Justiţie în beznă: Ce conţine dosarul foştilor procurori DNA Oradea, acuzaţi că ar fi şantajat o duzină de judecători

Trei foşti procurori DNA Oradea şi o judecătoare a Tribunalului Bihor sunt la un pas de a fi inculpaţi din cauza faimoasei înregistrări despre judecătorii "buni" şi "răi" din Justiţia locală. Secţia de anchetare a magistraţilor îi acuză pe procurorii Ciprian Man, Adrian Muntean şi Cristian Ardelean că au abuzat de funcţii, terorizând judecători cercetaţi pentru corupţie ca să le dea sentinţe favorabile, iar pe judecătoarea Crina Muntean că i-a ajutat în şantaje, instigându-şi colegi la mărturii mincinoase împotriva unora dintre victime.

O înregistrare realizată în sediul DNA Oradea cu aproape doi ani în urmă, nu se ştie de către cine şi de ce, dar care a pus instituţia la stâlpul infamiei, a devenit motivul pentru care Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), cunoscută şi ca Secţia specială (SS), i-a transformat în suspecţi de abuz în serviciu şi şantaj pe trei dintre protagonişti: procurorii Cristian Ardelean, Ciprian Man şi Adrian Muntean. Alături de aceştia, e acuzată şi o judecătoare de la Tribunalul Bihor, Crina Muntean, care i-ar fi ajutat să "aranjeze" magistraţi cercetaţi de DNA ori care achitau persoane inculpate pentru corupţie.

BIHOREANUL vă dezvăluie actul prin care luna aceasta, pe 5 decembrie, fosta şefă a Secţiei speciale Adina Florea îi acuză pe cei patru magistraţi, document care, dincolo de faptul că redă fapte trunchiate şi chiar denaturate, dezvăluie un tablou jalnic al Justiţiei locale. Practic, aceasta ar fi un teatru de luptă între procurori obsedaţi să bage frica în judecători, terorizându-i psihic şi lăsându-i fără mijloace de trai, şi judecători care, în numele independenţei, pretind să nu se amestece nimeni în treburile lor, nici măcar când sunt bănuiţi de corupţie. Totul în condiţiile în care cei chemaţi să stabilească adevărul şi să împartă dreptatea încasează salarii uriaşe fără a oferi justiţiabililor nici adevăr, nici dreptate...

"Denunţaţi" de Doseanu 

Pentru o parte a foştilor procurori DNA Oradea, anul 2019 se încheie la fel de prost cum a început. Pe 4 ianuarie, avocatul Răzvan Doseanu, care a declarat război deschis abuzurilor DNA, publica pe propriul blog o "înregistrare explozivă" realizată după o şedinţă de analiză ce avusese loc cu un an înainte, pe 19 ianuarie 2018, în sediul instituţiei, unde orice aparat de înregistrare este reţinut la intrare. În ea se distingeau vocile procurorilor Ciprian Man, fost şef DNA Oradea (2014–2017), Adrian Muntean, şeful de atunci al Serviciului Teritorial (2017-2019), Cristian Ardelean, Lucian Rus şi Cosmin Pantea, singura absentă fiind Felicia Popovici, pusă ulterior la conducerea instituţiei.

Procurorii discutau despre judecători favorabili şi nefavorabili de la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, plângându-se că unii le fac ferfeniţă dosarele, în timp ce prin dosarele altor parchete "nici nu se uită". Ca judecători ostili erau nominalizaţi Adina Cioflan, Denisa Vidican ori Laura Soane, alţii, precum Antik Levente, Ovidiu Musta sau Florian Filimon, fiind descrişi ca favorabili, iar unii, ca Mihail Udroiu, că ar fi "aşa şi-aşa".

"Să le dăm motive"

Cea mai "explozivă" parte a înregistrării de 36 minute şi 55 secunde era una în care, după ce erau pomenite judecătoarele Adina Cioflan şi Angela Tod (de la Tribunal) şi judecătorii Mihaela Pătrăuş, Mircea Puşcaş şi Traian Munteanu (foşti la Curtea de Apel), procurorul Ciprian Man spunea că dacă "îi trimite Adi (n.r. - Adrian Muntean) în judecată pe ăia 3 o să mai intre frica" şi în alţii. "Se mai liniştesc, da! 100%. Şi dacă nu se liniştesc, măcar, dacă tot o fac, să le dăm motive să aibă boală...", i-a ţinut isonul Cristian Ardelean.

Participanţii la discuţie au comentat şi alcătuirea unor complete de judecată, cântărind probabilităţile ca acestea să dea anumite soluţii, de condamnare sau achitare, în dosarele DNA. "Orice dosar, aşa, la completele astea, va fi aiurea", zicea procurorul Cosmin Pantea despre cazurile ajunse la complete cu judecători ostili. Ardelean, la rându-i, lua în calcul ipoteza punerii sub acuzare şi implicit declarării ca incompatibilă a judecătoarei Cioflan, dar sublinia că tot ar mai rămâne şi judecători nefavorabili, cum ar fi Laura Soane.

Furtună în sistem 

Publicarea înregistrării a declanşat un adevărat tsunami. În aceeaşi zi de 4 ianuarie, la Secţia specială era depusă o plângere penală din partea unei ONG din SUA, conduse de Cristian Terheş (foto), care peste câteva luni avea să devină eurodeputat PSD, acesta susţinând că procurorii "premeditau, plănuiau, organizau şi coordonau acţiuni în vederea influenţării judecătorilor".

Pe 5 ianuarie, Secţia specială anunţa că a deschis o anchetă împotriva celor 5 procurori, iar conducerea DNA că "se delimitează de orice act al personalului din subordine care încalcă normele legale sau codul deontologic al magistraţilor". După încă o zi, secţia pentru judecători a CSM informa că a luat act "cu maximă îngrijorare" de înregistrarea care ar fi arătat "un mod de lucru având ca finalitate deturnarea scopului justiţiei", acuzând "potenţiale practici de intimidare, de presiune asupra judecătorilor prin ticluirea de dosare (...) în vederea obţinerii unor soluţii favorabile".

"Grup infracţional organizat"

Abia după o săptămână, unul din cei 5 procurori, Cristian Ardelean, se scuza că înregistrarea reda "o discuţie la o cafea", precizând însă că el şi colegii săi nu plănuiau "liniştirea" judecătorilor, dar şi că, la rându-i, depusese la SS o plângere pentru identificarea şi tragerea la răspundere a autorului. Cel puţin până acum, degeaba...

Între timp, Doseanu explica BIHOREANULUI provenienţa înregistrării, zicând că o avea dintr-un telefon pe care procurorul Man l-ar fi vândut unui magazin second-hand din Beiuş, fără să-l fi "curăţat" în prealabil, de unde l-a cumpărat un "anonim" care i l-a dat lui. 

Aparatul, adăuga Doseanu, conţinea o "colecţie" mai mare de înregistrări făcute de Man cu procurori şi angajaţi SRI care sprijiniseră tehnic anchetele anticorupţie. Menţionând că l-a predat Secţiei speciale, avocatul acuza procurorii că au constituit un "grup infracţional organizat" şi au pus la cale "infracţiuni faţă de unii judecători, ca să bage frica în ei", prima înregistrare fiind "doar vârful unui aisberg".

DNA Oradea, decapitat

La finalul lunii ianuarie, la propunerea conducerii DNA, CSM a avizat revocarea procurorilor Ciprian Man şi Cristian Ardelean, mutaţi la Parchetul Bihor, motivând că menţinerea lor în DNA "putea genera nu doar un prejudiciu de imagine, ci şi o percepţie eronată asupra calităţii actului de justiţie". CSM completa, de asemenea, că Man îşi asumase în faţa secţiei pentru procurori "neglijenţa în exprimare", dar arătase că "niciodată nu a ameninţat judecători".

Pe de altă parte, procurorul Adrian Muntean s-a mutat la conducerea Parchetului Marghita, iar Cosmin Pantea la Parchetul Beiuş, singurul protagonist al înregistrării rămas în DNA fiind Lucian Rus, alături de Felicia Popovici, instalată şefă în locul lui Muntean. De atunci, DNA Oradea n-a mai trimis în judecată alţi suspecţi de corupţie, cu excepţia viceprimarului Beiuşului, Ovidiu Dăescu, al cărui dosar fusese început, însă, cu mai mulţi ani înainte.

Careu de suspecţi 

Deşi Doseanu promitea că va dezvălui şi alte înregistrări, discuţia din 19 ianuarie 2018 a rămas singura "probă" a "abuzurilor" procurorilor, pe baza căreia trei dintre ei - Ciprian Man, Adrian Muntean şi Cristian Ardelean - s-au ales acum cu calitatea de suspecţi într-un dosar instrumentat de celebra fostă şefă a SS, Adina Florea (foto). Procesul verbal prin care le-au fost aduse la cunoştinţă învinuirile - şantaj, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, instigare şi divulgare de informaţii nepublice - susţine că procurorii au fabricat dosare judecătorilor Adina Cioflan, Angela Tod, Mihaela Pătrăuş, Traian Munteanu şi Mircea Puşcaş, pentru a-i forţa să pronunţe condamnări în dosarele de corupţie. 

Potrivit ordonanţei, au fost prigoniţi şi alţi magistraţi, din dorinţa judecătoarei Crina Muntean, aflată "într-o relaţie foarte apropiată" cu procurorul Ciprian Man, victime fiind Raluca Cuc - "pentru că era cea mai bună judecătoare din secţia penală a Tribunalului", Denisa Vidican - "pentru că a promovat la Curtea de Apel Oradea" şi Ovidiu Galea - "pentru că pur şi simplu (n.r. - Crina Muntean) nu-l suporta".
De altfel, Crina Muntean s-a ales cu aceeaşi calitate de suspect, şi nu doar pentru "instigarea" lui Man, ci şi a unor colegi judecători, cărora le-ar fi cerut mărturii mincinoase împotriva fostului şef al Parchetului Bihor, Vasile Popa, cercetat de DNA şi condamnat, culmea, pentru şantaj...

Suspectă... 

Pe lângă "americanul" Cris Terheş, trei din cei patru magistraţi - Man, Ardelean şi Muntean - au fost denunţaţi Secţiei speciale, pe 21 ianuarie, şi de judecătoarea Adina Cioflan (foto), "clientă" DNA într-un dosar din 2013 privind înmatricularea frauduloasă a peste 1.000 autoturisme. Pe atunci, la secţia de contencios a Tribunalului, unde activa, erau sute de procese prin care cumpărătorii de maşini second-hand cereau înmatricularea fără plata taxei de poluare. Întrucât litigiile cu Serviciul Înmatriculări durau mult, două grefiere au fost bănuite că introduceau actele unor persoane în dosarele deja aflate în judecată şi prin care se cerea înmatricularea câte unei maşini, sentinţele astfel falsificate ducând însă la înregistrarea chiar şi a 30-50 autoturisme. 

Având informaţii că afacerea se derula cu complicitatea unui avocat care transmitea grefierelor şpăgi de 300-500 euro pentru fiecare maşină, dar şi că de ea nu erau străine nici judecătoarele Adina Cioflan şi Angela Tod, procurorii le-au atribuit calitatea de suspecte, pentru fals intelectual, într-o anchetă începută de procurorul Ciprian Man şi continuată apoi, când acesta a fost transferat la Bucureşti (2017-2018), de Cristian Ardelean. 

... denunţătoare

În plângerea sa, Cioflan l-a reclamat pe Man că a înregistrat dosarul ca şi cum ar fi pornit de la o sesizare a poliţiştilor DGA din 21 martie 2013, deşi în aceeaşi zi, câteva ore mai devreme, chiar ea se prezentase la DNA să denunţe situaţia înmatriculărilor. 

Judecătoarea s-a plâns că ulterior, când dosarul a ajuns la Ardelean, acesta, instigat de Man, a continuat s-o cerceteze "pentru a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, constând în pronunţarea (n.r. - de către ea şi colega Tod) a unor hotărâri judecătoreşti favorabile DNA Oradea". Dovada, susţinea Cioflan, ar fi chiar înregistrarea din ianuarie 2018, dar şi faptul că la scurt timp după discuţia dintre procurori, Ardelean a decis continuarea cercetării ei. Concret, a dispus o expertiză grafologică pentru a se stabili dacă semnăturile de pe sentinţele falsificate îi aparţineau, după ce în 2013 o asemenea expertiză ar fi concluzionat că nu. 

Incompatibilizată

Pe baza înregistrării şi a spuselor lui Cioflan, SS a reţinut că procurorii "au decis să dispună trimiterea în judecată a unor judecători cu scopul de a-i intimida pe toţi ceilalţi şi de a-i determina să pronunţe soluţii contrare prevederilor legale". O probă ar fi că, în timp ce era ţinută suspectă, în aprilie 2018, la judecătoarea Cioflan a ajuns un dosar al DNA, care i-a cerut recuzarea pe motiv că, fiind ea însăşi cercetată, era incompatibilă să judece cazul. 

Actul SIIJ nu pomeneşte, însă, despre motivele pe care Ardelean le-a avut pentru a continua cercetarea judecătoarei. Potrivit noii expertize grafologice dispuse de procuror, semnăturile de pe sentinţele frauduloase au fost "executate probabil" chiar de Cioflan, care de altfel, la fel ca Tod, fusese sancţionată de CSM pentru că şi-a exercitat atribuţiile cu "rea credinţă şi gravă neglijenţă". E drept, ulterior judecătoarele au obţinut anularea sancţiunii în instanţă, iar după doar 7 luni de anchetă, în august 2018, Ardelean le-a clasat dosarul, constatând că probele împotriva lor nu erau suficiente. Problema logică, la care SS nu răspunde, este că, astfel scăpate de presiune, procurorul nici nu le mai putea constrânge pe judecătoare să dea sentinţe favorabile.

Judecătoare instigatoare 

Cioflan a denunţat-o şi pe colega ei de la Tribunal, Crina Munteanu, fiindcă l-ar fi ajutat pe Ciprian Man să-l "înfunde" pe Vasile Popa (foto), fost şef al Parchetului Bihor, trimis în judecată în 2014 pentru luare de mită de la doi afacerişti şi şantajarea altuia, faptă pentru care a şi fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare. 

Popa fusese acuzat de DNA şi pentru că l-ar fi instigat pe şeful Serviciului de Medicină Legală, dr. Gabriel Mihalache, să facă o prelevare de organe "într-un caz în care legea interzicea expres acest fapt, cu consecinţa compromiterii autopsiei". Un agent de pază fusese omorât în bătaie de 8 bărbaţi, prelevarea făcându-se după declararea victimei în moarte cerebrală. Cioflan a susţinut că "în repetate rânduri" Crina Muntean i-a cerut "să dispună schimbarea încadrării juridice" a faptei agresorilor, din omor calificat în tentativă de omor, "fără să-i pese că în acest fel ar fi fost favorizaţi" criminalii, scopul urmărit fiind doar acela "de a confirma acuzaţia adusă de Man Ciprian procurorului Popa Vasile".

Totodată, a reţinut anchetatoarea Florea, Crina Muntean "se străduia să fabrice probe" împotriva colegei Cioflan, "instigând" alţi trei judecători să dea "declaraţii mincinoase" care s-o incrimineze în dosarul înmatriculărilor frauduloase. De altfel, ordonanţa arată că referitor la cei trei magistraţi - Alin Văsonan, Dorinela Roşu şi Carmen Orban - "se va dispune extinderea urmăririi penale şi începerea urmăririi penale in rem".

Atac la independenţă 

Tot la SIIJ a depus o plângere împotriva procurorului Adrian Muntean o fostă judecătoare a Curţii de Apel, Mihaela Pătrăuş (foto), care s-a simţit cercetată abuziv laolaltă cu doi foşti colegi, Traian Munteanu şi Mircea Puşcaş. Procurorul a fost învinuit că "şi-a arogat o competenţă exclusivă a instanţelor de a evalua soluţiile date de un judecător", fiindcă "şi-a permis să tragă la răspundere penală trei judecători cu rang de curte de apel pentru soluţia dată într-o cauză, aceasta reprezentând o veritabilă ingerinţă adusă independenţei justiţiei şi a judecătorilor". 

Anchetatorul le întocmise celor trei judecători un dosar pornind de la cazul milionarului sătmărean Vasile Lucuţ, patronul Unicarm, trimis în judecată pentru agresarea în 2004 a unui inspector sanitar-veterinar. În 2011, afaceristul fusese condamnat la 8 luni de închisoare cu suspendare, dar completul format din Pătrăuş, Munteanu şi Puşcaş i-a admis o contestaţie în anulare prin care l-a exonerat. După un an, în urma demersurilor veterinarului, un alt complet a reluat însă dezbaterile, stabilind că trioul judecase contestaţia milionarului fără ca victima să fi fost înştiinţată, menţinând condamnarea. 

Închis, redeschis, închis

Decizia completului Pătrăuş-Munteanu-Puşcaş a determinat o anchetă realizată de procurorul Marius Iancu, pe atunci şeful DNA Oradea, care descoperise "intervenţii" făcute de Lucuţ şi doi poliţişti sătmăreni pe lângă comisarul şef Gheorghe Pătrăuş, soţul judecătoarei, aceştia fiind interceptaţi discutând despre cum urma "doamna doctor" să rezolve cazul. Iancu a clasat dosarul, dar Adrian Muntean l-a redeschis în martie 2015, apreciind că judecătorii "au aplicat cu rea-credinţă dispoziţiile legale" pentru a împiedica "executarea pedepsei" de către afacerist, punându-i sub învinuire pentru abuz în serviciu şi favorizarea infractorului.

Atât doar că până în 2017 nu a finalizat ancheta, iar Pătrăuş a obţinut de la Curtea de Apel Oradea obligarea acestuia să o soluţioneze în 6 luni, ceea ce Muntean, între timp promovat la şefia DNA Oradea, n-a făcut. Prin urmare, judecătoarea a obţinut transferarea dosarului la Structura centrală, care în mai puţin de 3 săptămâni l-a închis, pe motiv că "nu există probe care să dovedească faptul că suspecţii şi-au îndeplinit cu rea credinţă atribuţiile". 

"Cu încrâncenare"

Pătrăuş l-a denunţat pe procurorul Muntean că a anchetat-o "cu încrâncenare" şi "în scopul răzbunării", fiindcă îi refuzase "arestarea unor persoane acuzate în dosarele întocmite" de el, dând ca exemplu cazul avocatului Ioan Sava, cercetat pentru trafic de influenţă şi ulterior chiar condamnat definitiv la 3 ani de închisoare. 

În plus, Pătrăuş a susţinut că "prin intermediul unor persoane", nenominalizate, procurorul i-a transmis "mesaje că va fi urmărită şi executată când va greşi", şi a divulgat presei informaţii nedestinate publicităţii, adică interceptările convorbirilor dintre poliţişti, fapt ce i-a adus "un grav prejudiciu de imagine". De asemenea, prevalându-se de clasarea decisă de DNA central, Pătrăuş l-a acuzat pe procuror de şantaj şi cercetare abuzivă, plângându-se că din cauza aceasta a fost nevoită să se pensioneze, deşi era şefa secţiei penale a Curţii, deci în apogeul carierei.

Îmbolnăviţi şi sărăciţi

Potrivit ordonanţei SIIJ, abuzurile procurorilor DNA Oradea s-au concretizat în "stări de frică, temere, nelinişte, care rezultă cu prisosinţă" şi din declaraţiile altor judecători. Unul dintre aceştia, Mihail Udroiu, a acuzat "construirea" de către procurori a unor dosare cu judecători, lăsate "în nelucrare ani mulţi" şi soluţionate în final de Structura centrală a DNA prin clasare. "Cercetarea judecătorilor a produs consecinţe grave atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor, în condiţiile în care unii aveau credite bancare, de pildă judecătoarea Cuc Raluca, aflată într-o situaţie extrem de delicată financiar, sau judecătoarea Florica Roman, al cărei soţ a făcut accident vascular cerebral". În realitate, însă, Cuc a fost angajată după suspendarea din magistratură (2014-2016) tocmai la cabinetul avocaţial Doseanu. 

Un alt judecător, Olimpiu Berindei, a confirmat că anchetarea colegilor săi le-a produs acestora "mari traumatisme psihice", exemplificând cu Denisa Vidican, "nevoită să urmeze tratament şi în prezent". Şi Vidican subliniază că perioada cât a fost suspendată din funcţie a fost una de "suferinţă", fiind lăsată fără venituri. 

Intervenţie pentru un violator 

Declaraţii împotriva procurorilor a dat şi judecătoarea Florica Roman (foto), care împreună cu Denisa Vidican, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea fuseseră suspectaţi de abuz în serviciu, trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului, fals şi complicitate la fals din cauza unui dosar din 2010. O amică avocată ar fi apelat la Roman să-i scoată din puşcărie ginerele, condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare pentru tentativă de viol, iar judecătoarea ar fi intervenit la colegi pentru o soluţie favorabilă.

Cazul a iscat un scandal uriaş între magistraţii DNA Oradea şi cei ai Tribunalului şi Curţii de Apel, care au acuzat procurorii că prin întrebările puse celor 4 judecători le-au lezat independenţa şi au violat secretul deliberărilor. 48 de judecători au declanşat o acţiune fără precedent, cerând CSM să se pronunţe dacă pot fi interogaţi despre deliberări. Răspunsul nu le-a fost favorabil, CSM stabilind că obligaţia judecătorului de a păstra secretul deliberării încetează în momentul când e acuzat de o încălcare a legii. Or, investigaţia DNA viza tocmai suspiciuni de abuz şi corupţie...

"Ţinte"

Roman s-a plâns SS că procurorii i-au transformat pe judecători în "ţinte", urmărind "aranjarea completelor de judecată, prin teroarea exercitată împotriva lor, eliminându-i pe unii prin trimiterea în judecată şi indicând în locul lor alţi judecători agreaţi, astfel încât să constituie «complete bune» şi «complete rele». Apariţia în spaţiul public a înregistrării discuţiei dintre procurori a fost percepută de judecători ca o eliberare de sub teroarea în care se aflau". 

La fel ca Cioflan, Roman a susţinut că "nu s-ar fi putut ajunge la o asemenea situaţie de terorizare a judecătorilor de către procurorii DNA dacă nu ar fi ajutaţi chiar din interiorul magistraţilor judecători de unii colaboratori zeloşi ai structurilor DNA, precum judecătoarea Crina Muntean, care din 2010-2012 era într-o relaţie foarte apropiată cu procurorul Ciprian Man, văzut aproape non-stop în biroul său din cadrul Tribunalului".

Raluca Cuc i-a confirmat spusele, susţinând că "am fost tot timpul dominată de frică", iar "procurorul Man Ciprian a exercitat presiuni psihice asupra mea". Cum anume? "Prin trimiterea la locul de muncă a unor citaţii în ziua de vineri, pentru a mă prezenta la DNA Oradea luni sau marţi, astfel încât în tot weekend-ul să stau într-o continuă stare de frică şi temere, gândindu-mă ce se va întâmpla luni sau marţi". 

Povestea telefonului

Ordonanţa SS "rezolvă" şi provenienţa înregistrării, redând pur şi simplu o poveste halucinantă a altui martor, fostul comisar-şef Remus Indrei (foto), fost şef al Poliţiei Beiuş, inculpat de DNA în 2015 în celebrul dosar al poliţiştilor corupţi din IPJ Bihor, pensionat şi apoi intrat în PSD, la fel ca "americanul" Cris Terheş.

Potrivit lui Indrei, în februarie 2018 şi-a cumpărat de la magazinul Orange din Beiuş un telefon Iphone6 nou, pe care l-a dus chiar atunci la un atelier de reparaţii telefoane, "pentru mai multe setări". Aici, un angajat i-a "formatat telefonul" şi i-a introdus în el datele din cel vechi, inclusiv înregistrarea din sediul DNA Oradea, despre care a aflat, absolut întâmplător, abia după un an, când a accesat aplicaţia "reportofon", "descoperind în ea o înregistrare denumită «Şedinţă 19.01.2018»".

Indrei a povestit că, ascultând-o, a recunoscut vocile procurorilor Pantea şi Man, originari din Beiuş, şi, dându-şi seama că "era o discuţie cu prilejul căreia se vorbea despre avocatul Doseanu şi despre soţia acestuia", dar şi despre procurorul Sabău Gligor, fost şef al Parchetului Beiuş, şi el cercetat de DNA pentru corupţie şi condamnat încă nedefinitiv la 4 ani de închisoare pentru luare de mită, "i-am trimis fişierul audio avocatului Doseanu şi procurorului Gligor". 

"Nu îmi pot explica împrejurările concrete în care acest fişier audio a fost stocat în telefonul mobil pe care eu l-am achiziţionat la data de 13.02.2018, dar cu certitudine pot afirma că era stocat în memoria telefonului", a pretins Indrei, sugerând că "este posibil" ca aparatul pe care l-a cumpărat, deşi sigilat, "să fi aparţinut anterior procurorului Man".

Fără verificări

SS i-a cerut lui Indrei să-l predea abia pe 22 ianuarie 2019, la două săptămâni după ce avocatul Doseanu s-a folosit de el, şi abia pe 23 septembrie, deci după 8 luni, a cerut o percheziţie informatică asupra telefonului; nici măcar o expertizare! Pe 16 octombrie, arată ordonanţa Adinei Florea, percheziţia informatică a fost realizată, cu concluzia "că în memoria terminalului mobil expertizat (n.r. - termen folosit abuziv) era stocat fişierul audio cu denumirea «20180119 092722.m4a» ce conţine înregistrarea discuţiei purtate între procurorii DNA Oradea, creat în data de 19.01.2018 la ora 9:27:22". 

Deşi în realitate fişierul se numea cu totul altfel decât pretinsese fostul poliţist anchetat de DNA, Florea nu a încercat să lămurească nepotrivirea, în schimb a concluzionat că "existenţa mijlocului material de probă susţine întru totul activitatea infracţională a procurorilor din cadrul DNA Oradea cu privire la acţiunile de şantaj, instigare la şantaj şi abuz în serviciu la care plănuiau a fi supuşi judecătorii din instanţele bihorene prin începerea urmăririi penale împotriva unora dintre ei şi trimiterea în judecată a altora".

În sarcina procurorului Ciprian Man, fosta şefă a SS a reţinut o faptă de abuz în serviciu (prin care ar fi vătămat-o pe judecătoarea Adina Cioflan) şi 5 de instigare la şantaj (cărora le-ar fi căzut victime aceeaşi Cioflan, împreună cu Angela Tod, Mihaela Pătrăuş, Traian Munteanu şi Mircea Puşcaş). Faţă de procurorul Cristian Ardelean, anchetatoarea a decis continuarea urmăririi penale pentru 2 fapte de şantaj şi 2 de abuz în serviciu (Cioflan şi Tod), iar în privinţa procurorului Adrian Muntean 3 fapte de şantaj şi 3 de abuz (Pătrăuş, Munteanu şi Puşcaş), plus una de divulgare a informaţiilor nepublice (vătămată fiind Pătrăuş). În fine, anchetatoarea SIIJ a făcut-o suspectă pe judecătoarea Crina Muntean pentru 5 fapte de favorizarea infractorului, o instigare la mărturie mincinoasă şi 2 de instigare la abuz în serviciu (cu privire la Cioflan).

Pe nemestecate

Nicăieri din documentul Adinei Florea nu reiese ce investigaţii a făcut pentru a stabili dacă declaraţiile judecătorilor - toţi din categoria "ostili" faţă de DNA - reflectă adevărul, nici ce probe a administrat. Din el nu rezultă nici măcar dacă povestea lui Indrei privind provenienţa înregistrării a fost verificată prin audierea angajaţilor magazinului Orange şi ai service-ului de telefoane.

De altfel, procurorul Man a ţinut ca în procesul verbal să se consemneze că, pur şi simplu, nu înţelege acuzaţiile, anchetatoarea sa neprecizând momentele săvârşirii faptelor imputate, neprezentându-i în ce constă vătămarea drepturilor ori eventualele pagube suferite de presupusele victime: "Nu mă prevalez de dreptul la tăcere, dar nu sunt în măsură să fac declaraţii, având în vedere că acuzaţiile sunt neinteligibile şi solicit să fie lămurite".

Fostul şef DNA Oradea îşi acuză anchetatoarea că doar şi-a însuşit declaraţiile celor 5 judecători cum că i-ar fi "terorizat" pentru a obţine de la ei sentinţe favorabile, deşi acestea sunt lipsite de logică deoarece la data "şantajului" unul dintre ei, Mircea Puşcaş, era în închisoare, doi erau pensionaţi (Traian Munteanu şi Mihaela Pătrăuş), Angela Tod nu a judecat niciodată cauze penale, iar Adina Cioflan nu avea în judecare niciun dosar DNA şi, oricum, dacă DNA o punea sub acuzare, ar fi devenit incompatibilă, deci nu-i putea oferi sentinţe favorabile.  

Cristian Ardelean consideră şi el nejustificată decizia fostei şefe SS, spunând că Adina Florea "a încropit o poveste aiuritoare, neinteligibilă până şi pentru profanii dreptului, bazându-se pe raţionamente ajuridice, pur speculative". 

Crina Muntean, la rându-i, afirmă că anchetarea sa de către SIIJ este o însăilare bazată doar pe acuzaţiile colegei Cioflan, deja cercetate şi clasate de Inspecţia Judiciară anul trecut. De altfel, judecătoarea susţine că, în fond, acţiunea Secţiei speciale, la fel cum fusese anterior şi a Inspecţiei Judiciare, are ca scop "liniştirea" acelor magistraţi "care au avut constant o poziţie anticorupţie", afirmând că "acolo unde IJ nu este suficient de eficientă, se activează SIIJ", pentru a opri cercetarea şi judecarea suspecţilor de corupţie, fie ei şi judecători. 

Magistraţi buni versus magistraţi răi, doar că justiţiabililor le e tot mai greu să înţeleagă care sunt unii şi care sunt ceilalţi...

ŢINUŢI OCUPAŢI
Cercetaţi şi disciplinar

Ancheta declanşată în ianuarie a.c. de SIIJ împotriva celor trei procurori ex-DNA şi judecătoarei Crina Muntean a fost dublată în luna iulie şi de o acţiune disciplinară a Inspecţiei Judiciare faţă de Ciprian Man şi Cristian Ardelean, pentru "manifestări ce aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului Justiţiei, săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu". Motivul? "Au făcut o serie de afirmaţii, în prezenţa altor colegi, prin care au fost încălcate standardele de conduită impuse magistraţilor", "limbajul utilizat la adresa unor judecători este de natură a contraria şi indigna opinia publică", existând "îndoieli cu privire la seriozitatea, independenţa, imparţialitatea şi integritatea procurorilor".

Pe 11 decembrie, însă, CSM a suspendat judecata disciplinară, din cauza anchetei SS, prioritară, "până la soluţionarea" dosarului penal. Hotărârea, care poate fi atacată în 15 zile de la comunicare la completul de 5 judecători al Înaltei Curţi, ar putea duce la prescrierea acţiunii disciplinare în condiţiile în care, potrivit Legii 317/2004 privind CSM, aceasta nu poate fi exercitată mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii faptei, adică 19 ianuarie 2018, ziua discuţiei înregistrate în sediul DNA Oradea.

ANTI-PRESĂ
BIHOREANUL, "co-inculpat"

Una dintre cele mai neobişnuite acuzaţii aduse de Secţia specială "lotului DNA Oradea" este că procurorii ar fi divulgat presei informaţii nedestinate publicităţii. Potrivit fostei judecătoare Mihaela Pătrăuş, în 2015 procurorul Adrian Muntean ar fi oferit Evenimentului Zilei pasaje din convorbirile a doi poliţişti sătmăreni care ar fi apelat la soţul ei pentru a interveni în favoarea patronului Unicarm. "Consider că numai procurorul Muntean Adrian putea fi cel care le-a divulgat", a subliniat Pătrăuş, anchetatoarea Adina Florea precizând în ordonanţă că ulterior "informaţiile au fost preluate şi de alte publicaţii de presă, în special de cotidianul local BIHOREANUL, cu scopul acuzării mediatice" a fostei judecătoare.

La rându-i, judecătoarea Florica Roman îl acuză pe procurorul Ciprian Man că ar fi pornit "o campanie denigratoare în media, în special prin ziarul BIHOREANUL, la adresa judecătorilor din raza Curţii de Apel Oradea, despre care se afirma că îi apără pe corupţi, în contrapondere cu o prezentare favorabilă a procurorilor DNA, care luptau cu corupţia din justiţie". 

În acelaşi ton, judecătoarea Laura Soane s-a plâns SIIJ că "pentru a mă discredita în ochii opiniei publice erau comandate în presa locală articole defăimătoare la adresa mea şi a familiei mele (n.r. - aluzie la propriul soţ, fost condamnat)". Soane a exemplificat că în 2017 "un reporter de la BIHOREANUL i-a luat un interviu fostului preşedinte al Curţii de Apel Oradea, Dana Cigan, în care a întrebat-o direct dacă i se pare normal ca un judecător ca Laura Soane sau Traian Munteanu, consideraţi corupţi, să judece dosare penale".

În realitate, întrebarea nu făcea nicio nominalizare şi viza o problemă de percepţie publică: "Ce încredere poate avea justiţiabilul într-un complet de trei magistraţi, dintre care unul a fost trimis în judecată de DNA pentru corupţie, chiar dacă achitat, iar un altul are soţul condamnat pentru trafic de persoane?".

URTICARIA ŞI LIMBARIŢA
Adina Florea, out din anchetă

Deşi pe 5 decembrie le-a atribuit celor trei foşti procurori DNA şi judecătoarei Crina Muntean (foto) calitatea de suspecţi, marţea trecută dosarul i-a fost luat Adinei Florea din cauza unei gafe care i-a demonstrat lipsa de imparţialitate. Crina Muntean a cerut recuzarea anchetatoarei, deoarece raportat la cererea sa de amânare a audierii pe motive medicale, Florea a spus că Muntean "are urticarie", iar când avocata a replicat că diagnosticul putea fi o afecţiune pe fondul unei boli mai grave, autoimune, procuroarea SIIJ a spus că "de asta nu scapă".

În motivarea deciziei de admitere a cererii de recuzare, adjunctul SIIJ, Nicolae Marin, a explicat că folosirea de către procurorul de caz a sintagmei "arată o poziţionare nefirească a acestuia în desfăşurarea urmăririi penale, ostilă, în vecinătatea stării de duşmănie". Incidentul i-a oferit Crinei Muntean şansa să contraatace, anunţând că a formulat împotriva anchetatoarei o plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de divulgare a diagnosticului şi solicitând totodată expertizarea psihiatrică a Adinei Florea.