iar tăcerea sa mă făcuse dator cu câteva mii de euro la bugetul de stat, o bună parte fiind penalităţi. Dacă aş fi ştiut de datorii, le-aş fi achitat din timp, astfel că nu s-ar mai fi adunat ditamai purcoiul de bani...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
14 Octombrie 2018, 10:08

Moldovean de Oradea: Stabilit de zece ani în Republica Moldova, Dan Nuţiu a înfiinţat o asociaţie a investitorilor români

Moldovean de Oradea: Stabilit de zece ani în Republica Moldova, Dan Nuţiu a înfiinţat o asociaţie a investitorilor români MICA UNIRE. Înfiinţată pe 24 ianuarie 2018, Asociaţia Investitorilor Români în Republica Moldova a fost lansată oficial o lună mai târziu, în prezenţa ambasadorului român la Chişinău, Daniel Ioniţă, şi a premierilor Viorica Dăncilă şi Pavel Filip. "Guvernul Filip depune eforturi pentru atragerea de investitori", garantează orădeanul Dan Nuţiu (foto)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Moldova trebuia să fie o staţie intermediară. "În 2008 reprezentam firma orădeană Proges în procesul de extindere a reţelei în Ucraina. M-am lovit de barierea lingvistică, aşa că am decis să mă opresc o perioadă în Republica Moldova, să-mi formez o echipă din vorbitori de limbă rusă şi să revin. Nu s-a mai întâmplat", poveşte orădeanul Dan Nuţiu.

Căsătorit şi cu doi copii, Dan nu doar că s-a stabilit în Chişinău, dar s-a adaptat atât de bine mediului de afaceri local încât anul acesta a înfiinţat Asociaţia Investitorilor Români în Moldova.

Omul cu vânzările

Bărbatul înalt, în costum bleumarin, vorbeşte molcom, cenzurându-şi gesticulaţiile. Glumeşte cu un aer serios, îşi argumentează părerile şi îşi urmăreşte interlocutorul cu atenţia specialistului în vânzări. "Am vândut tot felul de produse. Doar asigurări de viaţă, nu. Nu pot vinde ceva ce nu mă convinge 100%", povesteşte omul de afaceri Dan Nuţiu.

Absolvent al Facultării de Relaţii Internaţionale din Oradea, a intrat în domeniu accidental, la sfârşitul anilor ’90, când a început să vândă îngheţată pentru o firmă din Nojorid. Ulterior a avansat în carieră ca specialist în vânzări pentru companii locale precum Delta Internaţional şi Meda, pentru ca în 2010 să reprezinte compania Proges în extinderea pe piaţa din Moldova.

"Era o ideee mai veche. În vremea când vindeam îngheţată nu înţelegeam de ce, la aceleaşi costuri, un competitor putea vinde mai ieftin. Analizând modelul de business, am descoperit că producea şi vindea în Moldova cu un profit atât de bun încât acasă, în România, îşi permitea să lucreze la preţuri de dumping", povesteşte el. Aşa că n-a mai stat pe gânduri...

Fabrici la cheie

Stabilit dincolo de Prut de zece ani, Dan şi-a făcut o afacere din consilierea companiilor româneşti care doresc să vândă în Est. "Firmele din Moldova au facilităţi foarte bune pentru a pătrunde pe piaţa enormă din Rusia, în vreme ce companiile care produc în România plătesc taxe vamale mari. Caut companii care vor să producă în Moldova, ridic o fabrică din green-field (n.r. - câmp verde) şi o predau la cheie, cu echipamente, personal şi pe profit", spune consultantul.

De-a lungul timpului, Dan a lucrat cu companii ca Proges, Strabag, Renania, Bauplan, Betty Ice şi altele. Aşa i-a şi venit ideea constituirii Asociaţiei Investitorilor Români în Republica Moldova (AIR). "Iniţial, companiile româneşti au privit ideea cu scepticism. Nu credeau că se poate. În decembrie 2017 am reuşit să trecem peste toate obiecţiile, iar în 24 ianuarie 2018, dată simbolică pentru noi, dar care în Republica Moldova nu înseamnă nimic, am reuşit să înfiinţăm asociaţia, în semn de unire a mediului investiţional româno-moldovenesc", spune orădeanul.

Acum, AIR reuneşte 24 de companii cu o cifră de afaceri totală de 3,6 miliarde euro pe an şi investiţii de peste 200 milioane euro în Moldova. Asociaţia le reprezintă interesele la discuţiile cu autorităţile, de pildă pe tema cozilor din vamă, care pot dura chiar şi 18 ore, încheie parteneriate cu şcolile tehnice sau pur şi simplu firmele membre se sprijină reciproc, oferindu-şi bonusuri mai mari la marfa vândută. Pentru că în afaceri pericole sunt destule...

"Dacă ţii gură, te lasă în pace"

În linii mari, Moldova de peste Prut este o Românie mai mică. Ţara, oficial cu o populaţie de circa 3,5 milioane de locuitori, are un mediu economic în curs de maturizare, cu autorităţi tentate să facă abuz de putere, cu birocraţi, cu "băieţi deştepţi" legaţi prin cumetrii care pot rezolva sau încurca afaceri, dar şi cu oportunităţi atrăgătoare.

"Prima regulă e să înveţi legislaţia. În Moldova legile se bat cap în cap. De câte ori vine fiscul în control îţi invocă legea care ţi-e nefavorabilă. Prima dată ne certăm. Dacă conteşti, se blochează, dacă ţii gură, te lasă în pace. În mentalul colectiv, asta înseamnă că ai pe cineva mare în spate", povesteşte consultantul în afaceri.

La fel ca în România, "şpaga" şi "atenţia" sunt înrădăcinate adânc. "Deşi se practică, eu n-am dat niciodată mită. Moldovenii sunt foarte uniţi. Dacă ai dat bani unuia de la fisc să te scape de o amendă, acela are altundeva un cumătru căruia îi spune şi la câteva zile vine poliţia, apoi pompierii, şi tot aşa", povesteşte Dan.

În schimb, avantajul e că justiţia funcţionează mai rapid. "În Moldova se dau mult mai puţine ţepe decât în România. Se plăteşte mai greu, pentru că singurele instrumente de plată sunt viramentul bancar şi cash-ul, dar când notifici o firmă că o dai în judecată, plăteşte imediat. Un proces durează cel mult trei luni, iar la final debitorul plăteşte şi datoria, şi penalităţile".

Pleacă tinerii!

În acest context, la fel ca în România, marea problemă a economiei moldoveneşti o constituie hemoragia forţei de muncă. Moldovenii migrează pe capete. Deşi statisticile vorbesc de o populaţie aproape dublă, investitorii apreciază moldovenii rămaşi în ţară la cel mult 2 milioane de persoane.

"Lunar pleacă vreo 9.000 de oameni. Unii preferă zona rusă. Un muncitor în construcţii care acasă abia se apropie de 800 de dolari lunar, poate câştiga în Moscova şi 4.000 dolari, bani pe care nu i-ar lua în Europa. Rămâne, însă, cu puţin, deoarece costurile vieţii sunt foarte mari", explică Dan.

Tinerii aleg, totuşi, Europa. "Aproape toţi au o facultate. Vorbesc două-trei limbi şi învaţă cu uşurinţă altele. Sunt harnici, descurcăreţi şi uniţi. Cum se stabilesc, cum îşi trag după ei rudele şi prietenii", spune orădeanul.

Parcuri virtuale

Pentru a ţine tinerii în ţară, guvernul Filip a lansat un program de atragere a investitorilor. Potrivit acestuia, firmele care înfiinţează peste 100 locuri de muncă beneficiază de indemnizaţii, companiile au la dispoziţie "zone libere" cu punct vamal propriu, TVA zero şi scutire de impozit pe profit timp de trei ani pentru investiţiile ce depăşesc un milion de euro.

Mai mult, în primăvară moldovenii au înfiinţat parcuri virtuale IT de tipul platformelor online, la care se pot conecta companii din toată lumea, care activează în propriile ţări, cu condiţia să îşi ia reşedinţă de Moldova şi să plătească un impozit de doar 7% din vânzări. În patru luni acestea au ajuns să fie "populate" cu peste 250 de companii şi cerere există în continuare.

O lecţie pe care ar trebui să o înveţe şi autorităţile române. Asta, înainte să plece toţi tinerii din ţară, iar după ei şi investitorii...


"Am refuzat un onorariu de 100.000 euro pentru un proiect al unei mari companii româneşti pentru că venea cu o atitudine de «descălecător». După 170 de ani de dominaţie rusească, moldovenii sunt mai uniţi şi mai mândri decât noi. Poate că proiectul ar fi reuşit, dar mi-aş fi închis toate uşile"

Dan Nuţiu


CAPUL DE POD
Moldova nu e un pericol

În ciuda facilităţilor oferite de Republica Moldova firmelor care îşi deschid spaţii de producţie dincolo de Prut şi a interesului crescând al firmelor bihorene pentru această zonă, reprezentanţii municipalităţii orădene nu se tem de pericolul unor eventuale relocări.

city-managerul Oradiei, Dacian Palladi"Cine pleacă în Moldova o face nu pentru piaţa de acolo, deoarece sunt puţini, ci pentru a beneficia de forţa de muncă mai ieftină şi de un cap de pod către piaţa plină de oportunităţi din Rusia", spune city-managerul Oradiei, Dacian Palladi (foto). Acesta afirmă că până acum s-au relocat doar firme mici, de confecţii şi încălţăminte, ca să profite că în Moldova lohn-ul încă merge.

Poziţia lui Palladi este susţinută şi de consultantul Dan Nuţiu. "Nu ştiu nicio firmă care să fi închis în România ca să-şi deschidă fabrică în Moldova. Toate companiile pe care le cunosc s-au extins pentru a-şi mări producţia şi a-şi consolida poziţia inclusiv pe piaţa de acasă".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3637 RON
  • 1 EUR = 4.8297 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON