URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 11 DECEMBRIE 2018

Ediția tipărită

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Decât să tipărim broșuri și să ne batem cu pumnii-n piept, mai bine ne aplecam pe probleme importante. Să lichidăm toaletele din fundul curții, să racordăm gospodăriile țărănești la gaz metan, să oprim migrația care duce la depopularea țării, acestea erau proiecte ce meritau închinate mărețului Centenar. De autostrăzi nici n-are rost să mai vorbim.
Zic şi eu
Adrian Cris
Maeştrii barei ne zic, scriitoriceşte, că-i mai bine să scape 99 de nevinovaţi decât să fie condamnat pe nedrept un singur nevinovat. N-au însă a se teme: în România zilelor noastre mai degrabă va fi osândit un singur vinovat din 99. Evident, cel care nu-şi permite să achite onorarii grase avocaţilor şi şpăgi consistente judecătorilor...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Ne tot mândrim de câțiva ani pe rețelele de socializare și în viața reală cu dezvoltarea orașului și cu aspectul său în continuă schimbare. Ei, bine, iată că, prin aceste scumpiri, devenim într-un fel parteneri ai dezvoltării urbei. Iar modernizarea costă.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre cerinţele organismelor europene adresate României privind consolidarea statului de drept şi stoparea modificării legilor justiţiei?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
După cum se ştie, în 7 noiembrie Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Constatând acest conflict, CCR a obligat ÎCCJ de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 207/2018.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Sistemul colector urinar, format din bazinetele renale (formaţiunile care "captează" urina din cei doi rinichi), cele două uretere ("tuburile" prin care urina ajunge la vezică), vezica urinară şi uretra ("tubul" prin care urina se elimină) este "căptuşit" cu nişte celule epiteliale denumite în ansamblu "uroteliu". Toată această zonă este expusă influenţelor carcinogene, dar cea mai frecventă tumoră este cea a vezicii urinare, urmată de cea de la nivelul bazinetelor.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Vorbim de o "explozie" de depresie în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.
29 Noiembrie 2018, 15:44

Cetatea uitată: Ce a ajuns astăzi Cetatea Bihariei, cândva o fortăreaţă strategică importantă pentru Bihor (FOTO)

Cetatea uitată: Ce a ajuns astăzi Cetatea Bihariei, cândva o fortăreaţă strategică importantă pentru Bihor (FOTO) CETATEA BURUIENILOR. Accesibilă de pe un drum secundar ce pleacă din DN19, înainte de ieşirea spre Săcueni, Cetatea Bihariei este un loc mult prea liniştit pentru potenţialul său. Cercetată timp de mai bine de un secol şi loc al unor descoperiri arheologice importante, vechea fortăreaţă nu pare să fie nimic mai mult decât o bază sportivă, în care localnicii încing partide de fotbal, nesemnalizată corespunzător, deşi este monument istoric clasa A
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Una din cele mai vechi fortificaţii din Bihor se află la ieşirea din comuna Biharia, pe partea dreaptă a drumului spre Valea lui Mihai.

Aparent neimportant pentru un necunoscător, valul de pământ ce se conturează după casele aflate pe marginea drumului are formă de patrulater şi marchează o zonă altădată foarte activă. Înainte ca Oradea să se contureze pe harta vechiului regat ungar, Cetatea Biharia era cel mai important obiectiv religios şi militar din regiune.

Fortăreaţa din pământ

Cetatea e amplasată pe un grind în câmpia joasă a Văii Ceşmeiului, aeşzarea fiind fondată anterior epocii dacice, urmele arheologice indicând că aici se locuia şi cu 7.000 de ani în urmă!

Laturile de nord şi sud ale fortăreţei măsoară câte 115 metri lungime, iar cele de est şi vest câte 150 metri. Laturile sunt, în fapt, valuri de pământ cu scop defensiv, ridicate pentru apărarea centrului administrativ local, înălţimea lor variind între 5 şi 7 metri. În faţa lor exista un şanţ care era umplut cu apa Ceşmeiului, ceea ce făcea ca valurile de pământ să aibă, de fapt, o înălţime de circa 20-30 metri. În prezent, şanţul de protecţie estic nu se mai vede, dar în trecut avea o formă ovală şi era cunoscut drept "Cetatea fetelor".

Întărirea valurilor s-a făcut iniţial cu crengi şi grinzi de lemn, iar apoi cu piatră lipită cu mortar. În jurul fortăreţei exista o zonă de protecţie de 2 kilometri, unde nu se construia nimic, astfel încât ea să poată fi mai uşor apărată.

Sediul lui Menumorut

Prima atestare documentară a cetăţii datează din 1093, în Cronica Pictată de la Viena, sursă ce arăta existenţa în această zonă a unei mănăstiri catolice, centru parohial.

În lucrarea "Bihorul medieval", istoricul Liviu Borcea arată că biserica din cetate a fost menţionată şi mai devreme, în 1067, având hramul Sf. Nicolae şi găzduind moaştele Sfinţilor Nicolae şi Gheorghe în secolele XI-XII. Tot atunci era amintit un comite (conducător administrativ) Stephanus. În jurul bisericii exista un mic cimitir, iar un altul pe dealul Şumuleu.

Înaintea anului 900, Cetatea a fost reşedinţa administrativă a Ducatului lui Menumorut, întins între râurile Tisa, Someş şi Mureş, vasal Imperiului Bizantin.

"Să se întoarcă acasă"

Fortăreaţa a fost pomenită şi de notarul anonim al regelui maghiar Béla al III-lea. În Cronica sa istorică, Gesta Hungarorum, Anonymus a descris geografia locului şi campaniile ungurilor pentru cucerirea Transilvaniei, referindu-se la Biharia drept Castrum Byhor, zonă locuită de o populaţie numită "kozari" (khazari veniţi din Arabia), români, bulgari şi slavi.

Anonymus descria sosirea solilor ducelui ungur Árpád, Usubuu şi Veluc, plini cu daruri, cerându-i lui Menumorut teritoriul stăpânit. Însă acesta, "încărcându-i cu diferite daruri, a treia zi le-a spus să se întoarcă acasă (…) zicându-le [că] (…) teritoriul ce l-a cerut bunei voinţe a noastre nu i-l vom ceda niciodată, câtă vreme vom fi în viaţă. (…) Şi vorbele lui nu ne tulbură inima că ne-a arătat că descinde din neamul regelui Athila, care se numea biciul lui Dumnezeu".

Refuzul lui Menumorut a declanşat conflictul militar cu ungurii, care au atacat Biharia, în primă fază, dinspre Satu Mare. După 12 zile de lupte, cetatea, apărată doar de o garnizoană, s-a predat. În urma conflictului, între cei doi duci pacea s-a încheiat printr-o încuscrire, prin căsătoria fiului lui Árpád cu fiica lui Menumorut, iar zona Crişanei a fost integrată în Regatul Ungariei.

Unele surse istorice arată că până în 1031 regele Ştefan I cel Sfânt ar fi fondat în Biharia o episcopie catolică, dar ideea unei eventuale mutări a acesteia în Cetatea Oradiei după doar câţiva ani este improbabilă şi nedovedită.

Cedări de rol

Din punct de vedere religios, importanţa Bihariei a scăzut după constituirea Capitlului (centrului) Catolic din Oradea, de către regele Ladislau, cândva între anii 1074-1095.

Sursele istorice din secolele XI-XIV arată existenţa în continuare a Cetăţii "Bihor", iar mai apoi a localităţii Biharia, care a decăzut după invazia mongolă din 1241, când sediul politico-administrativ al comitatului Bihor a fost mutat în Oradea. Tot atunci ar fi existat şi o infuzie de populaţie, în special de colonişti germani.

De atunci a rămas aşezarea ca sat, mic centru economic şi administrativ cu numele Byhor şi Villa Byhor, cu caracter de suburbie şi dependent de Oradea. Dominaţia turcă din anii 1600 a forţat localnicii să se refugieze în păduri în timpul bătăliilor, dar ei au revenit mereu în sat şi şi-au păstrat obiceiurile zilnice.

Cu toate vitregiile, Cetatea Bihariei încă a mai fost capabilă o vreme să ofere protecţie. De pildă, în 1514 o parte a răsculaţilor împotriva marilor proprietari unguri de pământ, conduşi de Gheorghe Doja, au găsit aici refugiu din calea armatei voievodului transilvănean Paul Tomori. La fel, curuţii lui Ferencz Rákóczi al II-lea au folosit cetatea ca adăpost prin 1710, după care aceasta a fost părăsită definitiv.

Sat activ

Din epoca veche şi până în Evul Mediu, aşezarea Bihariei cuprindea mai multe zeci de case dispuse în jurul cetăţii. Gospodăriile erau locuite de ţărani care se îndeletniceau cu agricultura, viticultura şi creşterea vitelor, între ei fiind prezenţi şi meşteşugari (fierari, dulgheri-tâmplari, olari). În apropiere exista fânaţ pentru vite, iar către Cetariu se întindea o mare pădure. Localnicii practicau, de asemenea, pescuitul în apele Ceşmeiului şi vânătoarea. O altă îndeletnicire era prestarea serviciului militar către Cetatea Oradiei, fapt pentru care mulţi au fost înnobilaţi.

Biharia era şi târg. Unii episcopi de Oradea aveau aici vii, iar localnicii se ocupau cu agricultura, cositul fânului, căratul vinului şi creşterea cailor. În epoca modernă, satul avea câteva străzi.

Gospodăriile erau locuite de mai multe generaţii, perpetuând tradiţii şi practici legate de etapele vieţii, de ridicatul casei (alungarea duhurilor rele la punerea pietrei de temelie), de mulgerea vacilor, tunsul oilor şi sacrificarea animalelor pentru hrană. Locuinţele erau de tip bordei, semiîngropate, de formă ovală şi dreptunghiulară. Se presupune că populaţia localităţii era numeroasă, în secolul XVI existând peste 150 de case.

Calea Bihorului

Legătura cu Oradea se făcea pe un drum sinuos, prin pădurea întinsă până la marginea satului Episcopia Bihor. După anii 1700, acesta a fost modernizat, ducând până în faţa Palatului Baroc din Oradea, unde se mutase atunci sediul Episcopiei Catolice. O parte a traseului vechiului drum există şi azi, purtând numele Calea Bihorului.

În zilele noastre, localitatea are peste 4.500 de locuitori, populaţia fiind formată atât din etnici maghari (majoritari), cât şi din români, având o biserică reformată (1802), una romano-catolică (1826) şi una ortodoxă (1939). Fiind centru de comună, de Biharia aparţine şi satul Cauaceu.

Comorile de sub pământ

Un loc cu o asemenea istorie a atras dintotdeauna arheologii. Primele piese din bronz au fost descoperite aici întâmplător, în 1873: seceri, cuţite şi podoabe, toate vechi de circa 3.000 de ani. Ulterior, diferite alte piese au fost scoase la lumină, şi apoi achiziţionate de muzee precum cele din Oradea, din Sfântu Gheorghe şi chiar de British Museum.

Cercetări arheologice au mai fost făcute în anii 1900, 1924-1925 şi 1954, dar campaniile cele mai importante, zece la număr, s-au desfăşurat între 1973-1980, atât în incinta cetăţii, cât şi în jurul ei, scoţând la iveală rămăşiţe preistorice, tracice, dacice, daco-romane, româneşti şi maghiare.

În vara lui 1978, obiectele descoperite au format o expoziţie în cadrul Muzeului Ţării Crişurilor, piesele intrând în patrimoniul propriu. Totodată, ele au fost prezentate în monografia "Biharea" de către arheologul Sever Dumitraşcu.

Îngropaţi cu tot cu cai

Ultimele cercetări au fost făcute în 1998-2002. Unele obiecte descoperite, realizate de localnici, au fost ţinute în locuinţele existente, cândva, pe sit, multe purtând simboluri creştine, precum cruci, pentagrame, pătrate cu diagonale. Altele fuseseră aduse din Europa şi din Bizanţ, cu care exista o legătură comercială strânsă. Mai puţin ştiut, există şi morminte de călăreţi, îngropaţi cu tot cu cai sau cu capete de cai, respectiv cu elemente de harnaşament şi arme.

Biharia este un exemplu "viu" de mod de organizare statală veche, dar şi de locuire continuă. Dovezile arheologice arată ce trecut fascinant se poate ascunde sub nişte valuri de pământ, aparent fără interes. Dar este şi un exemplu despre cum nu trebuie tratată o asemenea istorie, care, fără intervenţia şi grija autorităţilor, riscă să fie îngropată şi uitată.


DRUMUL AUTOSTRĂZII
Fotbal la porţile... cetăţii

În anii recenţi, cercetările arheologice de la Biharia s-au concentrat pe traseul viitoarei Autostrăzi Transilvania, ele scoţând la iveală locuinţe şi morminte, iar în 2012 urmele unei civilizaţii de daci timpurii, de 2.600 de ani, cea mai veche din Crişana. Cel mai valoros obiect găsit aici este un idol feminin, folosit în ritualuri magice şi de fertilitate.

Cu toate că are o istorie de invidiat, Cetatea Biharia nu este deloc exploatată nici din punct de vedere istoric, nici turistic. Localnicii înşişi nu ştiu foarte multe lucruri despre cetate, când a fost ridicată, cui a aparţinut...

Deşi este unul din cele mai importante situri arheologice din ţară, unde au fost descoperite obiecte cu o valoare uriaşă, cetatea a fost transformată, în ultimii zeci ani, în... stadion. În incinta ei a fost amenajat un teren de fotbal şi tot acolo se organizează zilele comunei.

Indicatoare şi panouri informative cu privire la monument clasat în categoria A există doar la marginea DN19, însă în zona sa imediată nu este nimic, ca şi cum autorităţile locale ar vrea să-i ascundă existenţa. De altfel, şi iluminatul public se termină tocmai la intrarea în cetate.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
5 Comentarii
Sandu
In Campia Panonica, pana la Dunare, erau teritoriile Dacilor.
Postat 30 Noiembrie 2018, 08:20 de Alcor
Alcor
Și la Debrecen sa descoperit urme ale civilizației dacice. Și ghici ce au făcut ungurii?
Postat 29 Noiembrie 2018, 23:34 de Sandu1206
Adevarul iese la iveala peste tot in Transilvania
"În anii recenţi, cercetările arheologice de la Biharia s-au concentrat pe traseul viitoarei Autostrăzi Transilvania, ele scoţând la iveală locuinţe şi morminte, iar în 2012 urmele unei civilizaţii de daci timpurii, de 2.600 de ani, cea mai veche din Crişana. Cel mai valoros obiect găsit aici este un idol feminin, folosit în ritualuri magice şi de fertilitate".
Postat 29 Noiembrie 2018, 19:54 de Alcor
Comentarii
Aici nu sare nici un revizionist sa comenteze ca nu se face treaba in comuna si un monument istoric foarte important este lasat in paragina.
Postat 29 Noiembrie 2018, 17:19 de Alcor
Nu e de mirare
Cetatea Bihariei este una din dovezile de netagaduit a continuitatii Poporului Daco-Român pe aceste teritorii. Cine sunt cei care s-au tot perindat pe la Ministerul Culturii in ultimii 28 de ani ? Udemeristii... Ce primar are Biharia ? Udemerist/a
Postat 29 Noiembrie 2018, 17:01 de Alcor
count display

FOTO BIHOREANUL

  • 'Asta-i datina străveche': 350 de copii, în straie tradiționale, au colindat pe străzile Oradiei (FOTO/VIDEO)
  • Nervi în Aeroportul din Oradea: Pasagerii cursei Tarom spre Bucureşti, revoltați că... nu au locuri în avion! (FOTO)
  • Inna a strălucit ca o stea: Peste 3.000 de orădeni şi o mână de turcoaice s-au bucurat de concertul talentatei artiste (FOTO / VIDEO)
  • Iluminatul de sărbători a fost pornit, a început Târgul de Crăciun în Oradea. Vezi cum arată! (FOTO / VIDEO)
  • Capsula timpului: Gânduri despre Oradea secolului viitor, dar şi obiecte din oraşul zilelor noastre, vor fi îngropate în curtea Muzeului Ţării Crişurilor (FOTO)
  • Merită vizitat! Muzeul istoriei evreilor din Oradea şi Bihor a fost inaugurat (FOTO/VIDEO)
  • O oră de linişte, din respect pentru autişti, în toate magazinele Kaufland, la iniţiativa Centrului de Educaţie Incluzivă Cristal (FOTO)
  • Modelul elveţian funcţionează în Bihor: Zeci de salvatori montani, instruiţi la centrul înfiinţat într-un program elveţiano-român (FOTO)
  • Podul Centenarului a fost inaugurat de o Dacie tricoloră, în prezenţa comisarului european Corina Creţu (FOTO/VIDEO)
  • La mulţi ani, România! Festivităţile de 1 Decembrie s-au încheiat în premieră cu un foc de artificii (FOTO/VIDEO)
Ultimele Comentarii

TIMP LIBER

Timp liber

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.8697 RON
  • 1 EUR = 4.5959 RON
  • 1 HUF = 0.015 RON