Dosar la coş! Judecătorul Ovidiu Galea a scăpat de un dosar prost făcut de DNA Oradea

DNA Oradea trimitea în faţa instanţei, cu trei ani în urmă, actul de inculpare a judecătorilor Florica Roman şi Denisa Vidican de la Curtea de Apel Oradea, respectiv Raluca Cuc şi Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, a avocatei Mariana Mihoc din Beiuş şi al omului de afaceri Gheorghe Jurcă din Budureasa, magistraţii fiind suspendaţi pentru modul în care un a nume Viorel Bodin, ginere al avocatei şi nepot al lui Jurcă, fusese scăpat de pedeapsa pentru o tentativă de viol, printr-o serie de decizii întemeiate, conform procurorilor, pe acte fabricate.

Procesul n-a mai apucat, însă, să se judece niciodată! Înalta Curte a returnat dosarul la DNA Oradea, din cauza neregulilor din rechizitoriu. Apoi, preluat de DNA central, a fost "desfiinţat" parţial în primăvară, iar acum şi ceea ce a mai rămas din el. Motivul? Infracţiunile imputate nu există!

Viol şi nu prea

Trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului, fals şi complicitate la fals în înscrisuri, fals intelectual şi informatic, abuz în serviciu... Sunt doar câteva dintre cele 22 de infracţiuni pentru care, pe 30 iunie 2014, sub semnăturile procurorilor Dan Chirculescu şi Ciprian Man, DNA Oradea i-a trimis în faţa Curţii de Apel Cluj pe judecătorii Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, împreună cu avocata Mariana Mihoc şi cu afaceristul Gheorghe Jurcă.

Povestea din spatele acuzelor a fost prezentată la acea vreme pe larg de BIHOREANUL. Potrivit DNA, în 2010, pentru a obţine eliberarea ginerelui său, Viorel Bodin, condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare pentru tentativă de viol, avocata Mihoc ar fi înaintat Tribunalului două contestaţii în anulare, atât în numele violatorului, cât şi în numele victimei, iar la indicaţiile prietenei sale, judecătoarea Roman, şi două acte "măsluite": dovada împăcării între agresor şi victimă, înscris antedatat de pe care lipsea semnătura bărbatului aflat deja după gratii, plus o adeverinţă de la locul de muncă al tinerei, cum că în timpul procesului n-a putut lipsi pentru a depune la dosar, în timp util, actul de împăcare.

Cucul de la DNA

După ce i-ar fi oferit consultanţă avocatei, Roman ar fi intervenit la colegii de la Tribunal pentru ca violatorul să obţină o soluţie favorabilă, fiind recompensată de Mihoc şi de Jurcă cu bani, păstrăvi şi promisiunea unui... ceas cu cuc. În urma intervenţiilor, susţinea DNA, judecătorul Galea a dispus devansarea termenului de judecată a contestaţiei, din septembrie în iunie 2010, în baza unei cereri a condamnatului, care însă n-ar fi existat la dosar. În final, pe 4 martie 2011, completul format din Raluca Cuc, Denisa Vidican şi Ovidiu Musta (ultimul, cu opinie separată) a admis contestaţia în anulare, scăpându-l pe violator de închisoare.

Pe lângă implicarea în scăparea lui Bodin, pe care, culmea, chiar el îl condamnase cu puţin timp înainte, lui Galea i se imputa şi că în 2014 ar fi folosit un act fals şi pentru a motiva o sentinţă penală, iar asta într-o zi în care nu se afla la serviciu, ci la Bucureşti, de unde ar fi dictat soluţia unei grefiere care a introdus-o în sistemul informatic.

Revolta instanţelor

Cazul a iscat un uriaş scandal între DNA şi judecătorii orădeni, aceştia acuzând că, prin întrebările puse în anchetă celor patru colegi despre felul cum soluţionează procesele, procurorii le-au lezat independenţa şi au afectat secretul deliberărilor.

De altfel, 48 judecători orădeni au declanşat o acţiune fără precedent, cerând Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunţe dacă judecătorii pot fi interogaţi despre deliberări. Răspunsul nu le-a fost, însă, favorabil, CSM arătând că obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării încetează în momentul când este acuzat de o încălcare a legii. Or, dosarul DNA viza suspiciuni de abuz şi corupţie...

Considerându-se o victimă a anchetei, judecătoarea Florica Roman a mers până la a-şi face propriul blog, "despre cum se vede justiţia de către un judecător care-şi caută dreptatea în instanţă", unde condamnă şi în prezent abuzurile şi problemele din sistemul din care face parte.

La loc comanda

Cert este că procesul s-a "fâsâit" înainte de a începe. Trimis Curţii de Apel Cluj în iunie 2014, dosarul a zăcut acolo un an şi jumătate. Abia în noiembrie 2015 judecătorul de cameră preliminară s-a pronunţat, dispunând refacerea rechizitoriului, considerat incomplet şi neclar, dar şi excluderea mai multor probe.

În februarie 2016, soluţia a fost parţial confirmată de Înalta Curte, care a cerut refacerea rechizitoriului, însă a stabilit că probele fuseseră administrate legal, mai puţin patru declaraţii de martor, care au fost excluse. Ancheta n-a mai fost realizată la Oradea, fiind preluată de structura centrală, unde urmărirea penală a fost integral refăcută, cu reformularea acuzaţiilor, iar încadrările juridice modificate.

Urmarea? În aprilie 2017, procurorul Florentina Mirică, din cadrul Secţiei de combatere a corupţiei a DNA, a dispus exonerarea a trei din cei patru judecători, şi disjungerea cauzei faţă de Galea, inculpat pentru fals intelectual, participaţie la fals intelectual şi informatic, precum şi faţă de Mihoc şi Jurcă, pentru complicitate la fals în înscrisuri şi favorizarea făptuitorului.

Cum anchetarea acestor fapte nu mai intra în competenţa DNA, noul dosar a fost transmis spre soluţionare Parchetului Curţii de Apel Oradea unde, însă, niciun procuror nu şi-a asumat ancheta! Pe rând, procurorii Ovidiu Naghi, Gheorghe Leuca, Ioan Adrian Popovici, Adrian Sferlea şi Monica Mateiu au formulat cereri de abţinere, astfel că pe 17 mai a.c. procurorul general Aurel Mascaş l-a înaintat Parchetului Înaltei Curţi, solicitând să fie repartizat altei unităţi.

Fapte care nu există

La Bucureşti, ca să nu se mai tărăgăneze cercetările, s-a decis ca ancheta să fie preluată de Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului General, iar pe 7 noiembrie procurorul Daniela Anghel a clasat cauza pe motiv că, la fel precum celelalte acuze din dosarul iniţial, faptele imputate inculpaţilor nu există.

Potrivit ordonanţei, nici în cazul avocatei Mihoc, nici în al afaceristului Jurcă şi nici în cel al judecătorului Galea, "probatoriul administrat nu a dovedit existenţa faptelor în materialitatea lor". Dimpotrivă, în opinia procurorului, Galea a procedat exemplar în cazul încheierii judecătoreşti despre care DNA susţinea că, în loc s-o redacteze personal, ar fi dictat-o telefonic grefierei, în timp ce era la Bucureşti. Anghel a arătat că încheierea fusese redactată de Galea înainte să plece din oraş, ea îi poartă semnătura, iar faptul că a sunat-o pe grefieră să se asigure o va introduce în sistemul informatic "este o dovadă a diligenţei acestuia". De altfel, decizia în sine nu făcea decât să corecteze o eroare materială dintr-o sentinţă anterioară.

Din anchetator, anchetat

În timp ce toţi "clienţii" din dosar au fost exoneraţi de vină, fostul şef al DNA Oradea, Ciprian Man (foto), care avizase rechizitoriul "pentru legalitate", s-a ales el însuşi cu dosar penal, cercetările fiind efectuate de procurorii aceleiaşi Secţii Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General.

După cum arată ordonanţa de clasare, acuzaţia adusă magistratului, de cercetare abuzivă, a fost formulată de afaceristul din Budureasa, care susţine că Man ar fi exercitat presiuni asupra sa, "ameninţându-l cu puşcăria" şi cerându-i s-o denunţe pe judecătoarea Roman.

Acuzaţii "ridicole"

Şi judecătorul Galea îl arată cu degetul pe fostul şef DNA Oradea ca artizan al acuzaţiilor "ridicole", motivate "infantil şi totodată în chip ticălos". Galea susţine că inculparea sa a fost o conjuraţie a DNA şi a serviciilor secrete SRI şi SIPA, deoarece nu era un "judecător bancomat", "căruia să-i dai cererea, iar el să dea exclusiv răspunsul dorit, fără să citească legea, probele, fără să-şi verifice propria-i conştiinţă şi, mai ales, care să aibă curaj să ridice vocea în calea nedreptăţilor". "Sunt foarte mândru că m-am numărat printre cei care nu au dat arestări, interceptări, percheziţii şi condamnări nici pe bani, dar nici la ordin, şi îi asigur pe toţi că, după ce mă întorc la instanţă, voi fi la fel de corect cu toate părţile", spune judecătorul.

Mai are, însă, de aşteptat, deoarece deocamdată e tot suspendat, fiind judecat pentru fals în declaraţii, într-un dosar al aceluiaşi Man, fiindcă ani în şir nu şi-a declarat apartenenţa la Masonerie, ba chiar a judecat dosare ale unor "fraţi" din Lojă. O fi şi acela un complot...

PROBLEME LA DNA
Achitări pe bandă rulantă

Dosarul judecătorilor, clasat acum definitiv, este doar unul dintre eşecurile suferite în ultimul an de procurorii DNA Oradea, confruntaţi cu achitări "în cascadă" în cauze trimise judecătorilor fără probe suficiente ori pentru fapte care nu există. Între cei achitaţi definitiv se numără avocatul Călin Porţan, acuzat că pentru măsluirea unei licitaţii ar fi pretins bani în numele unui executor judecătoresc, avocaţii Ioan şi Daniela Sava, inculpaţi pentru un mesaj nepotrivit postat pe internet la adresa judecătoarei Crina Muntean, precum şi fostul comisar financiar Virgil Popa, care ar fi luat mită pentru a proteja o firmă implicată într-o fraudă de 5 milioane lei.

Achitat a fost, deocamdată în primă instanţă, şi fostul şef al Serviciului Arme din Poliţia Bihor, Gheorghe Sava, care ar fi intimidat un paznic de vânătoare, procuroarea Adriana Ardelean de la Parchetul Beiuş şi omul de afaceri Dinu Lupaş, inculpaţi alături de fostul prim-procuror Gligor Sabău. Acuzat de 19 fapte de corupţie şi asimilate corupţiei, după ce ar fi primit diverse favoruri din partea primarului Adrian Domocoş, ca să-l protejeze, Sabău a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la 4 ani de închisoare cu executare, dar numai pentru două capete de acuzare, instanţa achitându-l pentru alte 11 fapte şi înlăturând 6 luări de mită ca nedovedite.