URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 04 APRILIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Singurii care mai pot cât de cât supraviețui sunt beneficiarii pensiilor speciale. În ei ne e speranța să ducă mai departe flacăra românismului... Când se vor termina toate cele patru faze ale apocalipsei, vom ieși mai întăriți. Iar o parte, de-a dreptul țepeni... Vezi care sunt aceste faze, într-un articol de opinie semnat de Mircea Chirilă.
Zic şi eu
Adrian Cris
În spitalele din Italia şi Spania sunt mii de medici şi asistente care s-au adaptat condiţiilor vitrege şi folosesc pentru protecţie ce au la îndemână, inclusiv saci menajeri. În Italia au şi decedat peste 50 de cadre medicale la datorie. Nici unul n-a dat bir cu fugiţii. Nici acolo, nici în restul Europei. La noi, veştile sunt de Balcani...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Să strigi în gura mare că n-ai ce-ţi trebuie pentru munca de zi cu zi e interzis în sistem. În orice sistem. E revoltă, e disidenţă, e sabotaj! Dăunează la funcţie, la avansări, la sporuri sau măriri de salarii, la relaţiile cu colegii şi cu şefii. Frica de realitate şi băgatul capului în nisip prevalează în faţa sincerităţii...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părerea aveți despre măsurile adoptate de autoritățile din România în ce privește răspândirea noului tip de coronavirus?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În data de 16 martie, Preşedintele Franţei a decis adoptarea unor măsuri pentru reducerea propagării virusului COVID-19 pe teritoriul Franţei. Astfel, începând cu 17 martie, de la ora 12, timp de 15 zile, cetăţenii se pot deplasa doar cu un atestat justificativ şi doar în anumite condiţii: de la domiciliu la locul de muncă (în caz că nu sunt condiţii pentru telemuncă), pentru cumpărăturile de primă necesitate (doar în zonele comerciale de proximitate) şi vizitarea medicului de familie în cazurile mai urgente.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
29 Ianuarie 2016, 07:13

Lumină din... urină: La Săcueni, prima centrală pe biomasă din ţară va face din bălegar curent

Lumină din... urină: La Săcueni, prima centrală pe biomasă din ţară va face din bălegar curent ECOLOGIE CU ECONOMIE. Pe lângă neutralizarea a 5.400 tone de dejecţii produse în fiecare an de fermele zootehnice şi valorificarea a 126 hectare de teren agricol, centrala de la Săcueni va aduce CJ Bihor şi celor două comune cu care s-a asociat o economie anuală de peste 200.000 euro. În plus, peste câţiva ani va produce şi un profit anual de 1,5 milioane euro din vânzarea îngrăşămintelor obţinute secundar
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Trei administraţii locale - Consiliul Judeţean Bihor şi cele comunale din Săcueni şi Diosig - împuşcă trei iepuri dintr-un foc: îşi asigură necesarul de electricitate, contribuie la scăderea poluării şi la atingerea obiectivului asumat de România la aderarea la UE, ca până în 2020 să obţină din surse regenerabile jumătate din energia de care are nevoie.

Finanţat cu fonduri europene, proiectul de aproape 23 milioane lei pentru construirea primei centrale pe biomasă din ţară va fi finalizat la Săcueni luna viitoare, când cele trei administraţii vor deveni, practic, autonome energetic.

Ţiganii şi poluarea

Ideea centralei pe biomasă a avut iniţial, în 2010, o motivaţie "socială", spune Matyasi Gabor (foto), directorul adjunct al Ecoland, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară înfiinţată de CJ Bihor şi Consiliile Locale Săcueni şi Diosig pentru derularea proiectului. "În zona Săcueni-Diosig populaţia romă e numeroasă, iar consiliile au vrut să profite de fondurile UE ca să le ofere o ocupaţie: colectarea dejecţiilor de la fermele zootehnice", explică Matyasi. În plus, cum sute de hectare din vechiul bazin legumicol sunt abandonate, investiţia putea oferi localnicilor garanţia că nu le vor lucra degeaba, ci vor avea asigurată desfacerea producţiei.

Rapid, însă, proiectul n-a mai avut nicio legătură cu grija pentru romi: investiţia e mult prea modernă, având nevoie de numai 6 angajaţi, şi necesită un ritm de lucru industrial, iar achiziţia materiilor prime trebuie să se facă potrivit legii doar prin licitaţii. Evident, localnicii sunt favorizaţi prin chiar apropierea geografică, dovadă fiind că Ecoland a încheiat deja cu 30 de ferme din zonă precontracte pentru achiziţia dejecţiilor animale şi a porumbului şi secarei cultivate pe 126 hectare.

Proiect cu noroc

Stela BabăuAmplasarea centralei a fost decisă în Săcueni după ce Primăria comunei a oferit cele 2 hectare necesare. Pentru a obţine fondurile UE din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, ADI Ecoland a depus proiectul în 2010 la Organismul Intermediar pentru Energie, care iniţial l-a respins. "Din 100 competitori, am fost cam pe locul 120", spune directorul executiv al Ecoland, Stela Babău (foto). Ulterior, aproape 30 de proiecte au fost retrase, iar cel al centralei din Săcueni a fost declarat eligibil, cu suma de 22,744 milioane lei, din care 2% (0,383 milioane lei) contribuţia CJ Bihor.

"De la semnarea contractului de finanţare, pe 5 august 2013, am lucrat pe repede înainte", spune Babău: au fost licitate proiectul tehnic (întocmit de Rono Aqua Oradea), dirigenţia de şantier (OLM Building Timişoara) şi execuţia (câştigată de IMAO, din Slovacia, care mai construieşte asemenea centrale în Serbia, Germania, Polonia, Austria, Ungaria şi Croaţia).

Rapid şi curat

La centrală au lucrat din martie 2014 numai meseriaşi şi au fost folosite doar materiale din Cehia, Germania, SUA, Serbia, Polonia şi Austria. "Din păcate, la noi nu e interesată nicio firmă de asemenea proiecte", spune directorul adjunct Ecoland, deşi ele vor fi din ce în ce mai căutate, pentru că România s-a angajat ca până în 2020 să obţină din surse regenerabile jumătate din energia pe care o consumă, iar pe de altă parte tehnologia nici măcar nu e atât de complicată cum pare.

Centrala din Săcueni are două fermentatoare uriaşe din oţel galvanizat, de câte 5.000 metri cubi, unde un dozator de mare capacitate, de 28 mc, amestecă dejecţiile animale cu porumb şi secară pentru producerea gazului metan. Inima "uzinei" este o microcentrală ce transformă gazul în electricitate, iar pentru creşterea randamentului a fost adăugată şi o instalaţie ce preia căldura produsă de motorul centralei pentru a o converti tot în electricitate. "Practic, acesta dă 70% din totalul producţiei, iar instalaţia suplimentară 30%, astfel că materia primă e folosită la maximum, 365 zile pe an", spune Matyasi.

Cu profit

Până pe 28 februarie, când centrala cu o putere de 4.557 MWh va fi pusă în funcţiune, Ecoland urmează să obţină licenţa de producător de energie de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie. Cum în primii cinci ani proiectul nu are voie să genereze profit, producţia va fi livrată în Sistemul Energetic Naţional, iar contravaloarea ei va fi compensată cu cea a facturilor emise de Electrica celor două consilii locale şi Consiliului Judeţean, cu tot cu instituţiile subordonate acestuia, de la Direcţia pentru Protecţia Copilului până la Teatrul Regina Maria. Economia depăşeşte câteva sute de mii de euro pe an, doar pentru iluminatul public Primăria comunei Diosig plătind anual circa 100.000 euro, iar CJ, numai pentru propriile sedii, peste 130.000 lei.

La câştigul de acum se va adăuga în câţiva ani încă unul, şi mai consistent. În baza unui nou proiect, Ecoland va putea ambala şi vinde îngrăşământul agricol obţinut la finalul procesului de producere a energiei, ceea ce, spune directorul executiv Stela Babău, va aduce venituri anuale de circa 1,5 milioane euro. Cam cât să se repare câte un drum judeţean în fiecare an ori să se modernizeze complet într-un cincinal...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Băutura-i temelie!!!
Probabil, de vreme ce ilustrul autor al articolului de față identifică "dejecțiile" animale doar cu "urina"... Probabil (prin analogie): " mancarea-i fudulie; doar băutura-i temelie"...
Postat 31 Ianuarie 2016, 14:55 de Danutz
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4163 RON
  • 1 EUR = 4.8288 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON