URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 19 NOIEMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Este evident că, după marele război al tranșeelor cu pasaje subterane și girații îngropate, urmează  bătălia pentru parcări. Însă ideea de a lăsa pe mâna unui investitor specializat această afacere trebuie analizată cu foarte mare atenție, în niciun caz după sistemul „da, șefu’, am înțeles, să trăiți!”.
Zic şi eu
Adrian Cris
Duminică, prima oară în ultimii 30 de ani, am avut cu adevărat din ce alege la Preşedinţie, nu doar „răul mai mic”, ci şi binele, să zic aşa. Electoratul de dreapta (spre deosebire de simpatizanţii unor Dăncilă, Diaconu, Cumpănaşu etc, ale căror exigenţe sunt modeste) a acuzat, însă, o altă premieră, ruşinoasă: lipsa dezbaterii, a confruntării între pretendenţi...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Klaus Iohannis știe că nu e un tip șarmant cu electoratul. I-ar plăcea la maxim dacă n-ar trebui să interacționeze cu nicio ființă umană, să nu fie nevoit să zâmbească fals în fața camerelor, să nu dea mâna cu nimeni niciodată. Trecerea de la dezinvoltura balcanică a lui Băsescu la seriozitatea atât de neromânească a lui Iohannis a fost prea brutală pentru publicul larg, în ochii căruia președintele ar trebui să fie un tip de viață, chefliu, cu vicii, slobod la gură, cu râs zgomotos și cu inima bătând în ritm de manea...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Cu cine veți vota în turul doi al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam anterior, poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Procedura popririi presupune o adresă se înfiinţare a popririi emisă de executorul judecătoresc şi comunicată terţului poprit (care, de regulă este fie angajatorul debitorului, fie o bancă).
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Diagnosticul de infarct miocardic acut (IMA) se bazează pe durerea toracică severă şi celelalte simptome (nelinişte, anxietate, paloare, transpiraţii), fiind completat de datele de laborator, electrocardiogramă şi tehnicile imagistice. Bolnavul cu IMA prezintă unele modificări sanguine nespecifice (creşterea numărului de leucocite şi a VSH) şi unele modificări specifice (creşterea cantităţii de enzime specifice muşchiului miocardic ca urmare a necrozei).
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
01 Noiembrie 2019, 12:11

John, aurul şi americanii: Viaţa incredibilă a unui bihorean, imigrant clandestin ajuns om de afaceri prosper în SUA

John, aurul şi americanii: Viaţa incredibilă a unui bihorean, imigrant clandestin ajuns om de afaceri prosper în SUA DRUMUL DE 4 ANI. Aproape 4 ani i-au trebuit lui Ioan Jinari (foto) să ajungă din Roşia Montană până pe celebra Ellis Island în New York, unde în 1900 a debarcat de pe un transatlantic alături de sute de alţi imigranţi din toată Europa
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Viaţa demnă de un scenariu de Hollywood a unui copil transilvănean care la finalul secolului XIX pornea în aventura vieţii sale spre America, ţara în care ştia că toate visurile se împlinesc, este povestită astăzi de strănepotul acestuia, orădeanul Răzvan Cheregi, într-o carte care parcă le vorbeşte şi milioanelor de români care caută un trai mai bun peste graniţe în zilele noastre. 

Romanul "Imigrantul" împleteşte faptele reale cu imaginaţia autorului în încercarea de a recrea drumul spre succes, presărat cu peripeţii, greutăţi şi dor de casă pe care l-a parcurs John Jinar, băiatul din Ardeal ajuns mare afacerist peste Ocean. 

Economistul şi imigrantul 

Economist de profesie, Răzvan Cheregi (foto) a lucrat mai bine de 17 ani în sistemul bancar (BCR, BRD, UniCredit şi Allianz), ocupând inclusiv poziţii de management importante. Din 2018, şi-a lansat propria companie de consultanţă în domeniu şi totodată oferă cursuri de educaţie financiară.

După CV, nu mulţi ar ghici că Răzvan este şi scriitor. Pasionat de destinul fabulos al străbunicului său, Ioan Jinari, care a luat numele de John Jinar odată cu plecarea în căutarea visului american, economistul orădean a studiat timp de aproape trei ani informaţii privind migraţia din Europa spre America la finalul secolului XIX, le-a pus cap la cap cu poveştile pe care le-a auzit de la neamuri despre viaţa plină de aventuri a străbunicului său, a adăugat şi nişte imaginaţie şi a scris un roman, pe care l-a intitulat sugestiv "Imigrantul". 

Inspirat de fapte reale, volumul care redă povestea unui adolescent din Transilvania devenit om de afaceri prosper în Statele Unite a fost lansat recent în Oradea, la Lotus Center, într-un mod inedit, mai mulţi actori recreând câteva scene "extrase" din carte, cu bătăi din America începutului de secol XX.

Ţara tuturor posibilităţilor 

Povestea lui John Jinar chiar merită spusă. Crescut de un bunic înstărit din zona Roşiei Montane, care avea mult pământ şi exploata inclusiv mine de aur, Ionuţ a decis să plece din ţară la doar 14 ani, văzând cum Imperiul Habsburgic îi oprima pe românii din Transilvania, le lua mai tot ce produceau şi le dădea drepturi doar celor care îşi luau nume ungureşti. 

"Mai ales în zona controlată de maghiari era opresiune politică şi religioasă. Străbunicul meu a plecat şi pentru că aflase că America este ţara tuturor oportunităţilor", povesteşte strănepotul, crescut cu poveşti despre John Jinar spuse de mama lui, dar şi de oamenii din Popeşti, satul în care înaintaşul său învăţase în adolescenţă cum se face mineritul de cărbuni şi în care avea să se stabilească la întoarcerea în ţară. 

Fuga de 4 ani... 

Supărat că-i pleacă nepotul, dar înţelegându-i mâhnirea, bunicul i-a făcut rost de un permis de liberă trecere prin Austro-Ungaria, ca să nu fie oprit, şi i-a dat şi nişte bani de drum. Călătoria lui Ionuţ a început în 1896 şi a durat nu mai puţin de 4 ani! Când, în sfârşit, după numeroase aventuri, a ajuns în Italia, la Genoa, adolescentul s-a îmbarcat pe furiş pe un vapor imens ce ducea o mulţime de oameni spre "lumea liberă", unde toţi erau egali. S-a ascuns într-un container, căci îi fuseseră furate actele, banii şi chiar biletul de vapor. 

Ionuţ a ajuns pe pământ american în 1900, pe Ellis Island, unde debarcau emigranţii europeni. Strănepotul său a şi găsit, într-o bibliotecă online accesibilă contra cost, registrul în care fusese trecut şi John Jinar ca imigrant din Transilvania. 

"În America şi-a găsit de lucru pentru un magnat al chibriturilor, Ohio C. Barber, fondatorul unui oraş, care astăzi îi poartă numele, adică Barberton. Străbunicul meu îi era portar şi şofer", povesteşte Răzvan Cheregi. Entuziast şi pus pe fapte mari într-o societate în plină dezvoltare, John Jinar lucra, în paralel, şi într-o fabrică de cămăşi. În plus, aduna cămăşile folosite, aruncate de alţii, le spăla, le curăţa şi apoi le vindea. 

John şi minele de aur 

Imigrantul şi-a pus bani deoparte şi a intrat în afaceri. Pe parcursul celor aproape 40 de ani petrecuţi în America, John Jinar şi-a deschis chiar şi un mic hotel, după cum povesteşte strănepotul său, a înfiinţat una dintre primele biblioteci româneşti din SUA, ba chiar a participat şi la explorările pentru mine de aur în Alaska. 

"Continentul era deja explorat în mare măsură, dar Alaska nu. A participat la câteva expediţii şi a reuşit să găsească zăcăminte unde, pe vremea aceea, îţi puneai numele şi primeai o revedenţă de pe urma exploatărilor făcute de statul american sau de companii", spune autorul cărţii "Imigrantul". Aşa a ajuns John să aibă la un moment dat în bancă lingouri din aur în valoare de 55.000 dolari. "Am găsit cecul între lucrurile lui. Am găsit în registre vechi şi banca în care a avut aurul. Am făcut paritatea şi astăzi ar valora 1,8 milioane dolari", povesteşte Răzvan. 

John a supravieţuit unor încăierări prin baruri, unui incendiu care i-a mistuit casa şi altor provocări. Strănepotul a descoperit că a fost implicat şi într-una dintre asociaţiile româneşti din SUA care militau - sau făceau lobby, cum s-ar spune azi - pentru unirea Transilvaniei cu România, înainte de 1918. Ionuţ învăţase de la bunicul său din Roşia Montană că mai valoros decât aurul este "pământul moşilor şi strămoşilor noştri", care, chiar şi cotropit, poate fi recuperat. 

Bogătaşul din Popeşti 

Răzvan Cheregi a descoperit că străbunicul său a fost căsătorit de mai multe ori în SUA, dar nu ştie sigur dacă a avut sau nu urmaşi. A găsit, ce-i drept, oameni cu numele Jinar în zona Ohio, deci e foarte posibil ca neamul lui John să se fi extins şi peste Ocean. 

Cert e că, la 55 de ani, în anii ’30, John Jinar a revenit în Transilvania şi s-a stabilit în Popeşti, sat de unde era soţia lui, tot imigrantă. Strănepotul nu ştie clar de ce s-a întors, dar crede că a avut legătură atât cu dorul de ţară, cât şi cu Marea Criză care a lovit SUA în 1929. "La întoarcere a cumpărat teren. Normal, era un copil al cărui pământ a fost răpit de Imperiul Habsburgic. Cei din Popeşti povesteau că întotdeauna le dădea mai mult din arendă decât se înţelegeau la început", spune Răzvan. 

Până în anii ’60, la finele cărora s-a stins, cu averea confiscată de comunişti, bătrânul John ţinea în sat seri de poveşti despre aventurile lui în ţara tuturor posibilităţilor. Astăzi, poveştile sunt duse mai departe de strănepot în cartea "Imigrantul", care va avea şi o continuare. Chiar dacă a trecut atât amar de vreme, tema e cât se poate de actuală, căci din România au plecat în ultimii ani milioane de alţi "Johni"...


"Este o carte excepţională şi un subiect demn de adus în conştiinţa naţională, până la preşedintele Trump. Incredibil ce viaţă a trăit John!"
Bryan Heathman, preşedintele editurii "Made for Succes", SUA


CHEMAREA PĂMÂNTULUI
Răzvan Cheregi, ambasador RePatriot 

Volumul "Imigrantul" a fost publicat de Răzvan Cheregi pe propria cheltuială. Orădeanul vrea să îl lanseze şi pe pieţele europene, acolo unde sunt comunităţi româneşti. "Cartea se adresează în primul rând românilor de dincolo. Cred că se vor regăsi în multe dintre aventurile lui John", spune el. 

Cartea poate fi cumpărată din librăria "Cărtureşti" din Oradea la preţul de 55 lei, iar în curând va putea fi achiziţionată şi de pe un site dedicat, www.imigrantul.ro. Răzvan a decis că va aloca o parte dintre veniturile de pe urma cărţii ca să lanseze o bursă anuală pentru o familie de români care munceşte în străinătate dar vrea să se întoarcă în ţară şi să înceapă un business.

De altfel, din acest an, Răzvan Cheregi este "ambasador" al proiectului naţional #RePatriot, al cărui scop este tocmai facilitarea accesului românilor din Diaspora la oportunităţile de afaceri din ţară. "Avem nevoie de oamenii aceştia, de mentalitatea pe care au câştigat-o în ţările de adopţie, să aducă valorile de business de acolo", spune economistul. 

Pentru bursa pe care o plănuieşte, vrea să obţină susţinere şi sub formă de sponsorizări de la bănci şi companii, sperând că s-ar putea oferi iniţial o bursă de 10.000 euro. Proiectul este încă la început, dar omul din spatele lui speră să poată oferi prima bursă de anul viitor.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
1011010
Nu-i vina austriecilor sau a ungurilor că n-am știut să ne impunem, am fost folosiți mereu ca masă de manevră. Imperiu ăsta o lăsat ceva în urmă altfel stăteam pe grămada de pietre lăsată în urmă de turci. În Oradea nu s-o construit aproape nimic de la imperiu la comunism, acum nu sântem să refacem decent ce ne-o lăsat în urmă austro-ungarii. Cât despre pământuri am ales greșit, 1848-49 alături de austrieci împotriva ungurilor, austrieci care ne-or dat pe mâna lor în 1867, nu mă mir că ne-or maghiarizat sau desconsiderat.
Postat 02 Noiembrie 2019, 12:50 de two
Materialism...satana...un fund a vazut moise ce a cerut sa l vada pe dumnezeu
Ce sa cauti in america daca nu bani,ca sex ai in ro mai tare ca si in caracal,visul american,indian,chinez de la rasarit,voi ce cautati cu acest cotidian de joasa speta,bani,asta vreti asta aveti.
Postat 02 Noiembrie 2019, 12:30 de tamasesti
Razvan Cheregi
Un om deosebit. Succes si cu proiectul national "#RePatriot"! Tot respectul!
Postat 02 Noiembrie 2019, 08:03 de 1011010
Felicitari pt carte!
Multe generatii de romani au distrus ocupatia ungureasca si cea austriaca in Transilvania. De remarcat faptul ca si atunci lumea emigra tot peste ocean, cu precadera in America de Nord si nu la rasarit in Rusia, desi mai sunt azi unii nostalgici, sau mai nou pupincuristi ai dicatorului cu "8 Dan".
Postat 02 Noiembrie 2019, 07:00 de 1011010
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3159 RON
  • 1 EUR = 4.7729 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON