URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 22 AUGUST 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Problema subvenţiilor trebuie privită însă cu reticenţă, cel puţin din două motive. O dată, pentru că la ce lipsă de forţă de muncă există în Oradea, e imposibil de crezut că oamenii săraci nu-şi pot găsi de lucru. Şi atunci, de fapt pe cine subvenţionăm? Pe oamenii săraci sau pe oamenii fără chef de muncă?
Zic şi eu
Adrian Cris
În aproape trei decenii scurse de când şi-a schimbat prima oară denumirea, PSD a avut câteva figuri iconice. Între ele, după Ion Iliescu, cel "sărac şi cinstit", la loc de seamă a fost mereu Ecaterina Andronescu, cea "săracă şi citită". Universitar, chimistă pe bune, nu ca Leana, rector al Politehnicii din Bucureşti, de două ori preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor şi de trei ori ministru al Educaţiei (sub Năstase, Boc şi Ponta), Doamna Cati s-a bucurat în partid de o popularitate reală, nu confecţionată.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
După ce, secole de-a rândul, şi-au luat-o pe coajă din toate poziţiile de la cotropitorii străini, românii şi-au câştigat libertatea de a fi bătuţi de instituţiile propriului stat: Miliţia, Securitatea, Armata, Poliţia, ocazional şi de forţele para-militare ale minerilor. Ultima intrată în păruiala generală asupra poporului căruia i s-a urcat democraţia la cap este Jandarmeria Română.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre felul în care gestionează autorităţile combaterea pestei porcine africane?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam recent, a intrat în vigoare prima dintre cele "trei legi ale justiţiei" mult discutate în ultimul timp în spaţiul public, respectiv Legea nr. 207/2018 pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale. Vezi ce boli poate indica!
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
În caz că nu aţi observat, fobiile faţă de anumite vieţuitoare sunt mai des întâlnite decât cele care au ca obiect alte animale. De exemplu, femeile tind să se teamă mai mult de insecte şi păianjeni decât de - să zicem - porumbei. Mult mai mulţi oameni se tem de şerpi decât de pisici. De şobolani decât de mămăruţe. În acest articol vom discuta despre psihologia fricii şi cum teama a jucat un rol adaptativ în dezvoltarea speciei umane.
22 Februarie 2018, 14:40

Interviu cu Felix Koppelmann, preşedintele Comunităţii Evreilor: "În Oradea, antisemitismul este istorie"

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Unul din trei orădeni era, odinioară, evreu. Azi, la mai bine de o jumătate de secol după masivele deportări în lagărele naziste, comunitatea evreilor din Oradea mai numără doar 700 de persoane. Câţiva dintre aceştia au prins ororile Holocaustului, ceilalţi sunt urmaşii unei populaţii care a contribuit decisiv la edificarea Oradiei moderne.  

Preşedintele Comunităţii Evreilor din Oradea, membru în comitetul director al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Felix Koppelmann, vorbeşte pentru cititorii BIHOREANULUI despre moştenirea evreiască a oraşului, despre relaţia cu autorităţile locale, cu celelalte comunităţi confesionale locale şi cu liderii acestora, despre felul în care orădenii îşi tratează concitadinii evrei, dar şi despre prejudecăţile la adresa acestora.

Generaţia de aur, prioritară…

- Cât de semnificativă este comunitatea evreiască din Oradea? În ce domenii activează membrii ei, cu predilecţie?

- Holocaustul a decimat comunitatea evreiască din Oradea. Din cei 30.000 de evrei duşi în lagăre s-au întors 2.700, unii luând apoi drumul exilului în Africa de Sud, Canada, America şi Israel. Astăzi, am rămas circa 700 şi suntem cea mai mare comunitate evreiască din ţară, după Bucureşti. Vorbim de evrei după "legea întoarcerii", adică despre cei care au un bunic evreu. Paradoxal, avem o comunitate relativ tânără, cu media de vârstă de 50 de ani, avem şi tineret şi copii. Activează în toate domeniile, de la meseriaşi şi mici întreprinzători până la oameni de afaceri de anvergură, licenţiaţi în Drept şi Medicină...

- E o comunitate unită? Ce activităţi comune desfăşoară membrii ei?

- Este chiar strâns unită. Ţinem toate sărbătorile, zilele de naştere, din păcate şi comemorările, împreună. La Centrul Comunitar Evreiesc se organizează evenimente şi activităţi pentru toate categoriile de vârstă, pentru tineret, dar şi pentru "generaţia de aur", ai cărei membri se adună să joace rummy, să croşeteze, să picteze, iar noi le pregătim inclusiv gustări. De asemenea, merg în grupuri organizate la teatru, la concerte, la cofetărie.

- Câţi supravieţuitori ai Holocaustului mai sunt în Oradea şi cum îi sprijină comunitatea?

- Supravieţuitori sunt consideraţi toţi cei născuţi înainte de 9 mai 1945, nu doar cei care s-au întors de la Auschwitz. În Oradea sunt cam 50-60. Ei sunt prioritatea noastră. Prin Federaţia Comunităţilor Evreieşti, mai multe fundaţii internaţionale evreieşti derulează programe de ajutorare a acestora. Supravieţuitorii din Oradea au facilităţi precum o masă la suma modică de 7 lei, pe care o pot lua la cantină sau, dacă nu pot, li se duce acasă. Aceştia primesc medicamente, unii cu o coplată, alţii nu, în funcţie de venit, li se fac ochelari, proteze, ba chiar, dacă este cazul, primesc şi un îngrijitor sau doi la domiciliu.

"Dintr-o ruină a apărut o perlă a oraşului"

- Toamna trecută, la final de Şabat, aţi redeschis Sinagoga Ortodoxă, care arată foarte bine. Cât au durat lucrările de reabilitare, cât au costat şi cine a plătit?

- Este poate cea mai frumoasă sinagogă din România şi, fiind monument istoric, a trebuit să restaurăm toate piesele originale, de la pardoseală şi acoperiş până la picturi şi jilţuri. Lucrările au durat circa 9 ani, din motive tehnice. Spre exemplu, fiind construită în urmă cu mai bine de 120 de ani, Sinagoga nu avea fundaţie. La reabilitare au contribuit mii de donatori din comunitatea noastră şi din străinătate, inclusiv din ţări ca Argentina. De asemenea, am avut 200.000 dolari adunaţi, am primit ajutorul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, al Fundaţiei Caritatea (care recuperează, administrează şi valorifică fostele clădiri ale evreilor, şi care a contribuit cu 600.000 euro), precum şi al Statului Român, care ne-a alocat 1 milion de lei. Lucrarea e 99% finalizată. În curând, vrem să facem o inaugurare la care să poată veni toţi donatorii.

- În 2016, Sinagoga Zion a fost deschisă publicului ca sală multifuncţională. Sunteţi mulţumit de cum o îngrijeşte Primăria? Aţi fi preferat s-o păstraţi ca loc de rugăciune?

- Felul în care se îngrijeşte Primăria de Sinagoga Zion este extraordinar, aş sublinia asta. De altfel, ideea restaurării a aparţinut Primăriei, primarului Ilie Bolojan şi fostului viceprimar Gheorghe Carp. Suntem mulţumiţi şi totodată recunoscători că, dintr-o ruină, a apărut o perlă a oraşului. Este al doilea obiectiv turistic ca număr de vizitatori cu taxă plătită, după turnul Primăriei. În Oradea au fost cândva peste 30.000 de evrei şi 29 de sinagogi. Azi am rămas puţini şi ne ajunge un lăcaş de cult (n.r. - Sinagoga Ortodoxă).

"Nu Bolojan a venit la mine, eu m-am dus la el"

- Sinagoga Ortodoxă din strada Primăriei, care ar urma să găzduiască Muzeul de Istorie a Evreilor din Oradea, încă rămâne nereabilitată. În ce stadiu e proiectul?

- Proiectul a întârziat foarte mult deoarece iniţial am făcut un contract de administrare cu Muzeul Ţării Crişurilor. Noi am primit o finanţare din fondul ambasadorial al Congresului American, a venit însuşi ambasadorul Mark Gitenstein aici cu un cec de 130.000 dolari. Au zis cei de la Muzeu să începem noi lucrările, că ei vin ulterior cu bani. N-au fost în stare, în cinci ani, să aducă măcar un leu! Nici n-au curăţat bălăriile de acolo. Am rupt protocolul cu ei. Având experienţa cu Sinagoga Neologă, am cerut Primăriei să ne ajute. Deşi a avut opozanţi, domnul Bolojan a spus că trebuie să ne amintim ce au făcut evreii pentru oraşul acesta şi au acceptat. Dacă totul merge bine, la finalul acestui an Muzeul ar putea fi gata.

- Ce poziţie aţi avut în "bătălia" dintre Primărie şi Consiliul Judeţean privind instituţia care ar trebui să reabiliteze sinagoga?

- Nu Ilie Bolojan a venit la mine, eu m-am dus la el. După păţania cu Muzeul eram într-o situaţie aproape disperată. Abia apoi a venit domnul Pásztor să spună că vrea Consiliul Judeţean să o facă...

- Ce vor putea vedea vizitatorii în viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor din Oradea?

- Nu va fi un muzeu al Holocaustului, să plângem toată ziua, ci un muzeu al vieţii evreilor din Oradea de-a lungul celor 450 de ani de atestare istorică, timp în care am avut contribuţii consistente la cultura şi arhitectura oraşului.

Oraş apărat de Dumnezeu

- Cunosc orădenii istoria evreilor de aici? Aveţi programe prin care să le-o prezentaţi?

- Este un oraş cu un grad de intelectualitate şi de cultură peste medie. Evreii au însemnat ceva pentru oraşul acesta. Şi, în mare, acest lucru se ştie. Noi prezentăm istoria comunităţii de câte ori avem ocazia, spre exemplu în cadrul programului "Şcoala Altfel", dar şi când avem alte grupuri de vizitatori.

- Şi cum tratează orădenii comunitatea evreiască? Au idei preconcepute? Aţi auzit sau aţi fost martorul unor ieşiri antisemite?

- Am spus o glumă recent, când am fost întrebat la Bucureşti dacă mai există antisemitism. Am răspuns: "Nu, dar cerere ar fi...". În Oradea, ăsta e bun doar de banc, în realitate nu e aşa. Eu sunt din Târnăveni (n.r. - judeţul Mureş), trăiesc aici de peste 40 de ani şi conduc comunitatea de 25 de ani. Oradea e un oraş mai fericit, apărat de Dumnezeu, şi cred că aici antisemitismul e istorie. Eu nu am simţit antisemitism şi nici nu am primit plângeri. În urmă cu câţiva ani, şi-a lăsat unul bicicleta la poarta Sinagogii şi i s-a furat. Mi-a zis că i-au furat-o că e evreu. Am sunat la Poliţie şi mi s-a spus că sunt 8-10 furturi de biciclete pe zi. I-am spus omului să termine cu prostiile: i s-a furat bicicleta că i-a venit rândul...

"Să cheltuieşti aşa cum ai trăi 120 de ani…"

- Domnule Koppelmann, cu ce au deranjat atât de mult evreii de-a lungul vremii?

- Simplu: problemele naţionaliste apar în timpul unor crize economice acute şi trebuie găsit un ţap ispăşitor. Conducătorii n-or să spună că ei sunt de vină, ci vor arăta spre evrei, că ei au bijuterii şi case. Din cauza persecuţiilor de sute de ani, evreii au căutat să studieze mai mult, au fost totdeauna oameni puşi pe fugă şi economi. Nu se auzea de evrei alcoolici, de sinucigaşi, de evrei cu 3 sau 10 divorţuri. Erau mai înstăriţi, stăteau în locuinţe mai bune. Când apare o criză economică, lumea zice: ăsta de ce are şi eu n-am?

- De ce există această prejudecată că evreii ar fi avari şi puşi pe căpătuială?

- La noi se spune să te rogi în fiecare zi aşa cum mâine ai muri, dar să cheltuieşti aşa cum ai trăi 120 de ani, cât a trăit Moise. Evreii adună din spirit de conservare fizică, nu materială. E mentalitatea noastră, strategia de supravieţuire. Se gândesc că, dacă au o boală, au nevoie de bani să se îngrijească. Şi ţăranul român îşi aduna bănuţul şi îşi lua pământ. Evreii şi-au luat alte bunuri, că nu ştiau niciodată când trebuie s-o întindă. Deci, ideea e să nu fii risipitor, să te gândeşti că mai trebuie să trăieşti. Altu’ a luat banii, s-a dus la cârciumă şi i-a băut. Cine era cârciumaru’? Un evreu... (zâmbeşte)

- Dată fiind istoria, ghetoizarea evreilor în perioada horthistă şi trimiterea lor în lagăre de exterminare, se poate spune că maghiarii erau mai antisemiţi decât românii?

- Disputa asta cu cei care zic că, totuşi, Antonescu a omorât mai puţini decât Horthy nu se va termina niciodată. E o comparaţie tâmpită. Se spune că, dacă ai omorât un om, ai omorât o lume. Eşti criminal şi gata. La noi, dacă ai omorât pe unul, eşti vinovat de toţi...

Întoarcerea la origini

- Ce relaţii aveţi cu liderii celorlalte confesiuni din oraş? Cum vă înţelegeţi cu episcopii Oradiei?

- Sunt toţi oameni deosebiţi, şi foştii, şi actualii episcopi. Avem relaţii excepţionale, ne respectăm reciproc, ba chiar am trecut la faza de prietenie. În Bihor sunt 17 confesiuni recunoscute, iar climatul este în favoarea apropierii acestora. Aşa e şi normal. Dar într-o anormalitate relaţiile acestea pot părea anormale...

- Consideraţi că, la nivel de simboluri, comunitatea iudaică e suficient reprezentată în Oradea de azi? Ne referim la nume de străzi, statui, punerea în valoare a obiectivelor de interes privind istoria evreiască.

- Ţinând cont de ponderea evreilor, sub 1%, în Oradea stăm bine. Există şi denumiri de străzi şi vor mai fi, multe din iniţiativa Primăriei Oradea, care se comportă echitabil faţă de noi. Acum e pe masă iniţiativa ca strada Sucevei să redevină strada Deportaţilor, care credem va fi pusă în aplicare.

- Care sunt relaţiile comunităţii cu cei plecaţi în Israel? Mai revin acasă?

- Avem relaţii foarte bune. În Israel sunt 52 de organizaţii şi asociaţii ale evreilor cu origini româneşti. De altfel, o bună parte din turiştii care vin în Oradea şi Băile Felix sunt din Israel.

- Promovaţi Oradea în Israel? Ne putem aştepta la noi curse charter cu turişti din Tel Aviv?

- Da, am promovat oraşul, dar aveam nevoie de infrastructură. Când s-a modernizat Aeroportul l-am adus pe directorul de securitate de la El Al (n.r. - principala companie aviatică din Israel) care a verificat condiţiile de siguranţă de aici şi a spus că sunt excelente. Turiştii care au venit în urmă cu doi ani cu chartere de la Tel Aviv au fost foarte mulţumiţi. Avem speranţe că vor mai fi astfel de curse...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Prima ediţie a Crosului Cetăţii, un succes. Peste 250 de participanţi, cei mai mici dintre ei îmbrăcaţi în supereroi (FOTO/VIDEO)
  • Ziua Diasporei: Loredana şi-a cântat hiturile şi a plusat cu o piesă bihorenească învăţată de la Cornel Borza, pe scena din Cetate (FOTO/VIDEO)
  • Diaspora, Oradea te aşteaptă: 'Stranierii' primiţi la Oradea cu uşile deschise, 'nu cu gaze şi bastoane' (FOTO)
  • Cum va arăta artera Nufărul – Centrul Civic: Linii de tramvai înierbate, străjuite de arbori înalţi, stâlpi de iluminat cu senzori şi camere de supraveghere (FOTO)
  • OTL s-a dotat cu un autobuz decapotabil pentru turişti (FOTO / VIDEO)
  • „Monştri” la Primăria Oradea: Piaţa Unirii a fost invadată (FOTO / VIDEO)
  • Scene dramatice în satul Olosig: Localnicii plâng în hohote văzând cum le sunt omorâte animalele (FOTO/VIDEO)
  • Scandal în satul Olosig: Localnicii, revoltați că autoritățile vor să le omoare toți porcii! (FOTO)
  • Feciorul și tradițiile: De dragul tradiţiilor, un adolescent bihorean a renovat o casă veche de 84 de ani (FOTO)
  • 'Fără implicare nu va fi schimbare': Aproximativ 150 de orădeni au protestat şi duminică seară (FOTO / VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON