URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 10 DECEMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Decât să tipărim broșuri și să ne batem cu pumnii-n piept, mai bine ne aplecam pe probleme importante. Să lichidăm toaletele din fundul curții, să racordăm gospodăriile țărănești la gaz metan, să oprim migrația care duce la depopularea țării, acestea erau proiecte ce meritau închinate mărețului Centenar. De autostrăzi nici n-are rost să mai vorbim.
Zic şi eu
Adrian Cris
Maeştrii barei ne zic, scriitoriceşte, că-i mai bine să scape 99 de nevinovaţi decât să fie condamnat pe nedrept un singur nevinovat. N-au însă a se teme: în România zilelor noastre mai degrabă va fi osândit un singur vinovat din 99. Evident, cel care nu-şi permite să achite onorarii grase avocaţilor şi şpăgi consistente judecătorilor...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Ne tot mândrim de câțiva ani pe rețelele de socializare și în viața reală cu dezvoltarea orașului și cu aspectul său în continuă schimbare. Ei, bine, iată că, prin aceste scumpiri, devenim într-un fel parteneri ai dezvoltării urbei. Iar modernizarea costă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
După cum se ştie, în 7 noiembrie Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Constatând acest conflict, CCR a obligat ÎCCJ de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 207/2018.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sistemul colector urinar, format din bazinetele renale (formaţiunile care "captează" urina din cei doi rinichi), cele două uretere ("tuburile" prin care urina ajunge la vezică), vezica urinară şi uretra ("tubul" prin care urina se elimină) este "căptuşit" cu nişte celule epiteliale denumite în ansamblu "uroteliu". Toată această zonă este expusă influenţelor carcinogene, dar cea mai frecventă tumoră este cea a vezicii urinare, urmată de cea de la nivelul bazinetelor.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Vorbim de o "explozie" de depresie în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.
26 Iunie 2014, 08:59

Dr. Ciprian Brisc: "Nu trece zi în care să nu depistăm cancere"

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cotat ca unul din medicii de top din Oradea, conf.univ.dr. Ciprian Brisc, şeful secţiei clinice de Gastroenterologie a Spitalului Judeţean, şi-a ales profesia cu 29 de ani în urmă, când gastroenterologia era privită chiorâş din cauza lozincilor despre "alimentaţia raţională", folosite de regimul comunist ca alibi pentru a justifica penuria alimentară din ţară.

Opţiunea era motivată de faptul că gastroenterologia e partea medicinei interne care se apropie cel mai mult de ramurile chirurgicale. BIHOREANUL l-a intervievat după recentul Congres Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă, pe care l-a coordonat la Oradea şi la care au participat peste 1.000 de medici şi asistente, pentru a afla ce înseamnă această specialitate în Spitalul Judeţean, ce progrese s-au făcut în urma modernizării, dar şi ce boli pândesc omul modern, afectat de un stil de viaţă şi o alimentaţie tot mai dăunătoare.

- Ce înseamnă organizarea unui asemenea congres de specialitate pentru Oradea?

- Pentru lumea medicală e un lucru benefic, întrucât participanţii au ocazia să asculte prezentări despre noutăţile din domeniu. Pe de altă parte, cele peste 1.000 de persoane care au venit la Oradea reprezintă aproximativ 0,5% din populaţia oraşului, ceea ce înseamnă încasări considerabile la hoteluri, transport şi servicii, deci bani mulţi intraţi în oraş. Dar înseamnă şi prestigiu, căci este o recunoaştere pentru centrul universitar care o găzduieşte.

- Se pot aplica noutăţile prezentate la congres în spitalele orădene? Avem medicii, pregătirea şi aparatura necesare?

- Manifestarea a inclus două cursuri pre-congres, unul de hepatologie, celălalt de gastroenterologie şi endoscopie digestivă, ambele cu cele mai noi tematici. A doua parte, congresul propriu-zis, a fost structurat pe 34 de mese rotunde, astfel încât acoperirea tematică a fost foarte largă. Au fost abordate teme din hepatologie, pancreatologie, tehnici noi de endoscopie care se realizează în nu multe centre din Europa, tehnici importante în hipertensiunea portală, cum este montarea, intrahepatic, pentru o perioadă de timp, înaintea unui transplant, a unor structuri metalice tubulare ce fac legătura între circulaţia portală şi cea sanguină generală, ca un fel de stentare a ficatului. Au fost prezentate şi concepte noi, care ajută la înţelegerea a foarte multor afecţiuni. De altfel, gastroenterologia priveşte foarte multe organe, de la stomac, esofag, intestin gros, intestin subţire, pancreas, ficat, colecist, căi biliare. Tehnicile despre care v-am spus sunt de înalt nivel, Oradea nu a beneficiat până acum de ele, dar a progresat mult în specialitatea noastră. Cel puţin în ce priveşte Spitalul Judeţean, laboratorul de endoscopie şi cel de ecografie intervenţională sunt de bun nivel. Bineînţeles, se pot aduce permanent îmbunătăţiri, şi sper că în viitor vom reuşi proiecte care să aducă aparatura şi beneficiile aferente pentru pacienţi.

- Gastroenterologia e legată mult de alimentaţie, de stilul de viaţă...

- Specialitatea noastră se leagă foarte mult de dietă, de consumul de alcool, ca şi de o patologie imunologică şi infecţioasă. Gastroenterologia mai înseamnă şi destul de multă patologie organică, pentru că include şi afecţiunile oncologice. Şi nu este zi în care să nu depistăm, din păcate, neoplasme de stomac, de esofag, ficat, colon, pancreas.

- Este incidenţa acestor boli mai mare decât în trecut?

- Sunt în creştere neîncetată, mai ales neoplasmele de ficat. La congres am avut inclusiv o prezentare despre urmărirea pacientului cirotic pentru descoperirea la timp a neoplasmului hepatic. Dacă în urmă cu 10 ani acesta era pe locul 6 ca prevalenţă, acum e pe locul 5. Şi continuă să apară, din păcate, la vârste tot mai tinere. De altfel, hepatocarcinomul apare în 80% din cazuri la bolnavul cirotic. Or, noi, având foarte multe hepatite virale la finele anilor 80, acei pacienţi au ajuns acum la ciroză, care e terenul cel mai propice pentru hepatocarcinom.

Lucrurile bune nu aduc audienţă

- Ce transformări a suferit gastroenterologia din Oradea în ultimii ani?

- Avem una din cele mai dotate secţii din spital şi aproape 20 de specialişti, ceea ce nu există în multe oraşe din ţară. Sunt chiar oraşe universitare care au doar 4-5 gastroenterologi. În ultima perioadă, gastroenterologia din Oradea a făcut progrese importante, iar tehnicile moderne pe care le practicăm aici înseamnă că pacientul nu mai trebuie să facă drumuri, aşa cum era vorba aceea cu "trenul spre Cluj".

- De obicei pacienţii ajung la spital prin urgenţă sau se prezintă la medic în faze incipiente ale bolii, când şansele de vindecare sunt mai mari?

- Mulţi se internează de urgenţă, cu hemoragii digestive, care necesită internare, echilibrare, diagnostic şi intervenţie. Există urgenţe mai ales la pacienţii cirotici, dar şi patologii care pot fi monitorizate şi ţinute sub control dacă pacientul e conştient de importanţa controlului, în acest caz intervenţiile făcându-se cu programare.

- Care este natura relaţiei dintre medicii din spitale şi cei de la Facultatea de Medicină? În trecut exista percepţia că universitarii, cei de la catedră, se simţeau superiori medicilor clinicieni, celor de la căpătâiul bolnavului.

- Cred că percepţia era greşită, universitarii sunt tot medici şi stau şi ei la căpătâiul pacientului, doar că mai avem şi o muncă didactică sau, cum e aceasta, de organizare a unor congrese, care ajută inclusiv medicul din spitale. Deci impresia nu era corectă. Şi cel puţin la noi în secţie nu am avut astfel de probleme. Contează foarte mult şi tipologia omului cu care lucrezi, interrelaţionarea. Dar loc este pentru toată lumea.

- Activitatea la nivel de excelenţă a unor medici orădeni începe să fie recunoscută public. Ce a dus la acest rezultat şi de ce nu li se face, să zicem aşa, publicitate de către conducerea spitalului ori a facultăţii?

- Cred că profesioniştii ies în evidenţă prin munca lor, nu ştiu dacă spitalul sau facultatea pot face ceva pentru a-i evidenţia. Chiar şi la congres am constatat că presa nu e interesată de asemenea subiecte, pozitive, deşi a fost cel mai mare eveniment de acest fel care a avut loc în ultimul timp în oraş. Probabil pentru că aşa ceva nu aduce audienţă.

Avem zone neacoperite cu medici

- Ce credeţi că a oprit medicii de vârf din Oradea să emigreze, cum fac mulţi confraţi din ţară?

- Cei mai atraşi de plecare au fost medicii tineri, care nu găseau perspective pe măsura dorinţelor lor, absolut fireşti de altfel. Cei care au ajuns la un anume standard erau fie prea în vârstă pentru a pleca, fie satisfăcuţi de nivelul atins. Pe de altă parte, şcoala din România, aşa cum este, e mai serioasă. Am stat de vorbă cu colegi care au fost în străinătate şi şi-au dus cu ei copiii de şcoală primară, dar după 6 luni i-au adus înapoi, pentru că nu le-a convenit şcoala de acolo.

- Totuşi, unde va duce exodul medicilor tineri?

- E o problemă, pentru că deja avem zone din ţară neacoperite din cauza plecării nu doar a medicilor, ci şi a asistentelor. Cred, totuşi, că exodul a mai încetinit. Nu pentru că nu mai există dorinţa de plecare, dar nu mai există o cerere chiar atât de mare.

- Ca universitar, ce ne puteţi spune despre ce vine din urmă? Există îngrijorări cu privire la calitatea profesională a tinerilor doctori, chestiune legată şi de calitatea învăţământului medical.

- În România se pot face comparaţii între nivelurile de pregătire din diferitele centre universitare, dar rabat de la calitatea pregătirii nu se face. Standardul bun se reflectă şi în felul în care medicii români sunt percepuţi în străinătate. Cunosc pacienţi din străinătate care preferă medici români, pentru că sunt mai pregătiţi şi mai conştiincioşi.

Banii Sănătăţii, risipiţi

- Care este cheia echilibrului în viaţa unui medic, între activitatea din spitalul public şi cea din cabinetul privat?

- Există o percepţie că medicul care lucrează în ambele sisteme ar neglija activitatea din spital. Din punctul meu de vedere, circuitul pacientului înseamnă că aduc bolnavul de la cabinet la spital şi nu duc pacienţi din spital în privat. Cu alte cuvinte, în policlinică sau în cabinetul privat vine pacientul pentru consult şi, dacă necesită fie o tehnică de diagnosticare, fie un tratament care nu se poate face ambulator, atunci vine în sistemul public. Deci cred că e posibil un echilibru din acest punct de vedere, cu atât mai mult cu cât veniturile în sistemul public sunt cele care sunt. Vă dau un exemplu: un asistent universitar, care are o jumătate de normă în spital, dar lucrează practic o normă întreagă, are salariu 1.300-1.400 lei. Mi se pare normal, în aceste condiţii, ca în timpul lui liber să-l laşi să muncească şi în privat pentru a-şi satisface nevoile materiale.

- Care sunt veniturile medicilor? Şi care ar fi sistemul de cointeresare materială pe care îl vedeţi viabil, aşa încât nici medicul să nu câştige prea puţin, nici pacientul să nu plătească prea mult?

- Veniturile majorităţii medicilor nu ar satisface multe alte categorii de profesionişti. Un asistent universitar, cum spuneam, care poate fi medic primar, pe la 40 de ani, care lucrează o normă întreagă în spital şi lucrează şi la facultate, are 2.000-2.500 lei, un venit pe care în IT un profesionist îl atinge încă din primul an. Totuşi, în condiţiile date, trebuie să privim situaţia cu realism. În medicină se spune că trebuie să ceri, când ai nevoie de un nou aparat, şi să nu te intereseze de unde fac rost economiştii de bani. Dar cutia cu bani e limitată, şi faci faţă nevoilor doar în măsura în care împarţi mai bine ceea ce ai. Durerea e că unii fac gospodărire, alţii nu. Banii Sănătăţii sunt scăpaţi printre degete, voit sau nevoit. Asta este!

- În ultimii ani Spitalul Judeţean a suferit modernizări importante. Ce îi mai lipseşte? Şi ce reacţii aveţi de la bolnavi, de la pacienţi?

- Colegii din ţară care au vizitat spitalul au fost foarte impresionaţi de modificările făcute. Pe lângă reabilitări şi dotări, s-au făcut progrese mari şi în activitatea medicală în multe secţii, iar pacienţii sigur că observă schimbările, de la cele de cazare şi hrană până la posibilităţile de diagnostic, de analize sofisticate şi de tratament. Toate sunt, în primul rând, în folosul lor şi le uşurează situaţia.


CINE ŞI CUM         

Caracterizări în trei cuvinte

Ilie Bolojan, primarul Oradiei - foarte bun administrator şi om de cuvânt

Gheorghe Carp, managerul Spitalului Judeţean - excelent organizator în domeniul sanitar

Gavril Grebenişan, fost manager - n-am apucat să-l cunosc atât de bine încât să mă pronunţ

Florian Bodog, fost manager - un coleg şi un conducător bun al Facultăţii la ora actuală

Aurel Babeş, fost manager - întemeietorul secţiei de diabetologie a spitalului

Mircea Ifrim - un fost decan al Facultăţii

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
REZIDENT TOMNATIC
Parca fostul decan Ifrim v-a facut preparator tomnatic pe la 36-37 de anisori, cand erati doar medic de familie si, cu ocazia titlului universitar, ati intrat fara nici un ex. de rezidentiat pe tara, in specialitatea gastroenterologie. Ati uitat, domnule Brisc, ca toata cariera d-voastra s-a bazat pe PCR-nasa Mihailov, nasul Adrian Maghiar, carora cu slugarnicie le-ati pupat dreapta pt a ajunge atat conferentiar, cat si gastroenterolg. Altfel, ati fi putrezit si azi undeva la tara ca medic de familie. Nu sunteti un medic de top, Doamne iarta-ne, doar un oportunist care lucreaza studiat la aureola.
Postat 01 Iulie 2014, 10:56 de ANA
Aici e buba
CENZURAT
Postat 27 Iunie 2014, 11:11 de Mengele
doctor bun, caracter zero
in 30 noiembrie anul trecut, la sitalul judetean a avul loc un curs de ecografie-plastografie (poate gresesc termenii, nu sunt specialist). au participat mai multi medici din oradea si din tara, au fost prezentate aparatura, tehnici, substante de contrast, etc. dr brisc s-a ocupat de organizare. tot el i-a ademenit pe unii dintre pacientii sai, sub pretextul ca le ofera sansa unor investigatii facute de cei mai buni specialisti si cu tehnica super-performanta. a adunat vreo 15 persoane care au fost folositi drept cobai, iar la terminarea asazisei consultatii, li s-a spus oamenilor ca vor fi contactati in urmatoarele zile pt a li se spune rezultatul investigatiilor. nu i-a mai sunat nimeni nici pana azi.
Postat 26 Iunie 2014, 17:22 de pacientul englez
E-urile !
Acesta e consecinta bombardarii cu E-uri a alimentelor. Cancer la ficat.
Postat 26 Iunie 2014, 17:02 de Alerta !
eroare?!
D-le Adrian Cris, fara ofensa, dr.Brisc era medic de famile la Cenalos, acum 24 de ani.Deci puteai fi mai explicit vis a vis de profesie respectiv specializare,daca le-ai bagat in aceiasi oala, si tot ai intrat in amanunte! ;)
Postat 26 Iunie 2014, 15:34 de citizen
Da
"cancerul social":
Postat 26 Iunie 2014, 11:27 de Da
count display

FOTO BIHOREANUL

  • 'Asta-i datina străveche': 350 de copii, în straie tradiționale, au colindat pe străzile Oradiei (FOTO/VIDEO)
  • Nervi în Aeroportul din Oradea: Pasagerii cursei Tarom spre Bucureşti, revoltați că... nu au locuri în avion! (FOTO)
  • Inna a strălucit ca o stea: Peste 3.000 de orădeni şi o mână de turcoaice s-au bucurat de concertul talentatei artiste (FOTO / VIDEO)
  • Iluminatul de sărbători a fost pornit, a început Târgul de Crăciun în Oradea. Vezi cum arată! (FOTO / VIDEO)
  • Capsula timpului: Gânduri despre Oradea secolului viitor, dar şi obiecte din oraşul zilelor noastre, vor fi îngropate în curtea Muzeului Ţării Crişurilor (FOTO)
  • Merită vizitat! Muzeul istoriei evreilor din Oradea şi Bihor a fost inaugurat (FOTO/VIDEO)
  • O oră de linişte, din respect pentru autişti, în toate magazinele Kaufland, la iniţiativa Centrului de Educaţie Incluzivă Cristal (FOTO)
  • Modelul elveţian funcţionează în Bihor: Zeci de salvatori montani, instruiţi la centrul înfiinţat într-un program elveţiano-român (FOTO)
  • Podul Centenarului a fost inaugurat de o Dacie tricoloră, în prezenţa comisarului european Corina Creţu (FOTO/VIDEO)
  • La mulţi ani, România! Festivităţile de 1 Decembrie s-au încheiat în premieră cu un foc de artificii (FOTO/VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON