URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 20 IULIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Csomortanyi Istvan, președintele PPMT, explică rezultatul lamentabil la Bacalaureat al elevilor maghiari prin imposibilitatea de a trece examenul la limba română. El propune ca elevii maghiari din România să învețe româna ca pe o limbă străină. Şi adevărul e că, de data asta, Csomortanyi are perfectă dreptate. Poți să te naști în România, dar dacă limba ta maternă e maghiara, pentru tine româna va fi mereu o limbă străină...
Zic şi eu
Adrian Cris
Ultima ispravă este un Cod administrativ care imprimă un ritm şi mai nebun. Nu doar primăriile, ci şi consiliile judeţene, prefecturile şi serviciile guvernamentale vor fi obligate să comunice în limbile minorităţilor, adică vor face noi angajări în sistem. Foştii primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ-uri vor avea pensii speciale, tot din, chipurile, bugetele locale, iar cei actuali vor putea valorifica terenuri şi clădiri cu voturile a doar jumătate plus unu din consilieri, fapt ce va reduce şi mai drastic patrimoniile...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
În spatele fiecărui om politic pe care îl vedeţi la tv sau prin ziare se află o mulţime de oameni care muncesc pe brânci. Sub funcţii de şef de cancelarie, şefi de cabinet, experţi, consilieri sau asistenţi, oamenii aceia pe care nu îi vedem niciodată fac munca efectivă despre care şeful lor bate din gură. Ei sunt marii anonimi ai lucrurilor ce se întâmplă, totuşi, în aparatul de stat, pe care, din pricina supărării noastre generalizate, le ignorăm.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteţi de acord cu ideea primarului Ilie Bolojan de a înfiinţa o televiziune a Primăriei, finanţată din bani publici?






De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 5 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Codul Administrativ a fost inițial adoptat sub forma unei legi care însă a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de către Curtea Constituțională, iar proiectul de lege s-a întors în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată (peste 60%) determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hipertermic. Sunt afectate în special persoanele vârstnice cu afecţiuni cardio-respiratorii şi copiii mici.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
10 Iulie 2019, 09:10

Judecătoare la judecată: Inspecţia Judiciară cere sancţionarea disciplinară a judecătoarei Crina Muntean, de la Tribunalul Bihor

Judecătoare la judecată: Inspecţia Judiciară cere sancţionarea disciplinară a judecătoarei Crina Muntean, de la Tribunalul Bihor EXECUŢIE. Crina Muntean (foto) e de părere că cercetarea Inspecţiei Judiciare "ascunde alte obiective" decât respectarea legii. "Nu sunt singurul judecător împotriva căruia s-a promovat o acţiune pe motive neînţelese, însă eu continui să spun aceleaşi lucruri de 20 ani şi am aceleaşi principii. Nu-mi schimb gândirea după cum se schimbă conducerea politică a statului"

S-a terminat ancheta disciplinară declanşată de Inspecţia Judiciară împotriva a 7 judecători orădeni, foşti membri ai Colegiului de conducere al Tribunalului Bihor, cărora li se reproşa că ar fi încălcat procedura de repartizare aleatorie a cauzelor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, precum măsurile preventive sau interceptările, lăsându-le anul trecut, contrar legii, exclusiv pe mâna unui singur magistrat - fosta vicepreşedintă Crina Muntean. 

În cazul a 6 magistraţi acuzaţiile au fost retrase, singura trimisă în judecată disciplinară în faţa CSM fiind Muntean, în prezent simplu judecător în cadrul Secţiei penale. Motivul? Şi-ar fi manipulat colegii şi s-ar fi opus reorganizării Secţiei penale, ignorând repetat cereri pentru ca dosarele penale să fie judecate de toţi magistraţii acesteia. "Părerea mea nu încalcă nicio dispoziţie legală. Practic, sunt sancţionată pentru cum gândesc. Să spui că doar eu înţelegeam implicaţiile, iar ceilalţi 6 colegi, care au semnat hotărârea, au fost manipulaţi de propunerea mea, este o jignire la adresa lor", susţine judecătoarea, care pledează "nevinovat".

Anchetă cu peripeţii 

BIHOREANUL a scris despre ancheta IJ şi la sfârşitul lunii mai, la scurt timp după ce inspectorii judiciari au descins la Oradea pentru a-i audia pe judecătorii Tribunalului. Cercetările porniseră în ianuarie, la sesizarea avocatului Răzvan Doseanu (foto), aflat în conflict cu DNA Oradea, care o considera pe judecătoare drept o apropiată a procurorilor anticorupţie şi parte a unui sistem care ar favoriza condamnările "clienţilor" acestora. 

Concret, Doseanu a reclamat încălcarea de către Muntean a normelor cu rang de principiu instituite prin Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi puse în aplicare prin implementarea programului informatic Ecris, care ar fi trebuit să determine în mod aleatoriu magistratul care judecă un dosar sau altul. Or, în perioada 1 ianuarie - 21 noiembrie 2018, Muntean a fost singurul judecător de drepturi şi libertăţi al Tribunalului.

Verificările prealabile au fost sumare, explică raportul finalizat pe 2 iulie de inspectorii Cornelia Ana Dima şi Roxana Ioana Petcu, fără să detalieze motivul pentru care iniţial, pe 21 februarie, au propus clasarea cazului. Cert este că şeful IJ, Lucian Netejoru, a respins însă soluţia, cerând o anchetă completă, "cu orice alte dovezi necesare conturării unei situaţii de fapt complete", cum ar fi culegerea unor puncte de vedere din partea tuturor membrilor Colegiului de conducere al Tribunalului, conducerii executive, preşedintelui Secţiei penale şi judecătorilor, etc.

Urmarea? Pe 11 aprilie, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii disciplinare atât împotriva judecătoarei Muntean, cât şi a colegilor care în perioada 2015-2018 au făcut parte din Colegiul care, printre altele, stabileşte numărul şi componenţa completelor de judecată: Cristian Monenci, Călin Sabău, Anca Şilinca, Liana Ionescu (toţi magistraţi în cadrul Secţiei civile), Florin Bendea (între timp promovat la Curtea de Apel Oradea) şi Alexandru Bogdandi (în prezent preşedintele Judecătoriei Salonta).

Judecători "dedicaţi"

Inspectorii susţin că în instanţele din Bihor numărul completelor care judecau măsuri preventive şi metode de supraveghere a fost restrâns într-o primă fază, printr-o hotărâre a conducerii Curţii de Apel Oradea din 30 septembrie 2015, în care s-a invocat prevenirea de eventuale scurgeri de informaţii confidenţiale. 

La acea vreme, măsura a fost apreciată pozitiv de Inspecţia Judiciară, şi chiar dată ca exemplu de urmat altor instanţe din ţară. Ulterior, însă, în perioada 2016-2017, chiar dacă scandalurile de corupţie s-au stins, iar încălcarea principiului repartizării aleatorii nu se mai justifica, Tribunalul Bihor a menţinut această formă de organizare, cu judecători "dedicaţi", şi nu doar de drepturi şi libertăţi, ci şi de cameră preliminară şi de fond, pentru că Secţia penală a instanţei a funcţionat mereu cu o schemă incompletă, cu doar 4-5 judecători. 

Potrivit IJ, situaţia a generat nemulţumirea unor judecători, încărcaţi cu un volum de lucru care depăşea de trei ori media pe ţară. Potrivit raportului, Rareş Şerban şi Alexandru Bogdandi au cerut încă din 2017 ca toţi colegii din cadrul secţiei să judece cauze de drepturi şi libertăţi, cel din urmă semnalând şi în scris acest lucru conducerii Tribunalului. 

Propunerea a fost respinsă permanent de Crina Muntean, pe motiv că "ar fi vulnerabilizate dosarele penale dacă toţi judecătorii şi grefierii secţiei ar avea acces la datele confidenţiale", iar Colegiul şi-a însuşit argumentul, amânând să facă o schimbare şi rezumându-se doar la discuţii în contradictoriu, fără să se documenteze serios despre legalitatea situaţiei.

Colegiu fără putere

Puşi să explice motivul, Cristian Monenci, Călin Sabău, Anca Şilinca, Alexandru Bogdandi, Florin Bendea, Liana Ionescu au avut, în mare, aceleaşi apărări, arătând spre judecătoarea care ar fi împiedicat orice dezbatere asupra acestei probleme: Crina Muntean. 

"Membrii Colegiului nici nu ar fi putut realiza implicaţiile câtă vreme nu funcţionau în cadrul Secţiei penale, ci judecă alte materii, astfel încât nu puteau cunoaşte cu amănunţime şi profunzime nici configuraţia exactă a completelor şi nici regulile de repartizare în materie penală", pretinde raportul IJ, ca şi cum cei 6 magistraţi ar fi fost simple marionete ale colegei lor şi nu şi-au pus niciodată problema existenţei unei nereguli în repartizarea completelor. 

Ca să întărească ideea, inspectorii susţin, totuşi, că - prin invocarea pericolului "sifonării" de informaţii - Muntean a pus problema "într-un mod care era de natură a bloca orice dezvoltare ulterioară, nefiind un aspect ce ar fi putut fi verificat în vreun fel".  

Pro şi contra

De cealaltă parte, judecătoarea Muntean s-a apărat invocând hotărârea din 2015 a Curţii de Apel, care a instituit proceduri de siguranţă pentru evitarea scurgerilor de informaţii. În esenţă, a spus ea, singura sa grijă a fost să păstreze confidenţialitatea lucrărilor privind măsurile speciale de supraveghere în timpul urmăririi penale.

Apărările i-au fost respinse, însă, de inspectorii judiciari, care susţin că Muntean "a urmărit excluderea unor judecători din activitatea de drepturi şi libertăţi", ajungându-se ca "pe baza unor simple suspiciuni, nesusţinute de dovezi, magistraţii să fie împărţiţi în cei apţi să păstreze confidenţialitatea lucrărilor şi judecători presupuşi apriori că vor dezvălui informaţii din dosarele penale". 

Inspectorii susţin, mai mult, că nici măcar nu s-a dovedit că au existat cu adevărat "cazuri de dezvăluire de informaţii din dosare". "Chiar şi existenţa unor cazuri punctuale nu poate, în niciun caz, să conducă la suspiciuni vizând întreg corpul de judecători din cadrul unei instanţe, răspunderea neputând fi generalizată", spune raportul.

La judecată

Cert e că, pe când ceilalţi 6 judecători din Colegiul Tribunalului au fost scoşi de sub acuzaţii, faţă de judecătoarea Muntean Inspecţia a dispus admiterea sesizării, pentru "nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor". Concluzia a fost prezentată Secţiei pentru judecători a CSM, care le poate respinge ori, dimpotrivă, admite. 

"O aberaţie!", spune Muntean, care consideră ancheta tendenţioasă, subiectivă şi pe lângă lege. "Va trebui să îmi pregătesc o apărare în care să demonstrez că ceilalţi 6 judecători care făceau parte din Colegiu puteau înţelege la fel de bine ca mine normele de organizare. E inadmisibil să spui că nu contează hotărârea, ci propunerea, argumentele mele şi discuţiile pe care le-am iniţiat. Aşa, mâine se va deschide dosar de abuz în serviciu nu funcţionarului care decide, ci petentului care face cererea şi i se aprobă. Nu m-am gândit că se va ajunge aici. Trebuie să fiu sancţionată pentru greşeli, nu să se inventeze greşeli", spune Muntean, hotărâtă să-şi dovedească dreptatea. 

Asta dacă nu cumva i se va intenta o nouă acţiune disciplinară, pentru că a îndrăznit să... se apere.


PROCES
Judecată la CSM

Secţia de judecători CSM îndeplineşte rolul de instanţă în domeniul răspunderii disciplinare a acestora. După primirea sesizării, preşedintele Secţiei fixează termenul de judecată, iar procesul se desfăşoară ca unul obişnuit, părţile putând solicita administrarea de probe, iar judecătorul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau de un avocat. În cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, Secţia aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii şi cu circumstanţele acesteia, de la un simplu avertisment până la excluderea din breaslă.

Hotărârile Secţiei pot fi contestate de judecătorul sancţionat ori de IJ, soluţia finală aparţinând Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2139 RON
  • 1 EUR = 4.7326 RON
  • 1 HUF = 0.0145 RON