URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 28 FEBRUARIE 2020

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În splendida luncă a Crișului, între podurile Paralelor și Ladislau, de zeci de ani se luptă să supraviețuiască sălciile pletoase, chinuite de inundații și rupte de vânt. Acum câțiva ani, chiar mă întrebam într-un editorial unde sunt ecologiștii să planteze copaci tineri în locurile rămase goale. Ei bine, iată că au apărut și ecologiștii!
Zic şi eu
Adrian Cris
Orădenii şi bihorenii vor ţine minte doar faptul că după 4 luni de administrare a Aeroportului sub gir PNL tot nu avem curse externe. Vestea şi mai proastă e că, în pofida declaraţiilor primarului Bolojan, nici n-o să avem curând. Ceea ce iar nu spun nici CA, nici edilul, nici şefii CJ. Iar motivul e dezarmant de simplu...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
90% dintre bucureştenii care au participat la sondajul online iniţiat de primarul general Gabriela Firea au fost împotriva vinietei Oxigen, ce îşi propune să taxeze circulaţia maşinilor poluante în Bucureşti şi să le interzică de tot accesul celor sub Euro 3 în centru. E drept, nu este un sondaj făcut ca la carte, iar Firea nu-i un personaj prea simpatic, dar cu toate acestea rezultatul este uşor de interpretat - oamenilor le pasă mai mult de banii din buzunar decât de sănătate.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre dorința Guvernului Orban de a elimina pensiile speciale ale magistraților și despre grevele anunțate de aceștia ca reacție?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În 12 februarie a.c., Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a Codului administrativ invocată de Avocatul Poporului, astfel încât acest act normativ rămâne în vigoare şi produce efecte juridice. Deşi lumea juridică se aştepta la o decizie de neconstituţionalitate rapidă a acestui act normativ, după ce a ţinut dosarul pe rol aproximativ 6 luni, Curtea Constituţională a stabilit, cu majoritate de voturi, că este absolut constituţional să adopţi un cod prin ordonanţă de urgenţă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Hematuria reprezintă prezenţa sângelui în urină. Cauzele sunt variate şi se pot grupa în 2 categorii: renale şi extrarenale.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
20 Septembrie 2019, 09:00

Cetatea pierdută: O cetate veche de peste 3.000 de ani din Bălnaca ar putea deveni vedeta primului arheoparc din Bihor

Cetatea pierdută: O cetate veche de peste 3.000 de ani din Bălnaca ar putea deveni vedeta primului arheoparc din Bihor DEAL CU MISTERE. În fiecare vară, numeroşi turişti vizitează peştera Unguru Mare din Şuncuiuş, una dintre cele mai impresionante caverne din defileul Crişului Repede. Puţini ştiu însă că dealul care se înalţă vizavi de peşteră ascunde o fortăreaţă ridicată în epoca fierului (foto: Andrei Posmoşanu)
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Defileul Crişului Repede nu este doar un loc pitoresc, ci reprezintă şi o poartă spre civilizaţii vechi. Mai sus de Şuncuiuş, pe un deal ce se înalţă în faţa peşterii Unguru Mare, zace îngropată o cetate veche de peste trei milenii, de unde, cel mai probabil, oamenii acelor vremuri vegheau plutele care veneau pe Criş.

Astăzi, cetatea nu poate fi văzută de nimeni, fiind ascunsă în pământ. Specialiştii vor să o readucă la lumină şi să amenajeze în jurul ei primul arheoparc din Bihor. Un loc unde istoria şi natura se vor combina perfect...

Oamenii fierului

Sever Dumitrașcu, Muzeul Țării CrișurilorBihorul, judeţul cu cele mai multe peşteri din ţară, nu ascunde sub pământ doar minunăţii ale naturii, ci şi mărturii ale oamenilor care, odinioară, au populat aceste locuri. În defileul Crişului Repede, la răscrucea satelor Şuncuiuş şi Bălnaca, un deal numit al Simionului păstrează secretul unei civilizaţii dispărute de mult.

Primele cercetări de pe deal au fost demarate în 1986 de arheologii Sever Dumitraşcu şi Ioan Crişan, care ştiau deja că peştera Unguru Mare ascunde vestigii din neolitic şi au investigat asiduu caverna, dar şi împrejurimile. Aşa au descoperit pe dealul aflat dincolo de peşteră, al Simionului, cum îi spun localnicii, numeroase bucăţi de argilă arsă.

"În epoca fierului, în peşteră au stat oameni care au făcut metalurgie. Oamenii aceştia au vrut să obţină fier şi au încercat să ardă argile, dar nu au reuşit să scoată fier, pentru că nu au ajuns la temperaturi atât de ridicate. În dealul Simionului sunt, însă, numeroase vestigii ale acestor încercări", zice Sever Dumitraşcu (foto).

Protejată... cu pământ

La începutul anilor ‘90, specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor au depistat în Dealul Simionului şi urmele unei cetăţi ale cărei ziduri coborau până pe malul Crişului. Au stabilit că aceasta datează din aşa-numita epocă hallstatiană, prima parte a erei fierului, adică de prin anii 1.200 - 1.000 înaintea erei noastre...

Ce folos şi, mai ales, ce viaţă a avut cetatea nu se poate spune cu exactitate. Pare aproape evident însă că a fost şi un loc de supraveghere, ţinând cont că de pe dealul înconjurat din trei părţi de Crişul Repede se vedeau cu uşurinţă plutele care veneau pe râu.

Deşi nu s-au făcut cercetări ample pe Dealul Simionului, Ministerul Culturii a clasat locul ca sit arheologic, ceea ce conferă ocrotire cetăţii, deoarece nimeni nu poate săpa nicio groapă aici. Tot pentru a proteja fortificaţia, toate vestigiile găsite au fost acoperite cu pământ. Azi nimeni nu poate vedea cetatea, deci nu-i de mirare că prea puţină lume ştie de existenţa ei.

Deal "scanat"

Cetatea din Bălnaca ar putea deveni însă o atracţie turistică. Luna trecută, reprezentanţi ai Muzeului Ţării Crişurilor, ai Consiliului Judeţean, ai Primăriei Şuncuiuş şi ai Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (ONG care deţine custodia ariei protejate Munţii Pădurea Craiului, pe teritoriul căreia se află şi dealul), au decis că vor pune umărul pentru a valorifica locul.

Paul Iacobaş, şeful CAPDD Bihor"Avem idee despre cum putem să punem cetatea în valoare. Ne gândim să amenajăm aici un arheoparc, care să cuprindă dealul, dar şi peştera Unguru Mare. Există şi fonduri pe care le putem accesa pentru asta", zice Paul Iacobaş (foto), şeful CAPDD Bihor. Pentru asta, însă, trebuie făcute cercetări arheologice, pe care şi le-au asumat specialiştii Muzeului.

În primă fază, echipa de lucru va merge pe deal cu un aparat care "scanează" pământul, folosind unde geomagnetice, pentru a depista exact unde anume se află vestigiile. Apoi, cu grijă, acestea vor fi dezgropate şi cercetate. Cât va dura operaţiunea, nimeni nu poate spune. "Important este însă că se face, pentru că zona este frecventată de turişti, care în mod cert ar vizita şi acest arheoparc", zice consilierul judeţean Sebastian Lascu, şi el membru în echipa formată pentru dezgroparea cetăţii.

Aşadar, în viitor, turiştii care vor merge la Şuncuiuş ori Bălnaca se vor bucura nu doar de măreţia naturii, ci şi descoperind secretele omenirii de acum peste trei mii de ani...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
3 Comentarii
1234
Citește " GESTA HUNGARORUM ". Sunt dovezile scrise de ei
Postat 22 Septembrie 2019, 23:07 de Sandu1206
Fara numar sunt dovezile ca:
Bihorul, Ardealul au fost locuite cu mult inaintea navaliri migratorilor.
Postat 22 Septembrie 2019, 21:47 de 1234
Este o idee foarte buna
Pamantul isi dezvluie secretele. Spor la treaba !
Postat 21 Septembrie 2019, 09:18 de 232
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3926 RON
  • 1 EUR = 4.8068 RON
  • 1 HUF = 0.0142 RON