URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 22 IULIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Degeaba ne-am străduit să facem noi un Untold mai mare, e imposibil. Nici de o Gărână mai deșteaptă nu cred că suntem în stare. În schimb, la ce mândrețe de Cetate avem, nu cred că există localitate în România să poată rivaliza cu noi când este vorba de un Festival Medieval.
Zic şi eu
Adrian Cris
Cel mai important eveniment al săptămânii trecute a fost anunţarea de către primarul Ilie Bolojan a două noi proiecte cu fonduri UE în valoare de 24 milioane euro, pentru decongestionarea traficului pe axa rutieră cea mai problematică a oraşului, între podul Dacia şi zona Cantemir, cu pasaje subterane, favorizarea mijloacelor de transport în comun şi multe, multe detalii inginereşti, precum exacavarea la 4 metri şi relocarea reţelelor de utilităţi…
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
A venit multă lume, Andrei, să îşi ia rămas bun de la tine. Atâtea inimi grele la un loc nu am văzut de mult timp. Uneori trebuie să murim ca să ne dăm seama cine suntem. Ai fi fost mândru, cu toată modestia ta emblematică, să vezi câţi oameni frumoşi au venit să te salute. A fost multă tristeţe în locul acela, pentru că moartea ta a fost mai mult decât breaking news. A fost heart-breaking news.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Unde vă veți petrece vacanța de vară?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Mai pe româneşte, instanţa supremă spune că nu importă dacă agentul constatator a trecut sau nu suspendarea permisului în procesul-verbal, fiind suficient ca sancţiunea suspendării să fie prevăzută în lege, mai ales că termenele de suspendare de 30, 60 sau 90 de zile nu pot fi majorate sau reduse de poliţist tocmai pentru că termenele legale sunt clar determinate.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată (peste 60%) determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hipertermic.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Cercetătorii regnului animal se confruntă de ani de zile cu o problemă spinoasă. Animalele care duc o luptă şi o câştigă au o şansă foarte mare să câştige şi următoarea bătălie. Întrebarea este: "de ce anume?". Sunt la mijloc factori psihologici? Este vorba de încrederea dobândită de către învingător? Mai mult - deoarece acelaşi lucru pare să fie valabil şi în cazul fiinţelor umane - un studiu a încercat să găsească un răspuns la această întrebare: de ce învingătorii continuă să învingă?
30 August 2017, 11:10

Handicapaţi de stat: Guvernul dă o lovitură de moarte persoanelor cu dizabilităţi, desfiinţându-le locurile de muncă

Handicapaţi de stat: Guvernul dă o lovitură de moarte persoanelor cu dizabilităţi, desfiinţându-le locurile de muncă DEPENDENT DE MUNCĂ. Invalid de gradul III din cauza unui diabet sever, Pal Tibor (foto) îşi rotunjeşte pensia de boală de doar 500 de lei cu încă 180 lei primiţi pentru 8 ore de muncă pe săptămână de la firma Fortec Energy, specializată în servicii de curăţenie. "Pensia abia îmi ajunge, n-o să mă descurc numai cu ea", spune bărbatul, îngrijorat că firma poate rămâne fără clienţi din cauza unei decizii pe care nu o pricepe
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Vă imaginaţi că pentru a sancţiona traversarea neregulamentară a străzii pe trecerea pentru pietoni, dar pe culoarea roşie a semaforului, cineva ar putea hotărî nu amendarea contravenientului, ci demontarea semaforului şi ştergerea "zebrei"?  

Oricât pare de absurd, aşa procedează Guvernul, care la începutul lunii august a emis o Ordonanţă ce forţează, practic, lichidarea aşa-numitelor Unităţi Protejate Autorizate, adică a firmelor în care cel puţin 30% din personal e alcătuit din persoane cu handicap. Pe motiv că acestea ar abuza de statutul lor, statul a decis ca banii destinaţi până acum salarizării muncitorilor cu handicap să fie vărsaţi la propriul buget.

O lege de protecţie

Până în 1989, persoanele cu deficienţe fizice, în general cu handicap locomotor, de vedere sau auz, erau încadrate în "câmpul muncii" în întreprinderi speciale, precum "Munca Invalizilor", unde îşi câştigau pâine producând articole cu grad mare de manufacturare – perii, mături, pensule, împletituri etc. După 1990, cum statul n-a mai asigurat o piaţă de desfacere pentru aceste articole, iar importurile au devenit mai ieftine, întreprinderile de acest fel s-au închis una după alta şi mii de oameni au rămas pe drumuri, devenind simpli pensionari de boală, cu venituri mizere şi, în plus, izolaţi, fără posibilitatea de a socializa într-o colectivitate.

Abia în 2006, cu un an înaintea aderării la UE, statul a trebuit să facă ceva şi pentru aceşti năpăstuiţi ai sorţii, prin Legea 448/2006 privind protecţia drepturilor persoanelor cu handicap. În esenţă, aceasta a impus tuturor instituţiilor publice şi firmelor care au cel puţin 50 de salariaţi să angajeze în proporţie de 4% persoane cu dizabilităţi, iar în caz contrar fie să vireze la bugetul de stat jumătate din contravaloarea salariilor minime aferente numărului de persoane cu handicap neangajate în această limită, fie să cumpere de banii respectivi produse de la aşa-numitele Unităţi Protejate Autorizate (UPA), firme în care ponderea angajaţilor cu handicap este de minimum 30%, fapt certificat printr-o autorizaţie emisă de Ministerul Muncii.

N-ai salariaţi cu handicap, cumperi de la ei

În scurt timp, majoritatea instituţiilor şi firmelor cu cel puţin 50 de angajaţi au ales fie cea de-a treia variantă, fie o combinaţie între prima şi a treia. "Unei companii de construcţii relativ mari, cum este firma noastră, care are aproape 300 de angajaţi, i-ar fi foarte greu să găsească 4% din personal pe care să-i poată folosi efectiv la lucru. Am angajat câţi am găsit, iar de diferenţă am decis să cumpărăm produse şi servicii de la Unităţi Protejate Autorizate", explică directorul Drumuri Bihor, Dorel Crăciun (foto).

Dorel Crăciun, patron Drumuri BihorLa un total de 286 salariaţi, firma a angajat 4 persoane cu dizabilităţi în regim de lucru de 4 ore pe zi. În contul diferenţei de până la 11 persoane, ca să nu vireze la stat jumătate din contravaloarea salariilor minime, adică 5.075 lei lunar, cumpără de la Unităţi Protejate Autorizate produse şi servicii de care oricum avea nevoie: rechizite, servicii de curăţenie, echipamente de protecţie – mănuşi, bocanci, veste etc. "Avem contracte cu trei firme care au statut de UPA", spune directorul Dorel Crăciun.

O lege echitabilă

Unul dintre aceştia, Iuri Erdei, confirmă că Legea 448/2006 era bună pentru persoanele cu dizabilităţi dornice şi apte de muncă. "Am lucrat ca economist până la începutul anului, când a trebuit să mă pensionez din cauza unei coxartroze. N-a fost alegerea mea, dar n-am avut încotro. Numai din pensia de 1.400 lei nu puteam întreţine o familie cu doi copii, dar faptul că lucrez în continuare şi mai câştig încă 700-800 de lei mă ajută să rămân pe linia de plutire", spune bărbatul, care îndeplineşte acum sarcini de impiegat la parcul auto al firmei.

Aceeaşi părere o au şi reprezentanţii Unităţilor Protejate Autorizate. Laura Ghiran, de la Asociaţia Derzelas, specializată în închirieri de servicii, care are 4 angajaţi cu dizabilităţi dintr-un total de 10, spune că datorită Legii 448 firmele şi instituţiile cu minimum 50 de angajaţi au devenit clienţi de bază: "Propriu-zis, UPA nu au nicio facilitate fiscală. Plătim impozite pe forţa de muncă exact ca orice firmă de pe piaţă, dar faptul că instituţiile şi firmele care nu puteau angaja persoane cu handicap apelau la serviciile noastre ne-a asigurat piaţa".

Povară triplată

Deşi lucrurile erau convenabile pentru toată lumea, la începutul lunii august, Guvernul le-a dat peste cap. Pretextând că UPA ar face abuzuri, dar fără a explica în ce fel, a modificat legea prin OG 60/2017. Aceasta menţine obligaţia ca toate instituţiile şi firmele cu minimum 50 salariaţi să angajeze 4% persoane cu handicap, dar impune ca în caz contrar, începând de la 1 septembrie, pentru fiecare persoană cu dizabilităţi neangajată în această limită să vireze la bugetul de stat nu jumătate, ci 100% din salariul de bază (1.450 lei) şi, cel mai grav, anulează posibilitatea ca de aceşti bani să poată cumpăra produse şi servicii de la UPA.

Eduard Florea, șeful Direcției Economice din Primăria OradeaPrimele afectate vor fi chiar instituţiile şi firmele cu minimum 50 de salariaţi. Primăria Oradea, de pildă, care are 480 angajaţi, din care doar 2 cu handicap, va trebui să vireze la Finanţe contravaloarea salariilor a 19 persoane. "În prezent, ca să nu pierdem sumele aferente salariilor persoanelor cu handicap pe care nu le-am putut angaja, cumpărăm de toţi banii, circa 12.000 lei lunar, produse de papetărie de la Unităţi Protejate Autorizate. De la 1 septembrie va trebui să dăm la stat dublu, 24.000 lei", explică directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

Serviciul de Ambulanţă Bihor e în aceeaşi situaţie. Din 404 angajaţi are numai 2 cu handicap, iar de 70.000 de lei cumpăra în fiecare an bocanci, tricouri şi veste reflectorizante de la UPA. De la 1 septembrie, va da la stat 140.000 lei, iar achiziţiile va trebui să le facă din altă parte. "Nici nu avem banii ăştia, va trebui să rectificăm bugetul", spune managerul Gheorghe Pintea.

Statul vrea banii

Ioan Boiț, președintele Asociației Nevăzătorilor Bihor - SălajUPA vor fi lovite crunt. Pentru că firmele şi instituţiile cu minimum 50 de angajaţi nu vor mai putea cumpăra servicii şi produse de la ele, vor rămâne, practic, fără grosul clientelei. "OG 60 loveşte grav persoanele cu handicap care vor să muncească, luând la bugetul de stat banii pe care până acum firmele îi cheltuiau pentru achiziţii de la UPA. Am trimis memoriu la Ministerul Muncii, dar apoi am avut surpriza să aflu din presă că am fi fost de acord cu Ordonanţa", spune preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor Bihor-Sălaj, Ioan Boiţ.

Vicepreşedintele Mihai Merca, deţinător al UPA Asociaţia Bunga, explică: "Am avut trei angajaţi, toţi persoane cu handicap, şi voiam să mai angajăm două, dar va trebui să ne restrângem activitatea. Nu putem concura pe piaţă cu o firmă obişnuită". Bărbatul e convins că, de fapt, Guvernul a vrut să "confişte" banii. "Statul vrea banii şi vrea să îndobitocească oamenii, inclusiv persoanele cu handicap, făcându-le dependente de ajutoare sociale".

La fel zice şi managerul Fortec Energy, care are 10 angajaţi cu handicap dintr-un total de 26. "Oamenii aceştia muncesc, nu vor să stea la mila statului. Mă tem că va trebui să fac concedieri, persoanele cu handicap vor depinde de ajutoare, dar va pierde şi statul fiincă nu va mai încasa nici impozite şi taxe pe salariile lor, nici impozitul pe profit de la firmă", spune Mircea Duca. Altfel spus, la fel ca în zicala despre scumpul care mai mult păgubeşte, după ce va pune pe liber persoanele cu dizabilităţi şi firmele la care aceştia muncesc, în cele din urmă va suferi şi statul însuşi. Pentru că se lăcomeşte şi la puţinul celor mai necăjiţi...


"EFICIENŢA" STATULUI
Centralizare şi ignoranţă

În condiţiile în care Guvernul a justificat Ordonanţa 60 prin presupuse abuzuri pe care le-ar face UPA, BIHOREANUL a încercat să afle în ce constau acestea, chiar de la instituţiile de control ale statului. Surpriză, însă, niciuna nu a putut furniza informaţii în acest sens.

Inspectoratul Teritorial de Muncă a transmis că anul acesta a desfăşurat 13 controale privind respectarea Legii 448/2006, la firmele şi instituţiile cu minimum 50 de angajaţi, pentru a verifica dacă au măcar 4% angajaţi cu handicap sau achiziţionează servicii şi bunuri de la UPA, emiţând două avertismente celor care nu s-au achitat de niciuna din aceste obligaţii.

În ce priveşte legalitatea funcţionării UPA, adică dacă acestea folosesc cu adevărat minimum 30% salariaţi cu dizabilităţi, prerogativele de control le are Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, care – surpriză! – nu doar că nu a făcut niciun control în ultimii doi ani, ci nici măcar nu ştie care sunt UPA din Bihor şi câţi angajaţi cu handicap au. "Unităţile la care am fost în control ultima oară, în 2015, ne-au fost indicate de Agenţia Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi", a transmis şefa Serviciului de Inspecţie Socială, Simona Vesa. Cum ar veni, în timp ce persoanele cu handicap îşi câştigă existenţa prin muncă, statul dezvoltă o birocraţie pe cât de stufoasă, pe tot atât de inutilă.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Investiţie de peste 700.000 euro. Prima seră hidroponică de roşii cherry din Bihor a fost inaugurată la Toboliu (FOTO)
  • Mai repede! Drumul de Sântandrei peste câmpuri ar putea fi dat în folosinţă în luna noiembrie (FOTO)
  • Rămas bun! Jurnalistul Andrei Şandor a fost condus pe ultimul drum cu muzica formaţiei Toto (FOTO / VIDEO)
  • Regulamentul locurilor de joacă. Orădenii din Ioşia sunt revoltaţi de gălăgia provocată de părculeţul din strada Lăpuşului (FOTO)
  • Proiect internaţional: Studenţi din Asia, la Universitatea din Oradea (FOTO)
  • Şefii PSD, UDMR şi ALDE din Consiliul Judeţean şi-au 'premiat' primarii: 'Banii se împart prin vot politic' (FOTO)
  • Vara şantierelor: De săptămâna aceasta mai multe străzi din toată Oradea vor fi blocate pentru lucrări (FOTO)
  • Sărbătoare nemţească: Tineri germani din ţară şi din străinătate au cântat şi au dansat în centrul Oradiei (FOTO/VIDEO)
  • În vizită la transmisioniştii militari: Bihorenii au putut vedea dotările Centrului 54 Comunicaţii Oradea (FOTO/VIDEO)
  • Şedinţa Consiliului Judeţean nu s-a putut ţine pentru că PNL-iştii şi un PSD-ist au lipsit. Pásztor avertizează că judeţul ar putea rata fonduri europene (FOTO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON