URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 18 IANUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
La cele 100 proiecte aflate în derulare, primarul Bolojan vrea să mai implementeze încă 172, dacă tot a reuşit să rezolve accesarea banilor de la UE. Practic, în felul acesta, în 2020 Bihorul are pe rol 273 lucrări, pentru că vine şi Consiliul Judeţean cu o investiţie. Mă gândesc că au de gând să termine terminalul neterminat, care trebuia terminat cu doi ani în urmă.
Zic şi eu
Adrian Cris
În urmă cu un deceniu, când îşi începea primul mandat, primarul Ilie Bolojan socotea corect că Oradea trebuie înnoită radical, atât prin refacerea sistemelor de apă-canalizare şi de termoficare, cât şi prin reabilitarea clădirilor din centrul istoric, aşa încât acestea să devină atractive inclusiv turistic. Apoi a declanşat cele mai vaste operaţiuni în ambele direcţii, în ciuda contestărilor formulate de adversari.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
O mare parte din sudalmele pe care le încasează autorităţile ar fi evitabile dacă s-ar comunica sincer şi corect pe canalele oficiale. Dar, de cele mai multe ori, în România se preferă tăcerea. S-au făcut paşi mari înainte în domeniul comunicării în ultimii 30 de ani, dar încă suntem departe de lumea în care, atunci când apare o problemă, se organizează rapid o conferinţă de presă, preferabil în direct.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre decizia Primăriei Oradea de a taxa eliberarea pe loc a documentelor la ghişeu şi de a încuraja, inclusiv prin reduceri fiscale, relaţia online între cetăţeni şi administraţie?



De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Așa cum am arătat anterior, legislația noastră prevede posibilitatea ca statul să acorde facilități persoanelor care nu pot să își permită cheltuielile pricinuite de desfășurarea unui proces civil. Din păcate, legislația în materie nu a mai fost corelată cu noile realități economice din România, nici măcar cu repetatele creșteri din ultimii ani ale cuantumului salariului minim pe economie.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Colica renală este o durere intensă la nivelul regiunii lombare şi abdominale determinată de obstacole organice sau funcţionale ale rinichilor şi căilor urinare. Obstacolele organice cele mai dese sunt calculii mobili din litiaza renală, cheagurile de sânge sau fragmentele de puroi din infecţiile cronice sau tumorile renale şi stenozele ureterale (modificări ale calibrului ureteral) din tuberculoza renală. Cele funcţionale sunt reprezentate de spasme ale musculaturii căilor urinare, care pot fi independente sau asociate cu obstacolele organice.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
17 Iulie 2017, 18:28

DiOR de Binş: Epopeea cojocului de Beiuş, copiat de casa de modă Dior, se datorează unui bihorean stabilit în Indonezia (FOTO)

DiOR de Binş: Epopeea cojocului de Beiuş, copiat de casa de modă Dior, se datorează unui bihorean stabilit în Indonezia (FOTO) #GIVE CREDIT. Mândru de origini, Radu s-a pozat în cămaşă tradiţională şi cojoc binşenesc, "dă la bace Petrea Lucan, Doamne iartă-l, că bun meşter o fost". Culmea, noile creaţii ale brandului Dior sunt copiate după pieptare fix cum poartă Radu, chiar dacă modiştii nu recunosc sursa inspiraţiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

De mai bine de o lună, uneia dintre marile case de modă din lume, Christian Dior, i se cere vehement să recunoască sursa de inspiraţie pentru noua sa colecţie: portul popular românesc!

Omul care a pornit "avalanşa" este Radu Frenţiu, un "prunc din Binş, născut pe strada Şcolii şi crescut pe Aleea Moţilor", stabilit în celălalt capăt al lumii, dar mândru de portul şi obiceiurile străbunilor...

Revoluţie online

Campania "Nu-i Dior, e Bihor!" s-a lansat şi a luat proporţii pe platformele de social media, în presa naţională şi chiar în cea din îndepărtata Americă. A fost preluată şi promovată de comunitatea "La Blouse Roumaine", cu 170.000 de membri pe Facebook, ai cărei reprezentanţi i-au cerut Mariei Grazia Chiuri, directorul artistic al casei de modă Dior, să recunoască valorile româneşti, trimiţându-i repetate scrisori deschise. Motivul? Una dintre piesele de rezistenţă ale colecţiei Pre Fall 2017 are acelaşi croi şi aceeaşi ornamentaţie ca bătrânul cojoc de Beiuş, copiate de altfel şi pe o altă "creaţie" marca Dior, o haină lungă de tip suman.

Campania a pornit-o un beiuşean plecat în lume, care a sesizat "plagiatul" în cataloagele şi magazinele Dior. De ani de zile, Radu Frenţiu tot călătoreşte, întâi prin Statele Unite, apoi prin insula Bali, unde a condus un hotel, iar acum în Indonezia, ocupându-se şi aici tot de dezvoltări hoteliere şi de deschiderea a noi zone turistice.

Terra Beiusensis

În timp ce Dior se pregăteşte să-şi vândă "noutăţile" la preţuri de mii, chiar zeci de mii de euro, Radu ar vrea ca în primul rând bihorenii, şi de fapt toţi românii, să-şi recunoască tradiţiile. De departe, ajutat de un amic, Zoltan Kovacs, a lansat în urmă cu mai mulţi ani pagina de Facebook Ţara Beiuşului – Terra Beiusensis, prin care promovează imagini cu strămoşi în port popular şi obiceiuri din satele de pe Valea Crişului Negru, lăudându-i pe cei care le păstrează şi perpetuează.

"Am o dorinţă arzătoare de a vedea lumea că îndrăgeşte portul şi tradiţiile noastre. Cum pofta vine mâncând, acum aş vrea să văd ateliere meşteşugăreşti în Ţara Beiuşului, să-i văd pe aceşti meşteri plătiţi şi motivaţi să continue", spune Radu.

Bărbatul e convins că, pentru apărarea tradiţiilor şi meşteşugurilor autentice, la nivel naţional "ar trebui puse agendele politice şi religioase de o parte" şi create mecanisme de protejare a valorilor străvechi. "Şi pe plan local ar trebui creat un centru, nu gen muzeu cu lucruri defuncte, ci ceva viu, unde lumea să se reîntâlnească cu sinele şi cu strămoşii", spune beiuşeanul.

O viaţă într-un cojoc

În ceea ce-l priveşte, are colecţii cu veşminte tradiţionale – gaci, chimeşi, cuşme, cojoace – pe care le poartă nealcoş chiar peste mări şi ţări. Cel mai drag îi este cojocul pe care l-a cumpărat de la nevasta ultimului cojocar din Beiuş, Petru Lucan, care e "unu la unu" cu cel vândut de Dior.

Pe vremuri, cojoacele chiar aveau un rost important în viaţa ţăranilor. Cele purtate de feciori şi de fetele de măritat aveau culori vii şi jucăuşe, iar ale oamenilor deja la casa lor nuanţe mai sobre, mai stinse, scria Maria Bocşe în culegerea de etnografie "Biharia". În funcţie de avuţia celui care-l purta, cojocul avea mai mulţi sau mai puţini "pupi", adică ornamente. Veşmântul îi însoţea pe ţărani chiar şi dincolo de moarte, posesorii fiind îngropaţi cu cojoacele lor, care nu se împrumutau şi nu se lăsau moştenire.

Dacă în "scriptele" din 1600 în târgul Beiuşului erau 9 cojocari la 168 de capi (n.r. – de familie), iar la începutul anilor 1900 numărul lor ajunsese la 40, astăzi ultimii meşteri adevăraţi au trecut pe cealaltă lume, iar meşteşugul este şi el pe moarte. Câteva cojoace şi sumane se mai găsesc la colecţionari privaţi şi în muzee, inclusiv la Muzeul Ţării Crişurilor, care deţine inclusiv modele din anii ’30.

"De multe ori nu înţelegi valoarea unui lucru până nu-l pierzi", meditează Radu Frenţiu. Dar odată ce i-ai redescoperit-o, e musai s-o preţuieşti. Chiar dacă-i Bihor, nu marca Dior… 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2831 RON
  • 1 EUR = 4.7795 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON