Cseke Attila, ministrul Sănătăţii: "Nu vreau să fiu un ministru simpatic"

"Doctor" în taxe

- De ce obligaţi pacientul la coplată după ce, din Parlament, aţi criticat vehement Guvernul pentru acest bir?

- În primul rând, coplata a fost prevăzută de Guvern anul trecut în acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Deci, fiind o decizie asumată la nivel internaţional, trebuie pusă în aplicare. Pe de altă parte, coplata funcţionează în unele state europene, şi funcţionează bine. Scopul ei principal nu va fi de a strânge bani în plus pentru sistem, deşi sistemul are probleme de finanţare, ci de a realiza o moderare, de a aranja circuitul pacienţilor în sistemul sanitar. Acum avem o adresabilitate preponderent, chiar peste măsură, către medicii din spitale. Anul trecut, peste 50% din bugetul Sănătăţii a fost alocat spitalelor, deşi pentru medicii de familie ar trebui să avem cea mai mare adresabilitate. Aceasta determină costuri exagerate, fiindcă la spitale o consultaţie costă mai mult decât la medicul de familie.

Problema nu se poate rezolva doar prin schimbarea sistemului de finanţare, căci dacă am scădea alocările pentru spitale le-am omorî imediat. Deci, sistemul trebuie moderat, astfel încât prin coplată să se "filtreze" accesul la spitale. Altfel spus, trebuie cenzurat abuzul pacienţilor de a merge la spital pentru orice. Acesta e principalul scop. Există însă şi dorinţa de a eficientiza controlul asupra efectuării sau neefectuării serviciilor medicale, iar aici avem altă problemă: decontăm servicii fictive. Oameni care în fişe erau internaţi nu au fost găsiţi pe patul de spital. Trebuie înţeles că aşa se creează un minus în bugetul Sănătăţii, care se răsfrânge asupra tratamentelor, medicamentelor compensate ş.a.m.d.

- De unde ideea suprataxării pe fast-food?

- Eu am prezentat-o ca pe o intenţie. Taxa ar avea două componente: pe alimentele nesănătoase şi pe băuturile carbogazoase. Şi această reglementare există în unele state europene. Tema a fost evitată ani la rând. În plan internaţional reacţiile au fost pozitive, chiar dacă la noi iniţiativa a fost ironizată, dar eu mă bucur că problema se discută acum deschis.

Cifrele de la care am pornit, căci nu am lansat ideea fără să mă bazez pe ceva, sunt îngrijorătoare: jumătate din populaţia adultă suferă de obezitate, dar problema şi mai mare e că obezitatea afectează tot mai mult copiii şi adolescenţii. În 2001 aveam 1,65% dintre copii cu obezitate, iar în 2007 procentajul a crescut la 3,2%. Deci în 6 ani s-a dublat, iar tendinţa e crescătoare. Un ministru al Sănătăţii nu poate ignora fenomenul.

Clanul bihorenilor

- Sunteţi ministrul care a dus la Bucureşti cei mai mulţi conjudeţeni. Numai în comisiile de specialitate pe diferitele boli aţi cooptat 12 medici din Oradea. Nu exageraţi?

- Eu cred că e important să aşezăm nişte lucruri acolo unde le e locul sau unde pot fi aşezate bine. Bihorul, deşi are specialişti la nivel naţional, unii chiar la nivel internaţional, nu se regăsea în comisiile de specialitate ale Ministerului, iar pentru un ministru bihorean e chiar obligatoriu să aşeze aceşti oameni pe locurile pe care le meritau. Sunt oameni capabili şi o să le dau în continuare tot sprijinul.

- Dar aţi dus nu doar medici, ci şi birocraţi de administraţie: Ritli Laszlo, fiul fostului şef al Direcţiei Sanitare, Ritli Ladislau, Adrian Cocoş, fostul şef de personal din Direcţie...

- Fiecare ministru vine cu echipa sa. Vă asigur că aceşti oameni trag din greu. Vin la muncă odată cu ministrul, la 8, şi pleacă odată cu ministrul, de obicei după ora 23, pentru că în timpul zilei rezolvăm problemele curente, şi abia seara putem face muncă de concepţie. E un minister greu, şi n-o spun pentru că eu sunt ministru, dar înaintea mea mulţi au vorbit despre reformă şi puţini au făcut ceva.

De sacrificiu

- Se spune că sunteţi un ministru de sacrificiu. Pe de o parte se cunoaşte criza de bani din Sănătate, pe de alta nu mulţi dau şanse pe termen lung coaliţiei PDL-UDMR.

- S-ar putea. Dar oriunde am fost, mi-am propus să mă ridic de pe o funcţie cu sentimentul că am făcut tot ce mi-a stat în putere să las în urmă ceva bun. Şi de aici vreau să plec cu gândul că măcar am început nişte lucruri care să mişte sistemul sanitar. Dacă va trebui să plec mâine sau anul viitor, nicio problemă, dar o s-o fac cu fruntea sus. În orice caz, un lucru nu se va putea spune despre mine: că am fost un ministru care n-a făcut nimic.

- Aveţi alături, ca secretar general al Ministerului, şi o persoană discutabilă: Gheorghe Sârb, ex-deputat PSD şi PDL. Dvs l-aţi ales sau aliaţii din PDL?

- Aşa cum nici eu nu sunt specialist în Sănătate, nici alte persoane din conducerea Ministerului nu trebuie să fie neapărat specialişti. Un secretar general trebuie să fie un coordonator bun pe legislaţie, pe pregătirea pentru şedinţele de Guvern, pe emiterea de ordine şi dispoziţii. Domnul Sîrb are o experienţă şi pentru mine e important să lucrez cu oameni de încredere. Nu mi-a fost impus. Eu l-am ales.

Spitalele trebuie "dezumflate"

- În această perioadă restructuraţi spitalele. Care sunt reacţiile?

- O spun deschis: nu mai putem continua ca până acum. Aceste probleme grave, cu decontări fictive, cu spitale umflate - apropo, am revocat din funcţii peste 100 de directori - sunt de nepermis. Am luat măsuri pentru care nu sunt simpatizat. Nici nu vreau să fiu un ministru simpatic. Nici pentru coplată nu voi fi iubit de cetăţeni, dar ea poate aduce o curăţire în sistem. Dacă n-o facem, împreună cu alte măsuri, cum e restructurarea spitalelor, problemele or să se agraveze şi mai mult, iar sistemul nu se va însănătoşi niciodată.

- Ştiţi că restructurarea e folosită de manageri şi ca un prilej de a se debarasa de unii medici?

- Ar putea fi şi asemenea situaţii. Dar, de fapt, care e miza? Proiectul meu cel mai important e descentralizarea. Aş fi putut spune: "Stimaţi primari, stimaţi preşedinţi de consilii judeţene, luaţi spitalele aşa cum sunt!". Dar, tocmai pentru că vin din administraţia locală, am decis ca înainte de descentralizare să facem ordine. Acolo unde e cazul micşorăm numărul de paturi, pentru a transfera autorităţilor locale structuri curăţite. Dacă noi, Ministerul, ştim că acest lucru trebuie făcut, atunci îl facem noi!

AMR 3 luni

- Când ar putea deveni descentralizarea spitalelor operaţională?

- În trei luni. Până la 1 iulie acest pas va fi făcut. Nu era normal ca autorităţile locale să răspundă de clădirile spitalelor, dar să nu le poată numi managerii. Majoritatea spitalelor trebuie date autorităţilor locale, pentru că ele cunosc problemele fiecărei comunităţi şi pot impune un management eficient. Au toate informaţiile necesare, în timp ce un ministru, oricât de capabil, nu va deţine niciodată informaţii corecte şi complete. Eu nici măcar în Bihor, deşi îi cunosc pe manageri, nu am pârghii de control eficient asupra lor.

- Ce spitale vor rămâne centralizate?

- Spitalele comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene vor fi preluate de consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv de consiliile judeţene, în timp ce Ministerul va rămâne cu spitale importante la nivel regional şi naţional, cum sunt, de exemplu, Institutul Inimii, Institutul de la Fundeni, deci spitale monospecializate.

"N-am intrat cu tăvălugul"

- Aţi fost tentat să "curăţiţi" spitalele şi de manageri, înainte de a le preda autorităţilor locale?

- Toţi miniştrii au redenumit directorii ca manageri, managerii ca directori coordonatori, au rebotezat Direcţiile Sanitare în Autorităţi de Sănătate Publică şi ASP-urile în DSP-uri... Eu nu mi-am dorit să vin cu tăvălugul, ci vreau ca viitoarele concursuri pentru manageri să fie organizate de autorităţile locale. Ele vor răspunde, ele să pună manageri!

- Niciun amic nu v-a rugat să-l schimbaţi pe Pîrcioagă de la DSP sau pe Marilena Crişan de la Spitalul Municipal?

- Sunt unii tentaţi de asemenea schimbări, dar eu din start mi-am fixat să le fac doar unde e urgent şi să dau autorităţilor locale posibilitatea să numească manageri.

- Cum credeţi că vor evolua spitalele după descentralizare?

- Vor fi spitale unde vor exista rezultate bune foarte repede, pentru că autorităţile locale deja s-au implicat, şi vor fi şi spitale unde procesul va porni mai greu, pentru că autorităţile au fost indiferente. Dar altfel nu se poate. Dacă vom continua să dăm ordine de la Bucureşti, nu vom ajunge nicăieri.

Bolnavi închipuiţi

- Cum veţi rezolva situaţia concediilor medicale fictive?

- Abuzul de concedii medicale produce o altă risipă. În 2006, dintr-o sută de lei din bugetul Sănătăţii, trei lei se duceau pe decontarea concediilor medicale. În 2009 am dat 6% din buget pe plata concediilor medicale, rămânând şi mai puţini bani pentru echipamente şi medicamente. Culmea e că la aceste concedii medicale apelează persoane la care nu te-ai aştepta. Spuneam de cei peste 100 de manageri de spitale revocaţi -12 s-au "îmbolnăvit" subit şi au intrat în concedii medicale...

- Dar credeţi că se vor opri abuzurile până nu veţi da exemplul unui doctor care o păţeşte penal pentru falsificarea diagnosticelor?

- Deocamdată pot spune doar că am demarat nişte cercetări şi să atrag atenţia că nu voi mai înghiţi asemenea lucruri. Aşa cum în Italia, de pildă, o persoană aflată în concediu medical pe cinci zile e vizitată la domiciliu de trei ori, trebuie să se poată şi la noi. Adică dacă eşti bolnav nu te plimbi pe stradă, nu-l ajuţi pe vecin să-şi construiască casă, nu te duci la câmp...

Ce-a zis de Boc rămâne

- Cum lucraţi cu premierul Emil Boc, pe care anul trecut l-aţi criticat intens?

- Nu retrag nimic din ce-am spus. Pot confirma însă şi colegii, chiar şi cei din PDL, că dacă am criticat, am făcut-o cu motiv, pe latura profesională. În unele lucruri s-a adeverit fără dubii că am avut dreptate, în altele poate că nu. Dar niciodată n-am făcut politică jignind persoana la care am făcut referire.

- Bat parlamentarii bihoreni la uşa Ministerului pentru sprijin?

- Cam toţi. N-aş zice că cel mai des vin colegii din UDMR, dar pot spune că în fiecare zi de luni sunt prezent în Parlament şi încerc să ajut, indiferent de culoarea politică.

- V-au curtat firmele farmaceutice, cunoscute că încearcă să intre sub pielea celor care au în pix bugetele pentru medicamente?

- Da, dar au făcut-o degeaba.

CV
Inventat de Kiss, promovat de Bolojan

Absolvent al Facultăţii de Drept din Oradea, Cseke Attila a fost funcţionar la Consiliul Judeţean Bihor, consilier juridic al Episcopiei Romano-Catolice din Oradea şi consilier al preşedintelui CJ Bihor, Alexandru Kiss. Membru UDMR din 1997, a devenit vicepreşedinte al Uniunii la nivel naţional în 2007. Cea mai înaltă funcţie administrativă deţinută înainte de ministeriat a fost cea de secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, în perioada 2007-2008, şef direct fiindu-i actualul primar al Oradiei, Ilie Bolojan.