URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
10 Aprilie 2010, 10:00

Moarte răzbunată

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În 2004, Valea Morarului din munţii Bucegi a fost scena unei tragedii cumplite. Cinci împătimiţi ai muntelui, participanţi la Campionatul naţional de schi-alpinism organizat de Unitatea Militară 01053 din Predeal, au murit îngropaţi de o avalanşă chiar în timpul concursului. Printre ei, unul din promotorii schiului de tură şi schi-alpinismului în România, salvamontistul orădean Buzasi Zoltan, care abia împlinise 30 de ani.

Dezbătut intens în primele zile, evenimentul a fost îngropat de autorităţi şi dat uitării în scurt timp. Mai puţin de soţia sportivului orădean care, după 6 ani de la tragedie, a obţinut condamnarea vinovaţilor. Sentinţa reprezintă o premieră în România. Pentru întâia oară, organizatorii unei competiţii sportive sunt sancţionaţi pentru că nu au luat măsuri de precauţie care să protejeze sportivii, omisiune care, în acest caz, s-a soldat cu moartea concurenţilor...

"Cutremur" pe munte

Tragedia a avut loc pe 18 ianuarie 2004, în timpul probei individuale, desfăşurate în cea de a doua zi a Campionatului naţional de schi-alpinism organizat de Clubul Sportiv Militar "Bucegi", al UM 01053 din Predeal. Sportivii aveau de străbătut un traseu de 17 kilometri, de la Diham, prin Pichetul Roşu, Valea Morarului, Vârful Omu şi retur, şi se aflau în Valea Morarului când o avalanşă pornită din senin i-a luat prin surprindere.

Opt persoane aflate în acel moment în zonă au fost îngropate sub muntele de zăpadă. Şapte erau participanţi la concurs. Trei au scăpat cu viaţă, însă ceilalţi, târâţi peste 500 de metri sub tonele de zăpadă, nu au mai supravieţuit: Mike Csaba (din Odorheiu Secuiesc), Blaga Istvan (Miercurea Ciuc), Cosmin Conuţ şi Dorel Jercan (ambii din Zărneşti) şi Buzasi Zoltan, acesta din urmă orădean, tată a doi copii.

Armata nu-i cu ei

Evenimentul a scos la iveală deficienţe grave în organizarea concursului. În primul rând, spuneau specialiştii, asemenea competiţii se organizează în luna martie, nu în ianuarie. Vremea fusese nefavorabilă, iar zona era cunoscută ca periculoasă din cauza căderilor mari de zăpadă şi a temperaturilor ridicate înregistrate cu câteva zile înainte. "Organizatorii aveau datoria să evite pericolele posibile", a spus imediat după accident şeful Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, Mircea Opriş.

De la bun început, reprezentanţii MApN au încercat să se delimiteze de cele întâmplate. Întâi au declarat că sportivii şi-au asumat eventualele riscuri înainte de concurs, când au semnat o declaraţie că vor concura pe propria lor răspundere. Apoi au declanşat totuşi o anchetă internă, care a stabilit măsuri interne (precum interdicţia de a mai organiza concursuri şi sancţionarea pecuniară a şefului clubului). În final, vina a fost aruncată pe seama reprezentanţilor Federaţiei Române de Alpinism şi Escaladă (FRAE) care, potrivit Legii sportului, răspund de organizarea competiţiilor sportive în această ramură sportivă. Asta, deşi competiţia a fost inclusă în calendarul pe 2004 al FRAE la iniţiativa CSM Bucegi, ai cărui angajaţi s-au şi ocupat de organizare.

Mânăreli de procurori

07 Eniko.jpg"Am vrut ca vinovaţii să răspundă", explică Andrea (foto), văduva lui Buzasi Zoltan. Văzând cum organizatorii pasau răspunderea, femeia şi-a angajat un avocat şi a pornit propria cruciadă împotriva comisiei de organizare a concursului, formată din Nicolae Olteanu (preşedinte al comisiei de alpinism din FRAE), Vasile Bejenariu, Balogh Szilard, maiorul Mădălin Hâncu şi Lucian Clinciu, delegaţi din partea CSM Bucegi, cel din urmă fiind şi directorul cursei şi responsabil pentru starea pârtiei.

"N-a fost uşor. Procurorii din start au vrut să muşamalizeze cazul şi au scos de sub urmărire penală membrii comitetului de organizare. Sincer, de multe ori am vrut să renunţ...", recunoaşte Andrea.

Soluţia procurorilor a fost atacată de fiecare dată în instanţă, iar după a doua plângere, văzând că anchetatorii refuză să stabilească o vinovăţie pentru moartea celor cinci sportivi, judecătorii au decis să ia în propria cercetare cazul.

Au urmat 6 ani de procese, cu audieri şi expertize menite să stabilească dacă membrii comitetului de organizare ar fi putut să prevadă faptul că prezenţa sportivilor în Valea Morarului putea genera o avalanşă. Au fost audiaţi zeci de specialişti care au arătat că tragedia putea fi evitată dacă organizatorii ar fi făcut măsurători, nu doar înainte de competiţie, ci şi în timpul concursului, ori dacă ar fi cerut o prognoză de specialitate din partea Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie. "INMH a confirmat că făptuitorii nu au solicitat niciun fel de prognoză pe baza căreia se putea obiectiv stabili riscul de avalanşă", se arată în sentinţa Judecătoriei Sinaia, emisă pe 14 iunie 2007.

Vinovaţi, dar numai unii

În urma cercetării judecătoreşti, magistraţii au stabilit că, din cei cinci membri ai comisiei de concurs, singurul vinovat pentru moartea sportivilor a fost responsabilul pentru starea pârtiei, Lucian Clinciu, pe care l-au şi condamnat la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru ucidere din culpă în formă calificată. Totodată, judecătorii au obligat Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă să achite solidar cu acesta despăgubirile solicitate de soţia lui Buzasi Zoltan, adică daune civile de 10.000 de lei şi morale de 100.000 de euro, plus o rentă lunară de 500 de lei pentru cei doi copii rămaşi orfani de tată.

Dacă Judecătoria a scos Ministerul Apărării din rândul instituţiilor obligate la plata despăgubirilor, Tribunalul a hotărât că, întrucât Clinciu era angajat al CSM Bucegi, club subordonat MApN, Ministerul e obligat să plătească daunele solidar cu angajatul. Sentinţa a fost însă schimbată de Curtea de Apel Ploieşti. Aici, judecătorii au absolvit iar MApN de responsabilitate, micşorând totodată şi daunele stabilite de magistraţii Judecătoriei, de la 100.000 de euro la 25.000 de euro.

Armata, instituţie "mică"

În pofida probelor şi cu o motivare hilară, potrivit căreia "este bine cunoscut că Ministerul Apărării Naţionale este o instituţie mică, în care ordinea şi disciplina primează", magistraţii au decis că CSM Bucegi nu este responsabil pentru ce s-a întâmplat şi, ca atare, MApN nu are de ce să plătească pentru o vină care nu-i aparţine.

"Din punctul meu de vedere, consider că s-a făcut doar în parte dreptate familiei Buzasi. S-a ajuns la condamnare pentru neluarea măsurilor de protejare a sportivilor. Însă nu a tuturor, şi cu o foarte mare întârziere", spune avocatul Adrian Pop, cel care a reprezentat familia tânărului mort.

Cum sentinţa Curţii de Apel este definitivă, săptămâna trecută avocatul a făcut demersuri pentru punerea acesteia în executare, notificând FRAE să plătească atât daunele dispuse de judecători, cât şi renta celor doi copii.

Totodată, însă, familia Buzasi a sesizat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, solicitând condamnarea Statului Român pentru încălcarea dreptului la o judecată echitabilă şi într-un termen rezonabil. "Este inadmisibilă pronunţarea unei soluţii fără o argumentare pertinentă. Inechitatea procedurii constă, în primul rând, în aceea că magistraţii angajaţi ai Statului Român au exclus răspunderea statului prin MApN, contra tuturor probelor de la dosar. În plus, susţinem că procedurile au depăşit un termen rezonabil, procurorii concurând la tergiversarea dosarului peste 5 ani şi 9 luni" se arată în cererea înaintată CEDO.

Andrea nu e convinsă că va câştiga lupta cu statul la Strasbourg, dar e mulţumită că vinovaţii pentru moartea soţului ei au fost traşi la răspundere, iar regulile organizării unor concursuri similare au devenit mai aspre. Chiar dacă nimeni nu îi va plăti nimic, are satisfacţia că, de acum înainte, copiii altor alpinişti nu-şi vor cunoaşte părinţii doar din poze şi poveştile spuse de cunoscuţi...


"Este o hotărâre care a contribuit, în opinia mea, la securizarea competiţiilor de schi-alpinism. În urma demersurilor noastre, ansamblul regulilor de organizare a acestor concursuri a devenit mai riguros, de natură să împiedice, sau cel puţin să reducă la minim riscul repetării unei tragedii cum a fost cel din Valea Morarului".

Avocat Adrian Pop


CAMPIONUL
Băiat de ispravă

buzasi zoltan1_1.JPGBuzasi Zoltan (foto) a fost un sportiv cunoscut în cercul alpiniştilor profesionişti şi al schiorilor. În perioada 1999-2002 orădeanul a escaladat vârful Grossglockner (3700 m) din Austria, vârful Matterhorn (4478 m) din Elveţia, vârful Monte Rosa Regina Margareta (4634 m) din Italia şi peretele nordic de 1800 m al muntelui Eiger (3970 m) din Elveţia.

Ca membru fondator al Seviciului Public Salvamont Bihor, Buzasi a participat la organizarea şi coordonarea a numeroase acţiuni de salvare, fiind şeful expediţiei care, în 2003, a pornit în căutarea celor patru alpinişti orădeni morţi într-o avalanşă din munţii Făgăraş.

În 2001, orădeanul a participat la Campionatul European de schi-alpinism din Italia, iar în 2003, împreună cu coechipierul său Torok Janos, a câştigat locul I la Campionatul Naţional de Schi-Alpinism.

După moartea sa, Clubul sportiv Kentaur din Oradea a iniţiat o competiţie de schi alpinism care-i poartă numele. Cupa Memorială Buzasi Zoltan s-a aflat, în acest an, la cea de a şasea ediţie.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON