URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 19 OCTOMBRIE 2019

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Au venit la BIHOREANUL 10 studenţi de la Medicină din anii IV şi V care au rămas repetenţi pe motiv că n-au luat examenul de fiziopatologie din anul III cu conferenţiarul Ovidiu Burtă. Decanul Adrian Maghiar a sperat că studenţii, pe care-i tratează ca pe nişte vaci de muls, vor trece într-un final de Burtă, dar n-a fost să fie.
Zic şi eu
Adrian Cris
N-am cunoscut, în 26 ani de meserie, politician mai ranchiunos şi otrăvitor decât preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang. Cu un deceniu în urmă, când era pus şef după seria Mişu Bar, Florian Serac, Gheorghe Sârb, mulţi, inclusiv subsemnatul, credeam că, universitar fiind, va aduce un aer nou, mai curat, în pedeserismul local. Ne-am înşelat...
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Societatea asta bazată pe consum, care ne face nefericiţi cu propriul automobil imediat ce apare un model mai nou, riscă să ne afecteze şi percepţia politică. De cum se instalează un guvern proaspăt, acesta devine demodat, prost şi neperformant, şi începem să ne dorim altul. Amuzant este că noi chiar credem că asta ne va schimba viaţa în bine. Însă...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveţi despre dorinţa Primăriei Oradea de a demola circa 20 de case pentru a muta parcările de pe bulevardul Nufărul în spatele blocurilor?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum am arătat în urmă cu aproximativ două luni, în data de 13 august 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa nr. 11/2019. Potrivit acestui act normativ, "în timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mişcare, conducătorului acestuia îi este interzisă ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video".
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Există 8 specii de filarii care infectează omul, dar dintre acestea doar 4 sunt responsabile de infecţii grave. Se estimează că filariile, care infectează circa 140 de milioane de persoane în toată lumea, sunt transmise prin anumite specii de ţânţari sau alte artropode...
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Din păcate, cinematografia şi oamenii neinformaţi perpetuează o serie de mituri care impun o stigmă asupra bolnavilor şi asupra celor cu afecţiuni psihice. Un schizofrenic este confundat des cu cei cu personalitate multiplă, cu criminalii în serie, cu cei malefici şi răi, gata de violenţe inimaginabile. Adevărul este, însă, altul...
06 Iulie 2019, 10:29

Centenar gojdist: Se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea primului liceu românesc de băieţi din Oradea, Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu"

Centenar gojdist: Se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea primului liceu românesc de băieţi din Oradea, Colegiul Naţional 'Emanuil Gojdu' CU VECHIME. Clădirea principală a Colegiului Naţional "Emanuil Gojdu" (foto: Ovi D. Pop) a fost ridicată în stil eclectic în anii 1895-1896 de arhitecţii Busch David şi Knapp Ferenc şi a adăpostit la început Arhigimnaziul Real (detaliu). Astăzi, instituţia funcţionează atât aici, cât şi în imobilul aflat pe colţul cu Piaţa Emanuil Gojdu, fostă clădire de locuinţe, cunoscută sub numele de Casa Sonnenwirth. Lor li se adaugă sala de sport, formându-se astfel un ansamblu închis
Centenar gojdist: Se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea primului liceu românesc de băieţi din Oradea, Colegiul Naţional 'Emanuil Gojdu' foto: Ovi D. Pop
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Liceu vechi, "Gojdu" este numele pe care-l rostesc cu mândrie zeci de mii de absolvenţi din ultima sută de ani.

De-a lungul vremii, numele a devenit sinomim al performanţei, mulţi dintre cei mai buni copii ai Oradiei şi Bihorului urmând cursurile instituţiei. BIHOREANUL vă prezintă povestea Colegiului, cu principalele sale etape de evoluţie.

Arhigimnaziul

Şcoala Reală de stat din Oradea, precursoare a Colegiului de azi, a fost înfiinţată în anul 1873 şi era, la începutul secolului XX, a doua cea mai importantă, după Arhigimnaziul Premonstratens. Aici, copiii puteau urma opt ani de studiu.

Şcoala a funcţionat timp de 47 de ani, întâi într-o clădire din Piaţa Szent László, iar din 1895 în impozantul edificiu de pe malul Crişului Repede. Aparţinea de stat şi Primărie, având în medie între 500 şi 600 de elevi pe an şi dispunea de o bibliotecă cu peste 12.000 de cărţi.

Cumulat, de la înfiinţare şi până în 1918, aici au absolvit studiile şcolare peste 15.000 de elevi, între ei scriitorii Dutka Ákos şi Hegedüs Nándor, pictorii Tibor Ernő şi Macalik Alfred.

Regimul de funcţionare a şcolii s-a schimbat după izbucnirea Primului Război Mondial. Clădirea a fost transformată în spital militar, iar după Marea Unire întreg patrimoniul, cu mii de materiale didactice, a fost trecut în proprietatea Statului Român. Pe aceste baze a fost creat Liceul Real românesc.

Început sănătos

Din 1919 activitatea şcolilor cu predare în limba maghiară s-a restrâns, pentru a se face loc celor cu predare în limba română. Liceul Real maghiar şi Arhigimnaziul Premonstratens au fost desfiinţate, iar în locul lor au apărut altele noi.

Actul constitutiv al noului Liceu Real românesc, de stat, a fost emis pe 15 iunie 1919. El avea să funcţioneze în aceeaşi clădire de pe malul Crişului, Primăria asigurându-i, gratuit, spaţiul, întreţinerea şi combustibilul. Directorul şcolii, dr. Vasile Chirvai, a iniţiat o campanie de promovare a şcolii prin satele din Bihor, astfel încât copiii cei mai buni să fie înscrişi aici.

Liceul "Emanuil Gojdu" a fost creat tot în 1919, funcţionând un an de zile în localul şcolii normale (pe actuala stradă Iuliu Maniu), cu mobilier puţin şi doar câţiva profesori. A fost un pas oarecum natural după ce, prin Fundaţiunea Gojdu, numeroşi elevi au primit burse în valoare cumulată de zeci de mii de florini, bani proveniţi din averea marelui mecena şi din alte fonduri.

Ioan Pop, primul director al Colegiului Gojdu din Oradea1920 este anul în care gojdiştii au venit în actuala clădire, când cele două licee au fuzionat, formând noul liceu de băieţi, primul director de după mutare fiind Ioan Pop (foto). În primii doi ani de funcţionare, avea aproape exclusiv elevi români proveniţi din mediul rural, iar din 1922 li s-au alăturat elevii secţiei maghiare. Jumătate dintre elevii de la "Gojdu" proveneau din familii de intelectuali (preoţi, învăţători, funcţionari).

În perioada interbelică, cei mai mulţi elevi au fost în anul şcolar 1923/1924 (1.156), iar până la cel de-al Doilea Război Mondial, numărul lor a rămas în jurul a 600-800. Rata de promovabilitate a ajuns cea mai mare din provincie.

Denumiri diferite

Perioada celei de-a doua conflagraţii mondiale, când Oradea a fost cedată Ungariei horthyste, a fost dificilă, liceul dispărând ca entitate şi funcţionând doar ca secţie română a liceului maghiar de stat.

În 1944 a fost reînfiinţat, ca Liceu Român de Stat, revenind la denumirea "Gojdu" un an mai târziu, la cererea părinţilor. Până în 1948 s-a numit Liceul Ortodox Român "Emanuil Gojdu". Atunci, numele părintelui spiritual a fost eliminat de noua putere comunistă, instituţia devenind Liceul de băieţi nr. 1, ulterior Şcoala Medie de Băieţi nr. 1, o scurtă vreme având şi clase primare. Sediul a fost mutat între 1950-1955 în clădirea de pe strada Republicii nr. 13 pentru a lăsa loc Facultăţii muncitoreşti.

După 1945 liceul a avut o secţie literară şi una ştiinţifică, ulterior axându-se pe profiluri reale. Cele de matematică, fizică, chimie şi biologie au dominat, în anii ’60 existând şi cele de industrie uşoară, înlocuite în anii ’70-’80 de cele tehnice: electromecanic, electrotehnic, mecanic, fiind înfiinţate şi cursuri serale.

Revenirea la normal

Dotarea cu mobilier, aparatură, material didactic a fost făcută constant, în funcţie de resursele disponibile, în timp amenajându-se săli de clasă, cabinete, laboratoare, bibliotecă şi un internat cu 200 de locuri. În plus, liceul a creat şi un mic muzeu propriu de istorie şi etnografie. Încălzirea centralizată a fost introdusă în 1968.

Numele lui Gojdu a revenit în titulatura liceului abia în 1970, într-o perioadă de dezgheţ comunist, şi se păstrează până azi. După 1989, locul profilurilor tehnice a fost luat de cele de limbi străine - engleză şi franceză - şi informatică. În 1999, după o perioadă de 22 de ani cât a fost Liceu de Matematică-Fizică, instituţia a fost transformată în Colegiu Naţional. La începutul anilor 2000, aici funcţionau 8-10 clase de gimnaziu şi 30 de clase de liceu.

Nume sonore

În mod constant, corpul profesoral şi absolvenţii gojdişti şi-au legat numele de performanţă. De-a lungul celor 100 de ani de funcţionare a liceului, majoritatea absolvenţilor au urmat studii superioare, formându-se ca specialişti. Mulţi au ajuns medici, avocaţi, funcţionari, profesori, economişti şi, mai nou, informaticieni, atât în Oradea, cât şi în ţară şi străinătate.

Între absolvenţii cunoscuţi îi amintim pe profesorul Teodor Neş, fizicianul Dorin Poenaru, matematicianul Leonida Toma Dragomir, scriitorii Dumitru Radu Popescu, Mircea Zaciu şi Mircea Bradu, scenaristul Titus Popovici, istoricul Ovidiu Drimba.

De asemenea, la liceul "Gojdu" au studiat mai mulţi viitori academicieni, precum Caius Iacob, Radu Iftimovici, Gabriel Ţepelea şi D.R. Popescu etc.

Teodor Neș, profesor la Colegiul GojduDin rândul directorilor liceului s-au remarcat Teodor Neş, Emil Roşescu, Zaharia Macovei sau Traian Blajovici. Matematician şi scriitor, poliglot, Teodor Neş (foto) a venit profesor la "Gojdu" în 1926 şi a fost director între 1931 şi 1938. Traian Blajovici, profesor de limba română, a condus şcoala între 1955 şi 1961, primii ani de stabilizare de după război.

Decenii mai târziu, investiţii în modernizarea liceului s-au făcut în timpul directoratelor lui Iosif Suciu şi Ioan Şuteu, la finalul anilor ’70 şi începutul anilor ’80. Au fost dotate laboratoarele existente şi s-au înfiinţat altele noi (de matematică, electricitate, tehnologie, informatică).

Elevi activi

De-a lungul celor 100 de ani, elevii liceului s-au remarcat prin diverse activităţi, desfăşurate sub egida instituţiei. În interbelic, aceştia activau în asociaţii culturale, publicau în reviste şi volume, participau la conferinţe şi spectacole. Mulţi alţii au intrat în rândul cercetaşilor, iar din 1938 în Straja Ţării. Prin Asociaţia Universitatea Liberă Emanuil Gojdu, liceul a strâns legăturile cultural-artistice cu elevii şi oraşul.

Şcolarii publicau articole, îndeosebi literare, în revista "Sfântul Gheorghe", iar apoi în "Ţara visurilor noastre" (facsimil), a doua continuând să apară până în anii recenţi. Anual, Ziua Şcolii este serbată în jurul datei de 21 februarie, ziua de naştere a lui Emanuil Gojdu.

În perioada comunistă, simpozioanele ştiinţifice şi serbările literar-muzicale erau ţinute cu regularitate, la fel ca întâlnirile de 10 ani şi jubiliare. Între ele se strecurau, evident, multe manifestări propagandistice. Elevii erau cooptaţi în organizaţii precum Tineretul Progresist, ARLUS, Crucea Roşie şi Uniunea Tineretului Comunist.

Obţinerea de premii la olimpiade este şi ea o constantă a ultimelor decenii, atât în cazul elevilor, cât şi al profesorilor.

Învăţământ modern

Astăzi, în cadrul Colegiului pot fi urmaţi opt ani de studiu, adică ciclul gimnazial şi liceal. Programa şcolară se axează pe disciplinele reale - matematică-informatică, ştiinţele naturii şi ştiinţe sociale.

Printre dotări se află mai multe laboratoare de ştiinţe, de informatică, cabinete de limbi moderne, un centru de informare şi documentare, echipamente didactice digitale. Biblioteca actuală a fost deschisă în anul 2018 şi cuprinde peste 30.000 de volume.

Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu" are în jur de 1.000 de elevi înscrişi, anual, în clasele de studiu. Cu toţii au posibilitatea participării la programe internaţionale, mobilităţi, proiecte ştiinţifice şi culturale.

Mulţi dintre ei se remarcă la diferite olimpiade şi concursuri interliceale. În anul şcolar recent încheiat, gojdiştii au luat locul 1 la concursul naţional de fizică "Top-Fiz" şi numeroase menţiuni şi premii speciale la olimpiadele naţionale de matematică, fizică, ştiinţele pământului, chimie, biologie.

Astfel, după un centenar de funcţionare, Colegiul orădean "Gojdu" rămâne o enclavă ştiinţifică, ce continuă să "livreze" tineri pregătiţi, poate viitorii decidenţi ai destinului şcolii, ai urbei sau, de ce nu, ai naţiei...


PATRON SPIRITUAL
Mecena românilor

Emanuil GojduEmanuil Gojdu (foto) (1802-1870) provenea dintr-o familie aromână şi s-a născut în Oradea. După absolvirea studiilor în drept la Academia din Oradea, apoi în Bratislava şi Budapesta, s-a stabilit în oraşul ungar, unde şi-a deschis un birou de avocatură. În timpul revoluţiei din 1848, Gojdu a cerut independenţa religioasă a românilor din Imperiul Habsburgic faţă de Mitropolia de la Karlovicz. Ulterior a fost prefect de Caraş, respectiv deputat de Tinca.

Celebru a rămas testamentul său din 1869, act prin care a luat naştere Fundaţiunea Gojdu, destinat ajutorării românilor ortodocşi care doreau să studieze. Actul prevedea acordarea de burse acelor tineri "distinşi prin purtare bună şi talent, născuţi în Ungaria", inclusiv Transilvania, dar care nu aveau posibilitatea de a învăţa. Banii Fundaţiei erau prevăzuţi să fie cheltuiţi în acest scop timp de 200 de ani, adică până în... 2071! Fundaţia trebuia administrată de Biserica ortodoxă, însă diverse interese au afectat funcţionarea sa încă de la început.

După Marea Unire, patrimoniul Fundaţiei i-a rămas Ungariei şi ar fi trebuit să-i revină României conform unui Acord din 1937. Izbucnirea războiului a oprit, însă, orice demers. Patrimoniul a fost naţionalizat de Guvernul comunist ungar în 1952 şi consta în principal în clădirile Curţii Gojdu din Budapesta (acum proprietatea unei firme israeliene), dar şi în aur. După 1989 nu s-a restituit nimic, iar în 2005 cele două guverne au discutat înfiinţarea unei fundaţii publice româno-ungare "Gojdu", însă OUG pe această temă a fost respinsă de Parlament.

Ultima discuţie pe subiect a fost în 2012, când s-a dorit anchetarea tentativei din 2005, interpretată ca un act de trădare naţională. Totuşi, în spaţiul public nu au mai ajuns informaţii pe această temă până acum. În acelaşi timp, o "Fundaţie Gojdu" funcţionează, din 1996, în Sibiu şi se ocupă de acte de binefacere.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2719 RON
  • 1 EUR = 4.755 RON
  • 1 HUF = 0.0143 RON