Lefegiii nimănui: Angajaţii Consiliului Judeţean, "persecutaţi" de secretara judeţului

Funcţionarii Consiliului Judeţean sunt aduşi la sapă de lemn. Cei 150 de angajaţi trebuie să înapoieze circa 14.000 lei, adică 404 lei lunar timp de trei ani, reprezentând drepturi salariale speciale despre care Curtea de Conturi a stabilit că le-au încasat fără drept, deşi ele le fuseseră acordate prin contractul de muncă chiar de către conducerea instituţiei.

Oamenii sunt porniţi mai cu seamă împotriva secretarului judeţului, Carmen Soltănel, pentru că vrea să le reţină din salarii sume mai mari decât au stabilit inspectorii Curţii de Conturi. Ceea ce nu s-a mai întâlnit nicăieri în instituţiile publice din ţară, unde - dimpotrivă - şefii încearcă să-şi apere subalternii şi aşa crunt loviţi prin tăierea salariilor cu 25%.

Povestea sporurilor

Pentru că funcţionarii din instituţiile publice aveau salarii mici, în urmă cu patru ani li s-au acordat diferite sporuri care să le rotunjească veniturile. La Consiliul Judeţean Bihor, prin Hotărârea 37 din 29 februarie 2008, le-au fost acordate aşa-numite drepturi speciale lunare pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii în muncă, precum şi bani pentru ţinută, în total câte 404 lei lunar.

La acea vreme, Hotărârea a fost verificată de Prefectură şi apoi avizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă, instituţii care nu au găsit nimic ilegal în aplicarea ei. Începând din 29 februarie 2008, salariaţii au mai primit şi un spor de dispozitiv, în valoare de 25% din salariul de bază, acordat tot prin HCJ pentru că funcţionarii sunt la dispoziţia instituţiei 24 de ore din 24. Ca urmare, oamenii ajunseseră la venituri lunare ce depăşeau uşor 1.000 de lei. Lucrurile nu aveau însă să rămână aşa.

Ilegale

În iunie 2009, Camera de Conturi Bihor a efectuat un control şi le-a dat funcţionarilor o primă lovitură, hotărând că sporul de dispozitiv acordat pe 2008 era nelegal. Conducerea CJ a contestat decizia în instanţă, dar în decembrie Camera de Conturi a mai făcut un control, când a adăugat primei constatări şi pe aceea că şi drepturile speciale pentru menţinerea sănătăţii în muncă fuseseră tot nelegale.

"Dacă în iunie au găsit ilegal doar sporul de dispozitiv, în decembrie au spus că şi drepturile speciale sunt ilegale. Cum au putut aceste sporuri să devină ilegale în doar cinci luni?", se întreabă Kiss Judit, liderul sindicatului Forum al angajaţilor CJ, convinsă că inspectorii de la Conturi au primit "temă" să le taie din venituri cu orice preţ.

Ulterior, în ianuarie 2010, a mai urmat un control, care a găsit din nou nelegale drepturile speciale, iar în iunie şi pe cel de dispozitiv. Anul următor, în 2011, la fel, au făcut un control şi au decis că drepturile speciale erau nelegale. Ca urmare, conducerii CJ i s-a cerut "stabilirea întinderii prejudiciului cauzat bugetului instituţiei prin acordarea nelegală a drepturilor şi luarea măsurilor legale de recuperare a prejudiciului". Lucru care s-a şi petrecut. Dar ilegal, susţine şefa sindicatului.

Război

Supunându-se deciziei Curţii de Conturi, preşedintele CJ Radu Ţîrle a dispus calcularea prejudiciului şi luarea imediată a măsurilor legale de recuperare a banilor. Dispoziţie nelegală, spune şefa sindicatului. "Dacă drepturile speciale s-au dat prin Hotărâre de Consiliu, tot aşa, prin Hotărâre de Consiliu, trebuia să se dispună şi retragerea acestor drepturi, nu printr-o simplă dispoziţie a preşedintelui", argumentează Kiss, care spune că vinovată de abuz este secretara judeţului, Carmen Soltănel, deoarece l-a consiliat prost pe şeful instituţiei. "Conducerea nu s-a sinchisit să modifice contractul colectiv de muncă, iar reţinerea banilor de la angajaţi s-a făcut fără măcar ca dispoziţia preşedintelui să fi fost trimisă la Serviciul de Resurse Umane. S-a dus Soltănel la Resurse Umane şi a cerut verbal să nu ni se mai dea drepturile. Ăsta e caz penal, abuz în serviciu! Când am întrebat-o în baza cărui act a oprit drepturile, Soltănel a spus că ce să facă ea, să se împuşte?", povesteşte Kiss.

Şefa sindicatului afirmă că, de ochii lumii, conducerea CJ a contestat în instanţă deciziile Curţii de Conturi, dar procesul a fost pierdut tot datorită lui Soltănel, deoarece din cauza acesteia banii aferenţi drepturilor speciale nici nu au mai fost prevăzuţi în bugetul instituţiei. "Dacă instituţia ar fi câştigat împotriva Curţii de Conturi, conducerea trebuia să facă rost de bani. Aşa că a preferat să piardă", spune Kiss.

Cel mai mult salariaţii sunt supăraţi însă că, deşi controalele Camerei de Conturi vizau doar drepturile speciale din 2008 şi 2010, lor le-au fost calculate reţineri şi pe 2009, fără să existe absolut nicio decizie cu privire la nelegalitatea din acel an.

Nu fac ilegalităţi

Soltănel susţine, însă, că şefa sindicatului greşeşte. "Nu era nevoie de o Hotărâre de Consiliu pentru reţinerea banilor, întrucât Curtea de Conturi este superioară Consiliului. Pe de altă parte, nerecuperarea prejudiciilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Aşa că eu nu risc să fac ilegalităţi", spune Soltănel. "Este o aberaţie, cum poate crede cineva că eu am vrut să pierd sume importante din propriul salariu?", s-a apărat secretara, fără a preciza însă că una e să pierzi câteva sute de lei dintr-un venit sub 1.000 de lei, cum e cazul majorităţii funcţionarilor, şi cu totul alta să pierzi 1.000 de lei dintr-un venit de câteva mii, cum e al ei.

Jurista afirmă, de asemenea, că deşi Curtea de Conturi şi apoi instanţa de judecată nu făcuseră nicio referire la sporurile din anul 2009, ci doar la cele din 2008 şi 2010, totuşi conducerea CJ trebuie să reţină oamenilor şi sporurile din 2009. "Dacă în 2008 s-a constatat ilegalitatea, iar în 2009 Curtea de Conturi nu a mai verificat aceste drepturi pentru că eram în judecată şi era suspendată procedura de a lua banii de la oameni, înseamnă că aceste drepturi nu au mai fost ilegale? În plus, în justiţie s-a judecat fără să conteze în ce an au fost daţi banii", explică Soltănel.

Ca-n Kafka

Chiar dacă, principial, secretara are dreptate, angajaţii CJ sunt disperaţi, fiindcă ei sunt singurii pe care, în loc să-i apere, conducerea îi pune la plată mai aspru decât a decis Curtea de Conturi.

"Eu sunt şofer şi răspund dacă se întâmplă ceva cu un demnitar pe care îl duc cu maşina. Dar cu ce sunt vinovat că cei care s-au ocupat de salariul meu au greşit?", se plânge cel mai vechi şofer din CJ. Şi pe bună dreptate, căci după reţineri va rămâne cu doar 350 de lei, bani cu care nu-şi poate ţine familia.

În aceeaşi situaţie sunt şi funcţionarii, care ar putea să rămână cu şi mai puţin, unii chiar cu incredibila sumă de 10 lei, pentru următorii trei ani, cât vor dura reţinerile! Una peste alta, slujbaşilor care în 2008 aveau venituri de 1.000 de lei li s-a tăiat întâi 25% din salarii, din care în 2010 nu au mai primit înapoi decât 15% din cât aveau după tăiere, deci nu din 1.000, ci din 750 lei. Iar dacă din această sumă li se vor tăia şi cei 404 lei cât e dreptul special pierdut, vor ajunge la cel mult 300 de lei pe lună. Iar asta nu e tot, pentru că dacă se va decide că şi indemnizaţia de dispozitiv a fost nelegală, vor fi nevoiţi să şi muncească opt ore pe zi. Ba chiar, pur şi simplu, să aducă bani de acasă.      

"Banii se vor reţine de la oameni chiar dacă renunţă la acest loc de muncă. Avem un coleg care a murit şi în locul lui va trebui să plătească familia. Mulţi mi-au spus că nu vor mai avea ce să le pună copiilor pe masă", spune Kiss Judit. Fără însă ca asta să impresioneze pe cineva şi cu atât mai puţin pe secretara judeţului, Carmen Soltănel. Care, ca un făcut, din câtă ştiinţă juridică stăpâneşte, găseşte argumente numai pentru a opri din banii oamenilor, şi niciodată pentru a le apăra interesele...

Deşi anul acesta Curtea de Conturi a decis că şi sporurile acordate funcţionarilor Primăriei Oradea au fost nelegale, spre deosebire de colegii lor din CJ aceştia au norocul că au fost apăraţi de şefii instituţiei. Primarul Ilie Bolojan a declarat public că nu poate să le ceară funcţionarilor să-şi facă datoria dacă nu au venituri decente, motiv pentru care a contestat decizia Camerei de Conturi Bihor la Curtea de Conturi din Bucureşti.

"Curtea de Conturi nu are competenţe asupra legii care stabileşte negocierea Contractului Colectiv de Muncă. Conform acestei legi, modificările din Contractul Colectiv de Muncă nu le pot face decât părţile contractuale şi eventual instanţa. Aşteptăm rezultatul contestaţiei şi apoi vom vedea cum vom acţiona", spune Gheorghe Bejan, liderul sindicatului Civica din Primăria Oradea. În cazul în care contestaţia va fi respinsă, Primăria va da în judecată Camera de Conturi, iar dacă nici atunci nu va câştiga, sindicatul va da în judecată Primăria pentru ca oamenii să continue să-şi ia drepturile. "Noi avem drepturi speciale de 9 ani, nu de ieri-de azi. Fără ele am avea 600 de lei pe lună, salarii la care am pleca din Primărie cu sutele", afirmă Bejan.