URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 27 MAI 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Bine i-a făcut Armata lui Bolojan că l-a sabotat cu ocazia dezvelirii statuii Regelui Ferdinand Întregitorul! Pentru că la ora asta Armata nu este a ţării, a poporului, ci a infractorilor care conduc România, a generalilor ceaușiști care furau din rația soldatului și care au dat ordin să se tragă în populație la Revoluție.
Zic şi eu
Adrian Cris
Deja de mult timp Partidul ne toarnă în cap minciuna că toţi politicienii sunt "aceeaşi mizerie", deşi nu toţi fac totul ţăndări ca în ultimii doi ani. Sper, totuşi, să ieşim din capcana asta pe 26 mai, fiindcă totdeauna putem alege din ceea ce avem. La urma urmei, nici în viaţa unui om nu-şi găseşte nimeni jumătatea cea mai inteligentă, sexy, fermecătoare şi harnică, dar de alegere fug doar mizantropii, cei care vor să moară singuri.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă credem că schimbarea va veni odată cu tinerii, poate ar trebui să ne mai gândim. Am cunoscut mulți tineri politicieni, membri prin organizațiile de tineret ale diverselor partide, și am constatat cu amărăciune că nu sunt cu nimic mai deosebiți decât cei mari, la statutul cărora aspiră. Vorbesc la fel, gândesc la fel, unii chiar se îmbracă la fel cu șefii...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Pe cine intenţionaţi să votaţi duminică, 26 mai, la alegerile pentru Parlamentul European?
















De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Iniţiativa de revizuire a Constituţiei în sensul interzicerii ocupării funcţilor publice de către persoane condamnate este constituţională. Recent, a fost publicată pe site-ul Curţii Constituţionale Decizia nr. 222 din 9 aprilie 2019 prin care Curtea Constituţională a stabilit că iniţiativa de revizuire a Constituţiei, iniţiată de un număr foarte mare de cetăţeni, este constituţională şi poate să îşi continue parcursul legislativ.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Deşi numărul cazurilor de cancer al stomacului sunt în continuă scădere, totuşi această boală rămâne încă o problemă, studiile epidemiologice sugerând că riscul de a face boala este mai mare la clasele sociale cu nivel socio-economic scăzut. Consumul îndelungat de alimente cu un conţinut mare de nitriţi (cum sunt cele uscate, sărate şi afumate) poate determina apariţia bolii, alături de acţiunea unor bacterii. 
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
17 Iulie 2017, 18:28

DiOR de Binş: Epopeea cojocului de Beiuş, copiat de casa de modă Dior, se datorează unui bihorean stabilit în Indonezia (FOTO)

DiOR de Binş: Epopeea cojocului de Beiuş, copiat de casa de modă Dior, se datorează unui bihorean stabilit în Indonezia (FOTO) #GIVE CREDIT. Mândru de origini, Radu s-a pozat în cămaşă tradiţională şi cojoc binşenesc, "dă la bace Petrea Lucan, Doamne iartă-l, că bun meşter o fost". Culmea, noile creaţii ale brandului Dior sunt copiate după pieptare fix cum poartă Radu, chiar dacă modiştii nu recunosc sursa inspiraţiei
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

De mai bine de o lună, uneia dintre marile case de modă din lume, Christian Dior, i se cere vehement să recunoască sursa de inspiraţie pentru noua sa colecţie: portul popular românesc!

Omul care a pornit "avalanşa" este Radu Frenţiu, un "prunc din Binş, născut pe strada Şcolii şi crescut pe Aleea Moţilor", stabilit în celălalt capăt al lumii, dar mândru de portul şi obiceiurile străbunilor...

Revoluţie online

Campania "Nu-i Dior, e Bihor!" s-a lansat şi a luat proporţii pe platformele de social media, în presa naţională şi chiar în cea din îndepărtata Americă. A fost preluată şi promovată de comunitatea "La Blouse Roumaine", cu 170.000 de membri pe Facebook, ai cărei reprezentanţi i-au cerut Mariei Grazia Chiuri, directorul artistic al casei de modă Dior, să recunoască valorile româneşti, trimiţându-i repetate scrisori deschise. Motivul? Una dintre piesele de rezistenţă ale colecţiei Pre Fall 2017 are acelaşi croi şi aceeaşi ornamentaţie ca bătrânul cojoc de Beiuş, copiate de altfel şi pe o altă "creaţie" marca Dior, o haină lungă de tip suman.

Campania a pornit-o un beiuşean plecat în lume, care a sesizat "plagiatul" în cataloagele şi magazinele Dior. De ani de zile, Radu Frenţiu tot călătoreşte, întâi prin Statele Unite, apoi prin insula Bali, unde a condus un hotel, iar acum în Indonezia, ocupându-se şi aici tot de dezvoltări hoteliere şi de deschiderea a noi zone turistice.

Terra Beiusensis

În timp ce Dior se pregăteşte să-şi vândă "noutăţile" la preţuri de mii, chiar zeci de mii de euro, Radu ar vrea ca în primul rând bihorenii, şi de fapt toţi românii, să-şi recunoască tradiţiile. De departe, ajutat de un amic, Zoltan Kovacs, a lansat în urmă cu mai mulţi ani pagina de Facebook Ţara Beiuşului – Terra Beiusensis, prin care promovează imagini cu strămoşi în port popular şi obiceiuri din satele de pe Valea Crişului Negru, lăudându-i pe cei care le păstrează şi perpetuează.

"Am o dorinţă arzătoare de a vedea lumea că îndrăgeşte portul şi tradiţiile noastre. Cum pofta vine mâncând, acum aş vrea să văd ateliere meşteşugăreşti în Ţara Beiuşului, să-i văd pe aceşti meşteri plătiţi şi motivaţi să continue", spune Radu.

Bărbatul e convins că, pentru apărarea tradiţiilor şi meşteşugurilor autentice, la nivel naţional "ar trebui puse agendele politice şi religioase de o parte" şi create mecanisme de protejare a valorilor străvechi. "Şi pe plan local ar trebui creat un centru, nu gen muzeu cu lucruri defuncte, ci ceva viu, unde lumea să se reîntâlnească cu sinele şi cu strămoşii", spune beiuşeanul.

O viaţă într-un cojoc

În ceea ce-l priveşte, are colecţii cu veşminte tradiţionale – gaci, chimeşi, cuşme, cojoace – pe care le poartă nealcoş chiar peste mări şi ţări. Cel mai drag îi este cojocul pe care l-a cumpărat de la nevasta ultimului cojocar din Beiuş, Petru Lucan, care e "unu la unu" cu cel vândut de Dior.

Pe vremuri, cojoacele chiar aveau un rost important în viaţa ţăranilor. Cele purtate de feciori şi de fetele de măritat aveau culori vii şi jucăuşe, iar ale oamenilor deja la casa lor nuanţe mai sobre, mai stinse, scria Maria Bocşe în culegerea de etnografie "Biharia". În funcţie de avuţia celui care-l purta, cojocul avea mai mulţi sau mai puţini "pupi", adică ornamente. Veşmântul îi însoţea pe ţărani chiar şi dincolo de moarte, posesorii fiind îngropaţi cu cojoacele lor, care nu se împrumutau şi nu se lăsau moştenire.

Dacă în "scriptele" din 1600 în târgul Beiuşului erau 9 cojocari la 168 de capi (n.r. – de familie), iar la începutul anilor 1900 numărul lor ajunsese la 40, astăzi ultimii meşteri adevăraţi au trecut pe cealaltă lume, iar meşteşugul este şi el pe moarte. Câteva cojoace şi sumane se mai găsesc la colecţionari privaţi şi în muzee, inclusiv la Muzeul Ţării Crişurilor, care deţine inclusiv modele din anii ’30.

"De multe ori nu înţelegi valoarea unui lucru până nu-l pierzi", meditează Radu Frenţiu. Dar odată ce i-ai redescoperit-o, e musai s-o preţuieşti. Chiar dacă-i Bihor, nu marca Dior… 

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.256 RON
  • 1 EUR = 4.7612 RON
  • 1 HUF = 0.0146 RON