URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 24 OCTOMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Ideea cu bugetarea participativă nu e deloc rea. Noi am preluat-o de la clujeni, dar nu ei au fost cei care au inventat roata. Ideea e că Primăria pune o sumă la bătaie, iar cetăţenii n-au decât să-şi spargă capul ca să găsească proiecte cât mai isteţe. Cum era de aşteptat, proiectele de anul trecut sunt încă în stadiu de avizare, pentru că nu-i destul să ai idei bune, trebuie să ai şi foarte multă răbdare, din cauza birocraţiei ucigătoare din România.
Zic şi eu
Adrian Cris
Cineva din Ministerul de Externe, însărcinat să "marcheze" Centenarul, a avut o idee bună: diplomaţii din Bucureşti să fie duşi prin oraşele importante ale României. Să vadă, să asculte, să intermedieze şi consolideze legături. Aşa au ajuns la Oradea, la finele săptămânii trecute, 27 de ambasadori.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Conferințele 11even, în care 11 oameni vorbesc câte 11 minute, sunt ca nunțile românești - nimeni nu îndrăznește să le facă mai scurte. Teorema care spune că ce e frumos durează puțin nu funcționează... Majoritatea vorbitorilor a dat impresia că tema conferinței, „La trecutu-ți mare, care viitor?”, nu a fost înțeleasă prea bine. Cei mai mulți au vorbit despre ei înșiși, lăsându-le spectatorilor sarcina de a extrage esența și de a construi puzzle-ul.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Aţi votat la recentul referendum pentru redefinirea familiei în Constituţie?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în curând vor intra în vigoare modificările legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca urmare a faptului că, recent, Curtea Constituţională a respins ultima obiecţie de neconstituţionalitate ce putea fi formulată de preşedintele României cu privire la această lege, iar, vineri, 12 octombrie, Klaus Iohannis a fost nevoit să promulge noul statut al magistraţilor.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În cursul evoluţiei bolii, după faza septicemică urmează faza organică, în care reapare febra, simultan cu instalarea unor sindroame diferite. Dintre acestea, cele ma frecvente sunt meningita leptospirotică (manifestată prin dureri de cap, fotofobie, redoare a muşchilor cefei, simptome care se remit de cele mai multe ori), sindromul hepatorenal (cu icter şi mărire în volum a ficatului, cu posibilitate de evoluţie spre forme severe), manifestări hemoragice limitate (la nivelul gingiilor, conjunctivelor, mucoasei nazale etc.) sau grave (hemoragii digestive majore) şi insuficienţa renală.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Anxietatea este una din marile probleme psihologice ale secolului nostru. Alături de depresie, este subiectul cel mai des întâlnit în cabinetele de psihologie. Anxietatea variază de la om la om și se manifestă oarecum diferit ca intensitate în cazul fiecăruia.
04 Septembrie 2010, 10:39

Cu frâna trasă

Cu frâna trasă CUI PE CUI SE SCOATE. Ca să uşureze avizarea de către instituţiile descentralizate a proiectelor primăriilor din judeţ, Prefectura Bihor a iniţiat un ghişeu unic, unde să se elibereze toate avizele. "Însuşi proiectul acestui ghişeu finanţat din fonduri UE a avut nevoie de 26 de bibliorafturi de documente şi de 10 luni de aşteptare până să fie aprobat", spune Mircea Moldovan (foto), consilier în cadrul Compartimentului de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale al Prefecturii
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Pentru că statul nu are bani de investiţii, premierul Emil Boc a găsit soluţia: accelerarea absorbţiei de fonduri europene. Altfel spus, să construim şosele, să reparăm străzile oraşelor şi să băgăm canalizare la sate pe banii UE. Uşor de zis, greu de făcut...

Şi asta pentru că oricât de mult ar vrea primăriile să pună mâna pe banii europeni, eforturile sunt împiedicate de regulile greoaie stabilite chiar de Guvern, dar şi de lenea funcţionarilor din ministere. O arată chiar recentul raport înaintat pe 9 august de Prefectura Bihor după ce şeful Guvernului a cerut situaţia fondurilor europene din toate judeţele.

Multe făcute, puţine alese

Din documentul întocmit de Compartimentul de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale (CAERI) al Prefecturii, pe baza rapoartelor primăriilor şi serviciilor guvernamentale descentralizate, rezultă un paradox: acestea au atras mai multe fonduri europene înaintea aderării României la UE decât după! Explicaţia: înainte de 2007 regulile pentru accesare erau mai simple, iar instituţiile mai implicate. Urmarea? "În Bihor, ca în toată ţara, fondurile de preaderare au fost epuizate aproape în totalitate", spune Mircea Moldovan, consilier în cadrul CAERI.

În perioada 2000-2007 administraţiile locale şi instituţiile descentralizate din judeţ au depus proiecte în cadrul unor programe precum PHARE, de cooperare transfrontalieră, CCES (privind creşterea coeziunii economico-sociale prin realizarea unor centre de afaceri şi a unor obiective de interes comunitar precum şcoli, grădiniţe şi altele), ISPA (pentru modernizarea infrastructurii de mediu şi urbane, cum ar fi extinderea reţelelor de apă şi canalizare sau asfaltare de străzi) şi SAPARD (pe agricultură).

Se poate!

De departe, cea mai activă primărie din judeţ a fost municipalitatea orădeană, urmată de Consiliul Judeţean (CJ) şi de primăriile din Beiuş, Toboliu, Şimian, Cefa şi Borş. Spre exemplu, Primăria orădeană a contractat prin programul ISPA lucrări în valoare totală de 20,6 milioane euro. Din această sumă 13,8 milioane euro au fost alocate din fonduri UE, 6 milioane au fost împrumutate de Compania de Apă Oradea de la BERD iar diferenţa a constituit-o contribuţia Primăriei. Banii au fost folosiţi pentru reabilitarea şi extinderea a 64 kilometri de reţea de apă şi canalizare, reabilitarea staţiei de epurare a oraşului, construcţia a trei staţii de pompare a apelor uzate şi altele.

"În Bihor au fost depuse şi acceptate 33 de proiecte în valoare totală de 195 milioane de euro, bani din care s-au făcut în general centre de afaceri dar şi obiective precum proiectul microhidrocentralei de la Pietroasa sau pregătirea construirii drumului de legătură Cefa-Geszt", spune Mircea Moldovan.

Încep problemele

Odată cu aderarea la UE din 2007, situaţia s-a schimbat. Şi nu neapărat în bine! Asta deşi fondurile structurale rezervate României au crescut la 13 miliarde euro, bani disponibili până în anul 2013. Fondurile puteau fi accesate pe programe foarte diverse: POSDRU (Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane), POR (Programul Operaţional Regional), PODCA (Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative), POSCCE (Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice), precum şi programele operaţionale sectoriale (POS) pe Mediu, Transport, Pescuit şi altele.

Şi totuşi ritmul de absorbţie a încetinit. Principalul motiv este că regulile s-au complicat iar derularea proiectelor, care înainte revenea Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, a trecut la autorităţile de management din ministere. "Cele mai mari proiecte au fost pe Mediu, valorând în total 50 milioane de euro. Este vorba de şase proiecte pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă depuse de Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară Aparegio, Consiliul Judeţean şi primăriile Sântandrei, Lugaşu de Jos, Girişu de Criş şi Ciuhoi", declară consilierul. Aici treaba a mers bine pentru că primăriile au avut uşa deschisă la Ministerul Mediului, lucru care însă nu s-a mai întâmplat cu celelalte programe.

Pe numărate

Conform spuselor lui Moldovan, pe POSDRU autorităţile locale din Bihor nu au depus niciun proiect. Pe POR au depus 25 de proiecte încă din 2007 din care doar 5 au fost aprobate, abia în 2010. Ele au o valoare totală de 49,47 milioane euro şi au fost câştigate de primării din Oradea, Salonta, Valea lui Mihai, Borod şi Bunteşti pentru reabilitări de şcoli, amenajarea de centre de afaceri, etc.

Pe PODCA s-au depus 16 proiecte, însă numai 5 au fost aprobate, în valoare de 540.000 euro (titulari CJ, primăriile Salonta, Aleşd, Marghita, Săcuieni). Pe POSCCE s-au depus 9 proiecte în valoare de 29 milioane euro, în general pentru amenajarea de centre de afaceri (CJ, primăriile Marghita, Beiuş, Aleşd, Pietroasa, Borod) dar şi pentru sistemul geotermal de încălzire al oraşului Beiuş.

Pe POS Transport, însă, unde există cele mai mari probleme, Bihorul nu a absorbit nici măcar un eurocent. CJ a depus de un an un proiect pentru modernizarea Aeroportului, în valoare de 30 milioane de euro, însă nici până acum nu a primit un răspuns de la autoritatea de management din Ministerul Transporturilor.

Mai leneşi

Dacă primăriile şi CJ s-au mişcat, instituţiile descentralizate au obţinut fonduri europene la un nivel aproape nesemnificativ. Până în 2007, doar două au accesat fonduri de preaderare: Direcţia Ape Crişuri - 806.000 euro pe PHARE şi Sucursala Bihor a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare - 199.000 euro, pentru revitalizarea turismului în zona de lacuri şi crânguri Cefa-Inand.

După 2007, dintre serviciile descentralizate care au întocmit fonduri europene se remarcă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă cu 2,1 milioane euro obţinuţi pe POR pentru îmbunătăţirea capacităţii de reacţie în caz de dezastre. La fel, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a câştigat 199.000 euro, iar Inspectoratul Şcolar împreună cu patru instituţii similare din alte judeţe - 15,42 milioane euro pentru perfecţionarea cadrelor didactice şi asigurarea accesului la învăţământ a copiilor din zonele defavorizate.

Care-i buba?

În aprilie 2010 specialiştii CAERI din Prefectură s-au întâlnit cu reprezentanţii primăriilor şi ai instituţiilor descentralizate pentru a afla de ce lucrurile merg încet. Mircea Moldovan spune că în primul rând este vorba de lipsa personalului specializat, precum şi lipsa de motivare a acestuia. "Funcţionarii publici nu sunt plătiţi mai bine dacă fac proiecte europene. Doar personalul contractual primeşte 75% în plus la salariu, însă mai mult teoretic". Fenomenul s-a acutizat şi mai mult după ce în sectorul bugetar salariile au fost reduse cu 25%!

Un alt motiv este costul mare al proiectelor tehnice şi studiilor de fezabilitate care trebuie depuse odată cu cererile de finanţare, precum şi faptul că acestea trebuie făcute înainte ca proiectele să fie evaluate. "Mai eficient ar fi dacă întâi s-ar depune o schiţă de proiect pentru evaluare şi doar după aprobare să fie făcute documentaţii tehnice. Aşa, dacă proiectele sunt respinse, primăriile au cheltuit degeaba pentru documentaţiile tehnice", zice consilierul.

Altă problemă este că aceste studii de fezabilitate au o valabilitate limitată, ceea ce nu e normal deoarece până la evaluare situaţia din teren se schimbă. De asemenea, e anormal că nu se acceptă avize date direct la nivelul judeţului de instituţiile descentralizate, cerându-se fără temei ca acestea să fie eliberate de la centru. De pildă, nu e bun avizul de la Inspectoratul Teritorial de Stat în Construcţii ci se cere cel al Inspectoratului General de la Bucureşti.

În plus, deşi la proiectele europene bugetele locale trebuie să suporte doar 2% din valoarea acestora (75% fiind acoperită de UE iar diferenţa de CJ sau Guvern), primăriile nu au nici măcar cele două procente necesare. Spre exemplu, Primăria Cefa a depus 6 proiecte, toate aprobate, dar bugetul nu îi permite cofinanţarea decât pentru 2.

Pe de altă parte, oricât pare de aberant, intervine şi tergiversarea anunţării rezultatelor atunci când proiectele sunt acceptate pentru finanţare. Altfel spus, autorităţile de management din ministere "uită" să anunţe titularii că le-au fost aprobate proiectele.

La fel de grotesc e şi faptul că pentru multe proiecte se cer avize pentru a certifica situaţii nerelevante. La construirea unui drum se cere inclusiv avizul Direcţiei Sanitar Veterinare!

Debirocratizare cu piedici

Pentru a pune puţină ordine în haosul birocratic care domneşte în problema fondurilor europene, specialiştii CAERI au întocmit chiar ei un proiect finanţat cu 70.000 euro din banii UE, al cărui rol este ca avizele necesare proiectelor pentru toate primăriile din judeţ să fie eliberate la un ghişeu unic care va funcţiona în cadrul Prefecturii. "Noi înşine am avut probleme cu acest proiect pe care l-am gândit încă de anul trecut şi care a fost aprobat abia anul acesta", spune Nicoleta Balaci, consilier în cadrul CAERI.

Rolul acestui ghişeu este de a nu mai pune pe drumuri reprezentanţii primăriilor care în prezent aleargă după hârtii la instituţiile descentralizate din subordinea Prefecturii, această sarcină fiind preluată de funcţionarii CAERI care se vor îngriji să obţină avizele de la: Agenţia pentru Protecţia Mediului, Administraţia Bazinală Ape Crişuri, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar Veterinară, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural şi Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor.

Ghişeul unic va fi deschis în luna septembrie iar la următorul raport privind absorbţia de fonduri europene ar trebui să se vadă rezultatele. Numai că, din păcate, cea mai mare parte a cauzelor care frânează în prezent aprobarea proiectelor poate fi înlăturată doar de Guvern. Altfel, toate rapoartele vor rămâne apă de ploaie...


"În judeţul Bihor există primării care nu au întocmit nici un proiect cu finanţare europeană, între care cele din Nucet, Ştei, Vaşcău, Abram, Aştileu, Avram Iancu, Suplacu de Barcău, Tinca, Tărcaia şi Viişoara"

Mircea Moldovan


PREA PUŢIN
75
de proiecte depuse în ultimii 10 ani de primării şi deconcentrate bihorene au fost aprobate


PLĂTIM CÂT NU FACE!
România "absorbită" de UE

Statisticile oficiale arată că România este singurul membru intrat în UE după 2004 care mai mult contribuie la bugetul comunitar decât reuşeşte să atragă. Ţara noastră a înregistrat în perioada 2007-2009 un sold negativ de 455,9 milioane euro. Plăţile făcute către Comisia Europeană în cei trei ani de la aderare se ridică la 3,68 miliarde euro în vreme ce veniturile atrase din fondurile UE post-aderare sunt de doar 3,22 miliarde euro.

În ceea ce priveşte fondurile de coeziune, Uniunea a alocat României în perioada 2007-2009 suma de 8,67 miliarde euro. Autorităţile române şi Comisia Europeană  au aprobat contracte în valoare de 4,93 miliarde euro, reprezentând 56,9% din total, dar România a reuşit să încaseze doar 10,1% din alocările totale, adică puţin peste 867 milioane de euro.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

FOTO BIHOREANUL

  • Sălacea-i „fruncea”! Locuitorii comunei Sălacea sunt singurii din Bihor care-şi aruncă deşeurile în 5 recipiente diferite (FOTO/VIDEO)
  • Cauza accidentului de la Gheghie: viteza prea mare a şoferului de BMW. Cei trei morţi sunt tineri de 20 şi 24 de ani, din Bihor (FOTO)
  • Şi noaptea se aleargă! 350 de sportivi au concurat la Oradea Night Run (FOTO/VIDEO)
  • Retroparada toamnei: 'Bătrânele doamne' expuse în centrul Oradiei (FOTO)
  • Joburi multe, pretendenţi mai puţini, la Bursa locurilor de muncă: 'Patronii angajează pe oricine are capul pe umeri!' (FOTO)
  • Fără precedent: 27 de ambasadori vizitează Oradea, la invitaţia Ministerului de Externe, dar gazdele nu ştiu să-i asculte şi să profite de prezenţa lor (FOTO)
  • A cincea ediţie a Festivalului Naţional de Artă Naivă s-a deschis la Muzeul Ţării Crişurilor (FOTO)
  • Arhitectul Cristian Puşcaş spune povestea sinagogilor orădene, cele mai numeroase din ţară, într-un volum lansat la Humanitas (FOTO)
  • „Un milion de stele”: Bisericile catolice din Oradea, unite de Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei (FOTO)
  • Jurnalişti şi scriitori dezbat la Oradea diferenţele şi 'complicităţile' dintre ei (FOTO/VIDEO)

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON