Împărţeală cu scandal: Spitalul Judeţean vs. Pelican

Modul în care Casa Asigurărilor de Sănătate a făcut ultima alocare de fonduri pentru spitale a ajuns motiv de ceartă cu Primăria Oradea, nemulţumită că unităţile preluate anul trecut de la Ministerul Sănătăţii sunt "pedepsite" că au redus numărul de paturi, aşa cum a impus tocmai Ministerul, spre deosebire de celelalte spitale, care n-au luat nicio măsură de restructurare.

În plus, CJAS a repartizat Spitalului Judeţean doar dublul fondurilor alocate Spitalului Pelican, în condiţiile în care unitatea privată are abia 10% din capacitatea spitalului-etalon al judeţului, iar cazurile tratate de "pelicani" sunt mai uşoare. Capac peste toate, Judeţeanul primeşte tot jumătate din banii pe care îi iau spitalele care îi trimit, spre rezolvare, pacienţi nevindecaţi...

Reţetă complicată

De când există Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, finanţarea spitalelor se face după un set de reguli stufoase, cuprinse în aşa-numitul contract-cadru şi detaliate în normele de aplicare a acestuia, întinse pe zeci de pagini.

În esenţă, la repartizarea fondurilor, adică la fiecare început de an, CAS are în vedere două categorii de indicatori, cumulaţi pe ultimii 5 ani de activitate. Cei cantitativi vizează numărul de paturi, gradul de utilizare al acestora, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, numărul de spitalizări de zi (îngrijirea pacienţilor fără internare), numărul şi tipul investigaţiilor paraclinice (analize de laborator, radiologice, tomografice şi de RMN), tariful pe cazul rezolvat şi pe ziua de spitalizare. Între indicatorii calitativi sunt complexitatea serviciilor prestate de spital în funcţie de morbiditate (decese), numărul infecţiilor nosocomiale şi cel al infecţiilor clinice (aşa-numitele infecţii intraspitaliceşti).

Măsuri diferite

Toţi factorii de mai sus sunt "comprimaţi" într-o ecuaţie în care punctajul fiecărui spital (stabilit de Ministerul Sănătăţii) se înmulţeşte cu numărul de paturi, cifra rezultată fiind apoi împărţită la durata medie de spitalizare, pentru a se obţine în final numărul de pacienţi pentru care Casa decontează acelui spital serviciile prestate.

La ultima alocare de fonduri făcută de CJAS Bihor, pentru primul trimestru al acestui an, în cazul Judeţeanului, algoritmul a fost următorul: cele 300 de puncte ale spitalului au fost înmulţite cu cele 703 paturi (unitatea are 713 paturi, dar 10 sunt pentru îngrijiri paliative, mai pe româneşte spus pentru muribunzi, şi nu se iau în calcul), iar cifra obţinută a fost împărţită la 6,54, cât a fost durata medie de spitalizare per pacient în ultimii 5 ani. A rezultat că CJAS va plăti în acest an spitalului serviciile pentru 33.744 pacienţi, adică 2.812 pacienţi lunar.

Procedeul e considerat, însă, incorect de Primărie şi de Spitalul Judeţean, în raport cu generozitatea dovedită de CJAS faţă de spitalul privat Pelican. "Pentru unitatea privată, grila de calcul a fost identică, dar - dacă nouă ne-a fost luată în calcul durata de spitalizare pe ultimii 5 ani, adică 6,54 zile per pacient - la Pelican a fost luată durata doar pe anul trecut, care este de 1,49 zile per pacient", spune managerul Spitalului Judeţean, dr. Carmen Pantiş (foto).

Pentru Pelican rezultatul a fost o cifră mai mare de servicii decontate, acesta primind fonduri pentru 16.071 pacienţi pe an, adică 1.339 de pacienţi lunar, şi un tarif de 2.000 lei pe pacient, în timp ce Judeţeanul ia abia 1.310 lei pe pacient, deşi are de rezolvat cazuri mai grele. De la politraumatisme cu rupturi de organe interne aduse din accidente şi bătăi, până la afecţiuni cronice de nefrologie şi oncologie, pentru al căror tratament cheltuie sume mari.

Munca în zadar

Conform aritmeticii CJAS, Pelicanul a ajuns să trateze 30% din pacienţii pe care îi are Judeţeanul, dar primeşte aproape 50% din banii pe care Casa îi dă Spitalului Judeţean. Concret, pe primul trimestru, spitalul privat a primit deja 2,93 milioane lei, iar cel de stat 6,39 milioane. "Modul de calcul al Casei e injust!", consideră doctoriţa Pantiş. "Dacă s-ar fi ţinut cont de durata spitalizării doar pe anul trecut, am fi avut dreptul să ni se deconteze în acest an serviciile nu pentru 33.744 pacienţi, ci pentru 40.557".

Disproporţia alocărilor nu e una nouă, ci perpetuată de trei ani, de la înfiinţarea Pelicanului, fiind dovedită chiar de statisticile CJAS, care atestă că între 2008-2010, în timp ce spitalele publice au primit tot mai puţine fonduri sau în cel mai fericit caz la acelaşi nivel, unitatea privată a înflorit neîncetat. În 2008 Judeţeanul a primit 54,48 milioane lei, în 2009 - 51,08 milioane şi în 2010 - 52,37 milioane lei. În 2008, Spitalul Municipal primea de la CJAS 23,29 milioane, în 2009 - 25,11 milioane, iar în 2010 - 25,26 milioane. La fel, în 2008 Maternitatea a primit 17,49 milioane, în 2009 - 20,77 milioane, iar în 2010 - 19,29 milioane. În schimb, în 2008 CJAS a alocat Pelicanului 1,88 milioane, în 2009 - 13,11 milioane, iar în 2010 - 18,73 milioane. O creştere nu doar mare, ci şi constantă...

Unul lucrează, altul încasează

Spitalul Judeţean este defavorizat şi de o altă prevedere din normele CAS, conform căreia atunci când primeşte spre rezolvare un pacient externat  în 48 de ore de o altă unitate, dar nevindecat, pentru tratarea lui beneficiază de doar 50% din suma pe care o ia acea unitate de unde a fost externat bolnavul. "Dacă ne vine o pneumonie de la Marghita, ei primesc de la CAS toţi banii pe caz, iar noi - care rezolvăm ce n-au făcut ei - doar jumătate", exemplifică directorul medical de la Judeţean, Călin Hozan.

Aberaţia l-a înfuriat şi pe viceprimarul Gheorghe Carp, care spune că în acest fel spitalele unde medicii îşi fac treaba sunt dezavantajate faţă de cele cu performanţe mai slabe. "În Ungaria şi în tot restul Europei e invers. De fapt, acolo e normal. Noi suntem pe invers! La ei, spitalele care externează bolnavi nevindecaţi plătesc tratamentul către spitalele care rezolvă cazurile", zice viceprimarul.

Pedepsiţi pentru reformă

Carp e supărat şi fiindcă, spre deosebire de celelalte spitale din "provincie", Judeţeanul a fost "taxat" de CJAS pentru că şi-a redus numărul de paturi, deşi acest lucru a fost cerut imperativ de Minister. "Noi am făcut restructurarea, dar din cauza asta, mai ales Spitalul Judeţean a primit fonduri reduse". Motivul? Aceeaşi regulă a CJAS, care la alocare ţine cont de numărul paturilor dintr-un spital mai mult decât de performanţa medicilor şi de calitatea serviciilor. "Judeţeanul a primit cam cu 10% mai puţin în primul trimestru decât în aceeaşi perioadă a anului trecut pentru că a redus de la peste 800 la 713 numărul de paturi. Spitalele din restul judeţului, care nu s-au micşorat, au primit fonduri cam la fel ca în 2010", constată viceprimarul.

Culmea este că şi reprezentanţii CJAS recunosc deficienţele sistemului. "Ministerul Sănătăţii a făcut reforme, între care reducerea numărului de paturi e cea mai vizibilă şi de impact, dar normele noastre au rămas aceleaşi", spune Oana Ungur (foto), purtătorul de cuvânt al CJAS Bihor. "Poate se vor schimba anul acesta, dar noi nu ştim nimic. Asta se decide la Bucureşti, nu la nivel judeţean", adaugă ea. Până atunci rămân în vigoare, deci, aceleaşi reguli, care dezechilibrează şi mai mult sistemul sanitar.

Mai eficienţi

De cealaltă parte, deşi cifrele arată clar că primeşte tot mai multe fonduri, managerul Spitalului Pelican spune că nu are nicio vină. "Nu suntem favorizaţi cu nimic. În cazul nostru nu se poate lua în calcul durata medie de spitalizare din ultimii 5 ani din simplul motiv că funcţionăm abia din toamna lui 2008", spune doctorul Ovidiu Cacuci (foto), fost manager şi la Judeţean în urmă cu mai bine de 4 ani.

La Pelican, adaugă el, "durata medie de spitalizare este obiectiv mai mică nu neapărat fiindcă operaţiile făcute de noi ar fi mai uşoare, ci pentru că folosim tehnici chirurgicale minim invazive. Scopul nostru nu e să ţinem pacientul mult în spital, să zacă, ci să-l rezolvăm repede şi bine. Noi facem pe loc mai toate investigaţiile, astfel încât după internarea pacientului îi putem pune sau confirma diagnosticul, în aceeaşi zi îl operăm, iar după o zi sau două îl lăsăm acasă. Mai departe, dacă trebuie să-i schimbăm pansamente, de exemplu, ne ocupăm de el la domiciliu, ceea ce ne reduce şi durata, şi costurile de spitalizare".

Vina e a Casei

Managerul Spitalului Pelican se plânge că, la urma-urmei, CJAS nu-i decontează nici lui toate serviciile prestate. De pildă, anul trecut Casa i-a refuzat plata a 600 de operaţii, deşi toate fuseseră validate de forul central care se ocupă cu acest lucru, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar. "Astfel, am lucrat o lună gratis. Problema e că noi am dat salarii la angajaţi şi am plătit impozitele pe ele la stat", zice Cacuci.

Paguba suferită de Pelican este, însă, mult mai mică decât cea a Judeţeanului, care s-a trezit că CJAS i-a respins la finele anului trecut - chit că servicile medicale fuseseră efectuate - facturi de 3,65 milioane lei: una în octombrie, în valoare de 0,98 milioane, cealaltă în decembrie, de 2,67 milioane.

Cert e, pe cifre, că Pelican rămâne un răsfăţat al CJAS, primind de la an la an o felie tot mai mare din fondul naţional de sănătate, care - atenţie! - se adaugă taxelor pe care unitatea privată le percepe separat de la pacienţi, pentru cazare şi hrană. În acest timp, spitalele publice devin, cu aceeaşi repeziciune, nişte Cenuşărese ale sistemului la care cotizează toată lumea. Inclusiv cei care nu au bani să se interneze la Pelican...

Ipoteza că CJAS ar trata mai generos Spitalul Pelican decât unităţile de stat este favorizată şi de faptul că în 2009 Curtea de Conturi Bihor a făcut un control la CJAS, descoperind că aceasta alocase fonduri pentru servicii pe care, în realitate, Pelicanul nu a dovedit că le-ar fi prestat.

Controlul scosese la iveală că în două luni şi jumătate de funcţionare din 2008, Pelican încasase 0,46 milioane lei în baza unor raportări pentru servicii nedovedite, ca de pildă teste diagnostice pentru ciroză hepatică, hepatită cronică şi altele. Pentru că era la prima abatere, Pelicanul a fost sancţionat cu diminuarea finanţării pe luna următoare, cu 1% din sumele încasate în perioada octombrie-decembrie 2008. În total, 3.519 lei, nici cât leafa unui medic.

Managerul neagă şi acum că ar fi făcut raportări fictive către Casă. "Toate serviciile pe care le-am raportat au fost efectuate în mod real", susţine Ovidiu Cacuci.