Majoritate în minoritate: Elevii maghiari din Săcueni care vor să înveţe în limba română, descurajaţi de autorităţi

Pentru conducerea Liceului Petőfi Sándor din Săcueni şi, mai grav, pentru şefii Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, 12 elevi care vor să înveţe în limba română sunt mai puţin importanţi decât 12 elevi care învaţă în limba maghiară.

Concluzia aparţine părinţilor copiilor din actuala clasă a V-a A, ameninţaţi cu comasarea, din toamnă, în aceeaşi "formaţiune de studii" cu colegii din clasa a VIII-a. Practic, deşi inclusiv copiii de naţionalitate maghiară ar vrea să înveţe în limba română, autorităţile îi forţează, indirect, să facă şcoală în ungureşte...

"Mai multe şanse"

Ani întregi, etnicii maghiari au fost lămuriţi de UDMR să-şi înscrie copiii la şcoli în limba maternă pentru că altfel ar fi deznaţionalizaţi. Baiul e, însă, că izolarea nu le-a adus niciun avantaj. Învăţând prost româna, şansele le sunt considerabil reduse faţă de cei care nu se încurcă la redactarea unui CV, la un interviu pentru angajare sau pentru avansarea în carieră.

Acesta este motivul pentru care o mână de localnici din Săcueni, oraş în care minoritatea maghiară e majoritară (80% din populaţie), au preferat astă-toamnă să-şi dea copiii la Liceul Teoretic Petőfi Sándor într-o clasă cu predare în limba română. Clasa a V-a A a ajuns, astfel, să aibă 5 elevi de naţionalitate română şi 7 din familii de etnici maghiari sau mixte. "Copiii noştri oricum vorbesc ungureşte acasă, la joacă, pe stradă... Dacă la şcoală învaţă în româneşte, vor avea mai multe şanse în viaţă", explică alegerea o localnică de etnie maghiară.

Fără consultare

La începutul acestui an, însă, oamenii au aflat că de la toamnă clasa copiilor lor va fi comasată cu a VIII-a. "Înseamnă că elevii din a VI-a vor învăţa simultan, în aceeaşi clasă, cu cei din a VIII-a", zice femeia, care pe 31 ianuarie a.c. a adresat o petiţie Consiliului de Administraţie al liceului şi Inspectoratului Şcolar, alături de ceilalţi 11 părinţi şi maghiari, şi români.

Invocând Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României şi mai ales Legea Educaţiei, părinţii sunt nemulţumiţi de planul de şcolarizare pe care IŞJ Bihor l-a aprobat fără să-i consulte. "Asocierea celor 12 elevi ai viitoarei clase a VI-a A cu elevi ai unei clase cu două niveluri mai mari, în an terminal, cu diferenţe de vârstă şi dezvoltare psihologică inegală, nu este benefică pentru nici unul dintre aceşti elevi", argumentează oamenii.

Legea Educaţiei prevede că o clasă "cuprinde în medie 25 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30", deci efectivul clasei a V-a A "se încadrează în prevederile legale". Tot potrivit legii, "în localităţile unde există cerere pentru învăţământ în limba maternă a unei minorităţi, efectivele formaţiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimumul prevăzut de lege". Cum în Săcueni minoritari sunt românii, şi aceştia ar trebui să beneficieze de aceleaşi derogări, consideră părinţii, care amintesc şi de prevederea că ora de curs trebuie să fie de 50 minute. Or, comasaţi, copiii lor nu ar primi atenţia cuvenită din partea profesorilor.

Şcoala vrea, Inspectoratul nu

"Deşi au trecut cele 30 de zile în care Liceul şi Inspectoratul erau obligate prin lege să ne dea un răspuns, suntem în martie şi încă nu l-am primit", acuză un alt părinte.

Contactat de BIHOREANUL, directorul unităţii, Barta Emeric, afirmă că varianta comasării nici măcar n-a propus-o şcoala, ci a decis-o Inspectoratul. "Şi noi vrem păstrarea claselor independente, dar Inspectoratul a hotărât altfel", spune profesorul.

Şi, culmea, deocamdată aşa şi este, admite şeful IŞJ Bihor. Alin Novac Iuhas (foto) susţine, însă, că pentru anul şcolar 2019-2020 a elaborat doar o proiecţie, nu un plan de şcolarizare definitiv, cu două clase de limba română (dintre care una formată din viitoarele a VI-a şi a VIII-a) pentru simplul motiv că şi în prezent sunt tot două (actuala a V-a, iar cealaltă formată din a VI-a şi a VII-a). Scopul proiecţiei, spune Novac Iuhas, este corecta estimare a numărului de ore pe care le vor avea profesorii, astfel încât şi bugetarea salariilor să fie corectă. Dar, dacă la toamnă cererea va fi mai mare pentru viitoarea clasă a V-a, pentru care Liceul a propus 20 de locuri, ar fi posibilă crearea a trei clase româneşti: a V-a, a VI-a şi a VII-a împreună cu a VIII-a. "Vom putea vorbi despre comasare abia la toamnă", spune şeful IŞJ.

Dacă totuşi se va ajunge la comasare, localnicii din Săcueni vor constata că în clasele româneşti se învaţă "la grămadă" şi nu vor avea niciun motiv să-şi mai înscrie copiii în ele. Ceea ce, în timp, va duce la desfiinţarea lor. În numele rentabilităţii...