Vi s-a întâmplat vreodată să vă tăiaţi, dar la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean să fiţi puşi la rând până când personalul rezolvă cazuri mai serioase? Ori să vă ia febra seara, dar să nu vă urniţi spre Compartimentul de Primiri Urgenţe al Spitalului Municipal tocmai fiindcă ştiţi că va trebui să aşteptaţi şi că, în fond, cazul vostru nici nu e aşa grav? Ei, bine, în ambele situaţii aţi putea apela la o alternativă mai comodă, dar la fel de eficientă: serviciile Centrelor medicale de permanenţă.
Puţin cunoscute de marea masă a populaţiei, acestea asigură continuitatea asistenţei medicale de la ora la care se închid cabinetele medicilor de familie până dimineaţa, la redeschidere. Gratuit, fără să aveţi nevoie de nicio asigurare medicală, ba chiar fără să aveţi domiciliul în localitatea unde funcţionează ori măcar cetăţenia română.
Suprasarcină
Structurile de primire a urgenţelor din spitalele bihorene, ca de altfel în toată ţara, sunt supraaglomerate de ani întregi. De obicei de la orele amiezii, dar mai ales seara şi noaptea, sute de oameni sunt aduşi cu ambulanţe ori vin cu taxiul sau maşina proprie pentru îngrijiri pe care le consideră urgente doar pentru că le curge sânge sau i-a apucat o durere. Orădenii care au trecut pe la UPU ştiu ce urmează: personalul medico-sanitar triază cazurile în funcţie de gravitate, prioritari fiind pacienţii aduşi de SMURD ori de Ambulanţă, în timp ce persoanele care nu sunt în pericol imediat ori semnificativ trebuie să îşi aştepte rândul chiar şi câteva ore până să-i vadă un doctor.
"Anul trecut am avut 120.000 de prezentări, ceea ce înseamnă lunar o medie de 10.000. Anul acesta, până la 31 iulie, am înregistrat 68.000 prezentări, iar tendinţa arată că până la 31 decembrie vom depăşi 140.000. Mulţi oameni abuzează de UPU. Într-o seară a venit o doamnă cu un copil pentru a-i administra vaccinul antirujeolic. Alţii vin pentru schimbarea unui pansament", spune şeful SMURD şi al UPU din cadrul Spitalului Judeţean, dr. Hadrian Borcea (foto), care gestionează şi Compartimentul de Primiri Urgenţe al Spitalului Municipal Oradea.
Pentru urgentişti este frustrant că mai bine de jumătate din cazuri nu ar avea ce căuta aici, putând fi rezolvate mai rapid şi cu costuri mult reduse în Centrele medicale de permanenţă. Ce-i face pe oameni, totuşi, să dea buluc spre spitale? Lipsa de educaţie generală şi, implicit, a celei sanitare, convingerea că problema lor e cea mai stringentă, siguranţa că UPU are standardele profesionale cele mai ridicate, dar şi slaba cunoaştere a centrelor de permanenţă.
În expansiune
Imediat după ce au fost legiferate prin Legea 263/2004, dar mult înainte să apară Ordinul 697 al ministrului Sănătăţii privind normele metodologice pentru înfiinţarea lor, în Bihor funcţionau deja şase Centre medicale de permanenţă, la Pomezeu, Holod, Sudrigiu, Olcea, Săcueni şi Suplacu de Barcău. Anul trecut numărul crescuse la 29 de centre, iar în iulie 2017 erau 34, dintre care 8 doar în Oradea, funcţionând fie în spaţiile unor dispensare, fie în altele, puse la dispoziţie de autorităţile locale sau închiriate, uneori în incinta altor unităţi medicale.
Toate sunt înfiinţate fie la iniţiativa primăriilor, fie la propunerea unor medici de familie, cu aprobarea Direcţiei de Sănătate Publică, fiind dotate cu truse medicale de urgenţe, medicamente şi materiale de urgenţă standardizate, deservite de medici de familie care se asociază în baza unei convenţii şi se organizează sub forma CMI (cabinete medicale individuale) ori PFI (persoane fizice independente) şi încheie contracte cu Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate.
Obligaţia acestora este ca de la ora închiderii cabinetelor medicale individuale (de obicei fie de la ora 19.00, fie de la 15.00) şi până dimineaţa la 8.00 să asigure serviciile de urgenţă în situaţiile medicale de cod verde, reglementate şi ele prin legislaţie, în obstetrică-ginecologie, arsuri, loviri, tăieri, accidente, muşcături şi înţepături de animale şi insecte, intoxicaţii, leziuni mecanice şi chimice, hipo şi hipertermii, alergii, hemoragii, decompensări şi infecţii diabetice, accidente vasculare cerebrale, dispnee, tentative suicidare, diverse alte urgenţe chirurgicale.
Pentru o gardă, medicii sunt plătiţi de CAS cu 19,2 lei pe oră (din care îşi pot reţine doar 12,8 lei, restul de 6,4 lei fiind destinaţi achiziţiei de medicamente, echipamente şi instrumentar), iar asistentele cu 8 lei pe oră.
Fac treabă
Chiar dacă în UPU şi CPU ale spitalelor supraaglomerarea continuă, coordonatorul centrelor de permanenţă din cadrul DSP Bihor, dr. Kertesz Krisztina (foto), susţine că acestea au, la rându-le, o activitate tot mai intensă. "Raportările lunare demonstrează că de la o lună la alta medicii din cadrul centrelor sunt tot mai activi". În luna iulie a acestui an, de pildă, cele 34 de centre din Bihor au raportat 5.307 de prezentări, faţă de puţin peste 4.500 în aceeaşi lună a anului trecut. Aşadar, ele rezolvă deocamdată anual abia aproximativ 10% din numărul de cazuri care ajung în structurile de urgenţă ale spitalelor. "Existenţa centrelor de permanenţă ar trebui să reducă din cheltuielile spitalelor, dar deocamdată nu s-au făcut evaluări din acest punct de vedere", admite de altfel şi doctoriţa Kertesz.
Cu toate acestea, aportul centrelor la decongestionarea UPU şi CPU este incontestabil: din cele peste 5.300 de persoane ajunse în acest an la medicii care le deservesc, doar 24 de cazuri au depăşit posibilităţile de intervenţie ale acestora, fiind redirecţionate, cu transportul asigurat de Ambulanţă, spre structurile de urgenţă ale spitalelor.
Lângă casă
Din fericire, există şi orădeni care nu sună la 112 şi nu se duc aţă la UPU pentru orice urgenţă medicală. "De câteva luni vin aici pentru că nu stau la cozi şi medicii mă ajută la fel de bine ca la spital", spune Ibolya S., o orădeancă din Rogerius, suferindă de diabet, pe care BIHOREANUL a întâlnit-o la Centrul de permanenţă din Olimpiadei 5.
Coordonatorul acestuia, dr. Cosmin Plăian, spune că atât el, cât şi cei opt colegi care lucrează aici, au făcut aceeaşi constatare: "Oamenii se adresează Centrului de permanenţă în primul rând pentru că este mai aproape de casă, deşi ele nu funcţionează pe principiul arondării teritoriale, astfel că oricine se poate prezenta la oricare centru". Pe de altă parte, însă, centrele au un atu faţă de UPU şi CPU: "Chiar dacă nu deţinem echipamente sofisticate, ca spitalele, astfel că mijloacele de investigare sunt cele clasice - de la anamneză (n.r. - discuţie cu pacientul), auscultaţie (cu stetoscopul), palparea, percuţia şi tuşeul (cu mâna) - pentru mulţi pacienţi este un avantaj că li se pune un diagnostic, li se administrează tratament chirurgical, injectabil sau perfuzabil şi, în plus, primesc reţete pentru continuarea lui şi trimitere la un medic de familie sau la specialist, ceea ce la UPU nu se poate", explică dr. Plăian.
La fel ca în întregul judeţ, medicul spune că şi activitatea Centrului de permanenţă la care lucrează este în creştere: în iulie 2017 a înregistrat 317 prezentări faţă de numai 180 în februarie.
Urgenţele minore, majoritare
Patologiile rezolvate în centrele de permanenţă variază în funcţie de sezon, de la infecţiile de tract respirator iarna (de pildă otite şi faringite) până la alergii, muşcături şi înţepături vara. Statisticile anuale arată, însă, că medicii din centre se ocupă la fel de mult şi de plăgi tăiate, "mai ales la ţară, unde încă sunt multe cazuri de agresiuni", leziuni mecanice din accidente de muncă sau casnice, infecţii reno-sinusale, plăgi complicate, inclusiv cauzate de arsuri, reacţii alergice, atacuri de panică, hemoragii, colici renale şi biliare, crize de hipertensiune arterială, intoxicaţii, ba chiar şi accidente vasculare cerebrale şi infarcturi, stopuri cardiorespiratorii şi tentative de suicid.
"Un coleg de la Centrul de permanenţă din Dobreşti a avut recent chiar şi o naştere, şi s-a descurcat exemplar", spune dr. Plăian, convins că centrele de permanenţă ar trebui doar să fie mai cunoscute pentru a-i ajuta pe confraţii de la structurile de urgenţe din spitale.
JUDEŢ ACOPERIT
34 de centre la 101 de UAT-uri
Cu 34 de centre de permanenţă la 101 oraşe şi comune, Bihorul are una dintre cele mai mari densităţi din ţară. În Oradea funcţionează 8 CP-uri, fiind de altfel singurul municipiu din Bihor cu asemenea structuri, în timp ce din categoria oraşelor, au câte un CP doar Vaşcăul şi Săcueniul, restul (Aleşd, Beiuş, Salonta, Marghita, Nucet, Ştei) bazându-se pe structurile de primiri urgenţe ale spitalelor locale.
Totuşi, după cum arată harta (foto), trei zone din judeţ sunt încă insuficient acoperite cu CP: comunele de la vest de Marghita, cele din sudul şi sud-vestul Salontei, precum şi cele din jurul Beiuşului.
Lista completă a celor 34 de centre de permanenţă din Bihor:
- CP Cantemir, Oradea, str. Kiev nr. 3, tel. 0259-471.824
- CP Medena (Velenţa), Oradea, str. Anton Bacalbaşa nr. 2, tel. 0259-221.122
- CP Nufărul, Oradea, str. Grigore Moisil nr. 7, tel. 0359-454.496
- CP Olimpiadei (Rogerius), Oradea, str. Olimpiadei nr. 5, tel. 0775-303.808
- CP Rovine (centru), Oradea, str. Rovine nr. 117, tel. 0359-462.124
- CP Gh. Doja (centru), Oradea, str. Gh. Doja nr. 99/F, tel. 0359-411.311
- CP Leagănului (Decebal), Oradea, str. Leagănului nr. 13/A, tel. 0359-438.125
- CP Vlădeasa (zona Calea Aradului-Ioşia Est), Oradea, str. Vlădeasa nr. 70, tel. 0359-415.315
- CP Biharia, str. Trandafirilor nr. 35, tel. 0259-342.770
- CP Bratca, Bratca nr. 124, tel. 0259-473.341
- CP Brusturi, Brusturi nr. 166/A, tel. 0259-326.835
- CP Cefa, Cefa nr. 1, tel. 0359-170.615
- CP Ceica, Ceica nr. 4, tel. 0259-324.472
- CP Cîmpani, Cîmpani nr. 88/A, tel. 0359-175.253
- CP Ciuhoi, Ciuhoi nr. 205, tel. 0259-328.821
- CP Cociuba Mare, Cociuba Mare nr. 83, tel. 0359-405.393
- CP Dobreşti, Dobreşti nr. 267/A, tel. 0771-649.246
- CP Drăgeşti, Drăgeşti nr. 183, tel. 0359-462.562
- CP Fughiu, Oşorhei, sat Fughiu, str. 512 nr. 2, tel. 0775-615.576
- CP Holod, Holod nr. 238, tel. 0259-311.777
- CP Lugaşu de Jos, Lugaşu de Jos, tel. 190.959
- CP Mişca, comuna Chişlaz, sat Mişca nr. 380, tel. 0359-174.090
- CP Olcea, Olcea nr. 70, tel. 0359-450.500
- CP Pomezeu, Pomezeu nr. 80, tel. 0259-322.967
- CP Răbăgani, Răbăgani nr. 29/A, tel. 0259-324.900 şi 0259-324.846
- CP Săcădat, Săcădat nr. 180, tel. 0259-458.248
- CP Săcueni, str. Libertăţii nr. 28, tel. 0259-352.655
- CP Sălacea, Sălacea nr. 319, tel. 0766-486.957
- CP Sârbi, Sârbi nr. 547, tel. 0359-445.811
- CP Sîntandrei, Sîntandrei nr. 526, tel. 0359-190.778
- CP Suplacu de Barcău, str. Crinului nr. 16, 0259-368.362
- CP Vadu Crişului, Vadu Crişului nr. 772, tel. 0259-443.020
- CP Valea lui Mihai, str. Republicii nr. 29, tel. 0755-088.131
- CP Vaşcău, str. Unirii nr. 75, tel. 0720-645.501
.jpg "1919 în Oradea: Pe 20 aprilie, se împlinesc 105 ani de la intrarea Armatei Române în Oradea. Care a fost atmosfera atunci? (FOTO)")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.