Interviu cu șeful Biroului Poliției Rutiere Oradea, comisarul Alin Gherman: „Agenţii care dirijează circulaţia o să dispară”

Este poliţist din 2005 şi şi-a ales meseria "din convingere", dorindu-şi-o încă de la 6 ani, când a primit de la tatăl său, profesor de matematică, un joc cu indicatoare rutiere.

Şeful Biroului Poliţiei Rutiere Oradea, comisarul Alin Gherman, explică cititorilor BIHOREANULUI impactul proiectelor de infrastructură rutieră ale municipalităţii asupra circulaţiei din oraş, datorită cărora agenţii nu vor mai trebui să stea în intersecţii, vorbeşte despre propunerile făcute de poliţişti Primăriei pentru reducerea numărului de accidente, despre desfiinţarea parcărilor de pe trotuare, "liniuţe", drifturi, motociclişti gălăgioşi şi percepţia populară despre "favorizarea" şoferiţelor...

Dacă ar fi ţinut cont de Poliţie...

- În ultimii 10 ani traficul rutier s-a transformat în Oradea: a fost extinsă şoseaua de centură şi completată cu pasaje supraterane, s-au construit străzi şi poduri noi, Piaţa Unirii a fost reconfigurată... Care sunt, din perspectiva Poliţiei Rutiere, avantajele şi dezavantajele?

- Dezvoltarea reţelei stradale este, evident, benefică pentru fluidizarea traficului, la fel şi faptul că Oradea are o centură cu două benzi pe sens. Pe această şosea, care e una de viteză, montarea parapeţilor despărţitori de sens a redus semnificativ numărul accidentelor, cauzate în principal de pătrunderea pe sensul opus pe fondul neadaptării vitezei. Multe accidente mortale puteau fi evitate dacă se ţinea cont de avizul Poliţiei Rutiere dat Companiei Naţionale de Drumuri, ce impunea montarea de la început a separatoarelor. De altfel, de ani întregi cerem acest lucru şi pe Şoseaua Borşului. După multe adrese şi sancţiuni, CNAIR a rezolvat problema pe centură. Sperăm să se rezolve şi pe Borşului.

- Dar Primăria, când concepe proiectele, ţine seama de propunerile poliţiştilor?

- Da. Orice modificare în configurarea traficului se face după analize în Comisia de circulaţie, din care fac parte specialişti ai Primăriei, Poliţiei Rutiere, OTL şi CNAIR, iar unul dintre factorii cei mai importanţi de care ţinem seama este transportul în comun, căruia trebuie să-i creştem viteza de deplasare.

- Centura e periculoasă pentru pietonii care o traversează sărind parapeţii. La noua Piaţă 100 accesul e greoi şi parcările insuficiente. A propus Poliţia îmbunătăţiri?

- Pe centură, montarea separatoarelor a descurajat traversarea pietonilor, şoseaua nici nu le este destinată, pot s-o traverseze doar prin câteva locuri special amenajate sau folosind transportul în comun. Sunt autobuze care asigură accesul la obiectivele economice de pe marginea şoselei. În ce priveşte zona Pieţei 100, ambuteiajele apărute după deschidere s-au redus, mai persistă doar în intervale scurte de timp. OTL a pus la dispoziţie autobuze care pleacă din 10 în 10 minute de la fosta piaţă de vechituri. Problemele vor fi soluţionate complet prin construirea unei pasarele pietonale şi a unui pasaj rutier, pe care înţeleg că Primăria le va face.  

Fluidizare prin desfiinţare...

- Cum vedeţi traficul în Piaţa Unirii? Nu s-ar impune interzicerea lui completă în zonă?

- Într-un viitor nu foarte îndepărtat, din câte înţeleg, Primăria îşi doreşte ca Piaţa Unirii să devină exclusiv pietonală, lucru posibil după construirea pasajelor subterane (din Parcul Traian şi Centrul Civic - n.r.). Până atunci nu, deoarece din zonă afluieşte spre şi dinspre instituţii din străzile Universităţii şi Armatei Române.

- Municipalitatea pregăteşte şi reconfigurarea ca pietonal a Pieţei Ferdinand. E în regulă, din perspectiva Poliţiei Rutiere?

- Da. Am avizat propunerea Primăriei şi participăm la stabilirea unor soluţii de trafic. Când ni s-a pus la dispoziţie planul de reconfigurare ne-am gândit inclusiv la accesul mijloacelor de transport în comun, pentru că trebuie să existe şi această posibilitate, pentru autobuze mai mici.

- Pe străzile adiacente Pieţei Unirii se formeză ambuteiaje. Ce soluţie vedeţi?

- Odată cu deschiderea parcării subterane din strada Independenţei, pe porţiunea cuprinsă între Avram Iancu, Mihai Viteazu şi Traian Moşoiu vor fi desfiinţate parcările de pe partea stângă a acestor străzi, pentru a se circula pe două benzi.

... şi prin subteran

- O altă zonă aglomerată e turbogiraţia, unde dimineaţa traficul trebuie dirijat de agenţi. La fel şi în alte intersecţii şi în apropierea şcolilor. Cum poate fi rezolvată problema?

- Să nu uităm că turbogiraţia asigură accesul dinspre DN1, cea mai aglomerată şosea din ţară, precum şi faptul că, odată cu dezvoltarea oraşului, au crescut valorile de trafic dinspre suburbii. Prin construirea Podului Prezan, o parte din trafic s-a mutat spre strada Făcliei, de unde ajunge parţial în Parcul Traian. Intersecţia din Bulevardul Magheru va fi dinamizată prin construirea pasajului ce va lega Parcul Traian de Parcul Brătianu, iar traficul dinspre Aleea Ştrandului spre Parcul Traian nu se va mai intersecta cu cel care rămâne la suprafaţă. Fluidizarea va fi amplificată, de asemenea, şi prin lărgirea Podului Dacia. Se va facilita legătura pe verde intermitent între Parcul Traian şi Aleea Gojdu, dinspre Averescu spre Magheru şi de pe Magheru spre Aleea Ştrandului.

- Cât vor ajuta aceste pasaje proiectate pentru Centrul Civic? Existau alternative mai ieftine ori mai bune?

- Odată cu cele două pasaje nu va mai fi necesară dirijarea circulaţiei de către agenţii Poliţiei Rutiere. Asta o să dispară. Costurile investiţiilor nu sunt de competenţa Poliţiei, dar soluţii mai ieftine nu văd. Că vor fluidiza circulaţia e sigur.

- Există şi alte puncte de conflict rutier?

- Ar mai fi, nu la fel ca în zona Parcul Traian - Magheru, în intersecţia Nufărului - Noica - Ciheiului, tot datorită dezvoltărilor de la marginea oraşului. Rezolvarea poate fi creşterea gradului de utilizare a transportului în comun.

- Aţi luat în calcul suplimentarea numărului agenţilor în mai multe zone la orele de vârf? Unii ar vrea o prezenţă permanentă...

- Ideal ar fi ca agenţii să constate contravenţii şi să desfăşoare acţiuni pentru prevenirea accidentelor, nu să dirijeze circulaţia. Prin proiectele municipalităţii noi am urmărit ca dirijarea să se mai facă doar în cazuri excepţionale, la evenimente social-culturale, sportive, de divertisment, cu afluenţă mare de public. Dirijarea în alte situaţii nici nu e o soluţie modernă.

"Nu ridicăm maşini"

- Unde au loc cele mai multe accidente grave şi cum ar putea fi prevenite?

- Sunt cam aceleaşi locuri, pe Clujului, Dacia, Decebal, Borşului, pe unde se merge cu viteză. Cauzele au rămas şi ele aceleaşi: încălcarea priorităţilor de trecere şi indisciplina pietonilor care traversează neregulamentar. Noi desfăşurăm multe acţiuni de prevenţie, dar rezultatele depind şi de participanţii la trafic, care trebuie să conştientizeze că e în interesul lor să respecte regulile. Din fericire, numărul accidentelor mortale s-a redus de la 10-12 pe an la mijlocul anilor 2000 la 4-6 în ultimii patru ani.

- Ce măsuri luaţi după fiecare accident grav, în afară de a stabili responsabilitatea?

- În primul rând verificăm semnalizarea rutieră, dacă trecerea pentru pietoni e presemnalizată, semnalizată şi marcată corespunzător, ce se poate face pentru a creşte vizibilitatea. În ultimii doi ani în Oradea s-au făcut multe marcaje suplimentare, inclusiv în "zimţi de crocodil", pentru presemnalizarea trecerilor, s-au vopsit multe în roşu... Deci nu se produce un accident grav de pe urma căruia să nu tragem concluzii şi să nu facem îmbunătăţiri.

- Poliţia Rutieră şi Poliţia Locală au echipaje comune? Cum funcţionează?

- Nu noi avem echipaje comune cu Poliţia Locală, ci colegii de la Ordine Publică cu atribuţii de poliţist rutier. Deci nu ridicăm maşini şi nu verificăm tonajul vehiculelor grele. 

"Şoferul orădean are o conduită mai europeană"

- Cât de utile sunt camerele video pentru a stabili responsabilitatea accidentelor?

- Sunt foarte utile. De pildă, după accidentul de astă-toamnă din intersecţia Decebal - Octavian Goga, camera de supraveghere ne-a ajutat să găsim şoferul care a lovit un copil pe bicicletă şi apoi a plecat de la faţa locului. Un martor ne-a indicat un model de maşină greşit, dar datorită înregistrării am identificat autorul rapid.

- Avem multe parcări pe trotuare, contestate de pietoni, unele neavizate de Poliţie. E normal?

- În Comisia de circulaţie am analizat sesizările şi s-a procedat la desfiinţarea parcărilor respective, la fel şi a celor amenajate până în colţuri de intersecţii sau în treceri de pietoni.

- Cum aţi descrie şoferii din Oradea?

- Şoferul orădean, din punctul meu de vedere, are o conduită mai europeană, respectă regulile într-o măsură mai mare.

Maşini mai puternice pentru Poliţia Rutieră

- Probleme fac şi unii motociclişti: "slalomează" între maşini, îşi turează motoarele noaptea... Ce faceţi pentru a-i opri?

- Un motociclist cu experienţă nu goneşte în oraş şi nu turează inutil motorul. Poliţia Rutieră participă la deschiderea sezonului moto cu acţiuni preventive şi în ultimii doi ani nu am avut niciun accident mortal cu motociclişti. În ce priveşte deranjul produs de motociclişti, am făcut verificări în trafic împreună cu reprezentanţi ai RAR şi ai Direcţiei de Sănătate Publică, pentru că dânşii au sonometru, pentru a măsura nivelul de zgomot la mersul în gol şi la mersul în sarcină. Intenţionăm să achiziţionăm şi noi un asemenea aparat.

- Apropo de achiziţii, pe lângă Passat-uri vechi, Poliţia Rutieră are Loganuri şi VW Polo. Fac faţă? Câte motociclete mai aveţi şi de ce nu se văd?

- Poliţia Rutieră are două motociclete BMW puternice, pe care însă nu le putem folosi non-stop pentru că doar anumiţi colegi au experienţa necesară. Ziua sunt folosite mai mult pe drumurile naţionale, iar pe timpul nopţii, în sezonul estival, una va fi folosită în oraş. În ce priveşte parcul auto, ne-am dori înlocuirea Passat-urilor şi Loganurilor din 2006 cu maşini care să ţină pasul cu parcul auto civil, să zic aşa, care trebuie supravegheat. Ar putea fi maşini mai puternice la Poliţia Rutieră.  

- Tot mai mulţi poliţişti insistă pentru dotarea cu camere personale şi de bord, atât pentru a se proteja, cât şi ca mijloace de probă. Există şanse în acest sens?

- Se discută pe forumurile profesionale şi la nivel naţional. Noi suntem pentru.

Mai indulgenţi cu doamnele

- Revenind la zurbagii: se mai fac "liniuţe"? Vedem pe internet băieţi de bani gata care se laudă cu drifturi. Cât de des îi prindeţi?

- De când s-au montat camere de supraveghere s-au cam oprit "liniuţele". După drifturile recente de la Era Park s-a făcut dosar penal, Parchetul urmează să dea o soluţie.

- Lămuriţi nişte percepţii publice: au sau nu poliţiştii plan de amenzi? Sunt mai indulgenţi sau nu cu şoferiţele decât cu bărbaţii?

- Plan de amenzi nu există. Poate a fost cândva, dar din 2005, de când sunt în Poliţia Rutieră, nu ne-a spus nimeni să dăm atâtea amenzi sau să suspendăm atâtea carnete... Cu doamnele suntem mai indulgenţi, poate şi pentru că au un comportament mai civilizat, conduc mai prudent şi încalcă mai puţin regulile.

"Fiecare formaţiune de Poliţie are un Godină"

- În trecut aţi avut şi poliţişti prinşi cu şpăgi. Integritatea, sau lipsa ei, este o problemă de calitate umană sau una de sistem, a "filtrului" de acces şi de menţinere în serviciu?

- Cel puţin în ultimii 10 ani nici unul dintre poliţiştii Biroului Rutier Oradea - şi suntem cam 50 - nu a făcut obiectul unei cercetări pentru luare de mită.

- Poliţistul braşovean Marian Godină a devenit faimos pentru umorul inteligent, dar şi pentru criticile aduse atât şoferilor, cât şi superiorilor. Ce părere au colegii despre el? Aveţi în Bihor un Godină nedescoperit?

- Sunt mulţi poliţişti de valoare în fiecare structură şi mulţi talentaţi. Avem colegi pasionaţi de pictură, de muzică, de fotbal... Când ne mai întâlnim şi noi la o poveste nu lipseşte umorul. Să ştiţi că fiecare formaţiune de Poliţie are un Godină al ei.