Casele de bani: Bolojan a schimbat caracterul social al cartierului Tineretului într-o afacere capitalistă, profitabilă geambaşilor

Eşti tânăr şi ai fi dispus să intri în datorii până la pensie ca să-ţi ridici o casă în Oradea? Uită! Primăria şi-a retras sprijinul oferit celor care se încăpăţânează să rămână în ţară.

Municipalitatea nu doar că a renunţat să mai acorde terenuri cu titlu gratuit celor sub 35 de ani în Cartierul Tineretului, dar le-a şi scos la licitaţie pe cele disponibile, transformând un proiect social într-o afacere capitalistă. Profitabilă oricui, numai tinerilor nu!

Cartier cu probleme

Apărută în 2003, Legea 15 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe se dorea o mână de ajutor. Potrivit acesteia, orice solicitant între 18 şi 35 de ani care nu a avut niciodată în proprietate o locuinţă sau un teren intravilan putea să ceară municipalităţii un loc de casă de 250 de metri pătraţi. Tinerii se obligau să obţină autorizaţia de construire într-un an şi să termine lucrările în doi, urmând să poată cumpăra terenul la un preţ modic şi să fie scutiţi de impozit timp de 10 ani.

Cartierul Tineretului din Oradea nu a fost, însă, niciodată o poveste frumoasă. Municipalitatea a amplasat în 2004 noua zonă rezidenţială la ieşirea spre Oşorhei, după o pădurice în spatele căreia firmele au depus ani de zile deşeuri industriale. Deşi locurile erau deja atribuite, primii ţăruşi au fost bătuţi abia în 2007, când Primăria a reuşit parcelarea celor 391 de loturi. Apoi, introducerea reţelelor de apă a început numai în 2009, racordarea s-a finalizat abia în 2015, transportul în comun a ajuns aici doar anul trecut, iar drumurile nu sunt asfaltate nici azi. Cât despre grădiniţa şi centrul comercial prevăzute în proiectul iniţial, nici măcar nu au fost licitate...

Fără gratuităţi

De altfel, municipalitatea a eliminat orice componentă socială a proiectului. Pentru început, în 2010, după doar 7 ani faţă de cei 10 promişi, Consiliul Local a eliminat facilitatea scurtirii de impozit pe teren acordată celor care îşi ridicaseră deja casele. Cum de la înfiinţarea cartierului Primăria a anulat cam 70 de contracte, pentru că tinerii nu începuseră lucrările în termenul stabilit, în vara anului 2015 primarul Ilie Bolojan (foto) a schimbat foaia.

„Decât să ne complicăm cu o procedură de atribuire cu criterii de departajare neclare, mai bine vindem aceste terenuri, prin licitaţie, celor care vor şi pot să construiască”, spunea primarul. Bolojan susţine şi acum că mobilarea slabă a cartierului face ineficientă orice investiţie în drumuri sau transport în comun. „Degeaba am scoate la licitaţie amplasamentul magazinului, pentru că niciun agent comercial nu va veni într-o zonă nepopulată”.

Măsura a fost contestată abia în 2016, după ce, împins în opoziţie, PSD şi-a redescoperit latura socială. Consilierii locali PSD s-au opus ca Primăria să liciteze parcelele luate înapoi de la tinerii care nu le-au mobilat nici după 3 ani. „Să le dăm tot la tineri. Dacă vrem să rămână în Oradea, trebuie să dăm facilităţi. Acordarea de teren gratuit ne-ar oferi un avantaj faţă de Cluj”, zicea liderul grupului PSD, Liviu Sabău Popa.

Decizia finală i-a aparţinut, însă, primarului. „Am decis să scoatem amplasamentele la concesiune la preţuri convenabile, urmând ca orădenii să poată să le cumpere dacă termină în 2-3 ani casa”, a spus Bolojan. Iar doritorii au fost departajaţi prin licitaţie...

De 115 ori mai mult!

Teza „preţurilor convenabile” a fost infirmată de realitate. Dacă la licitaţiile din 2016 majoritatea parcelelor au fost atribute la un preţ de 3,5 lei pe metru pătrat, cu 50 de bani peste tariful minim, la cea din septembrie 2017 preţurile au explodat. Cei 90 de participanţi eligibili au ofertat preţuri ameţitoare faţă de preţul de pornire de 3 lei.

BIHOREANUL a aflat că cea mai mică sumă a fost de 80 lei pe metru pătrat pe an pentru o parcelă în strada Victor Papilian, ceea ce înseamnă o chirie de 20.000 lei pe an, echivalentul a 4.300 euro. Cea mai mare ofertă, pentru un amplasament din strada Bethlen Gábor, a fost de 115 ori mai mare decât preţul de pornire! Aceasta s-a ridicat la 345 lei/mp, adică 86.250 lei pe an, echivalentul a 18.800 euro! Dacă Primăria are toate motivele să se bucure de explozia chiriilor, locuitorii cartierului sunt, în schimb, revoltaţi...

Lăsaţi fără curte

„Colonişti” ai cartierului încă din 2009, când acesta exista doar cu numele, vecinii de pe străzile Victor Papilian, Bethlen Gábor şi Denis Diderot spun că vor pierde bani grei. „Când m-am mutat aici existau doar nişte văi în care urmau să fie construite casele. Drumul era la o înălţime de circa 1,70 metri. Am adus tone de umplutură ca să îmi ridic casa”, povesteşte Florentin Marin (foto).

În 2012, 12 orădeni, printre care şi el, au cerut municipalităţii să le închirieze parcelele goale de sub geam cu titlu de curţi. Primăria le-a închiriat cei 250 mp cu 500 lei pe an, plus un impozit de 111 lei anual. „Unde e curtea era un gropoi. Am adus 47 de camioane de pământ ca să pot nivela”, povesteşte Marin. La fel ca vecinii săi, orădeanul a îngrădit terenul, pe care a pus gazon şi pomi, sperând că îl va cumpăra cu 14 euro pe metrul pătrat, ca în cazul celui de sub casă, uzând de dreptul de preemţiune.

S-a înşelat. În august, Primăria i-a anunţat că rupe înţelegerea începând cu 15 septembrie şi revendică terenul liber de sarcini. „Să desfiinţaţi gardul realizat, să curăţaţi terenul de eventuale culturi, plantaţii, platforme betonate şi altele”, se menţionează în adresă. Primăria va scoate toate amplasamentele la licitaţie. „Se ştia de la bun început că acelea sunt locuri de casă, nu curţi sau altceva”, spune primarul Bolojan.

Graba strică treaba?

Locuitorii zonei vor să caute dreptatea în instanţă, convinşi că nu pot concura la licitaţie cu noii ofertanţi. „Eu vreau să cumpăr parcela ca să am o curte, dar nu pot să dau pe ea zeci de mii de euro, ca geambaşii de case. Aceştia iau parcela, construiesc rapid, cumpără terenul de la Primărie şi vând casa, câştigând peste 20.000 euro”, spune Victor Ţigan (foto), din strada Diderot.

De altfel, vecinii povestesc, fără a putea dovedi însă, că în cartier au început să apară fundaţii de case înainte chiar să fie semnate contractele cu noii chiriaşi. Altfel spus, unii investitori „fură startul” pentru a ridica imobilul cât mai repede, ca să plătească Primăriei cât mai puţin. „Un şmecher poate construi rapid o fundaţie pe locul umplut de noi cu pământ, să ridice o casă pe care să o vândă pe bani frumoşi şi să dispară înainte ca aceasta să înceapă să se scufunde, pentru că nu a tasat terenul”, spune Victor. Lucru, altminteri, plauzibil...

Afacere bănoasă

Pentru un descurcăreţ afacerea poate fi rentabilă şi dacă plăteşte de 100 de ori preţul de pornire al licitaţiei, ajungând la 300 lei metrul pătrat. „La o concesiune de 16.300 euro pe an, dacă termini casa în trei luni datorezi cam 4.000 euro. Ai terminat construcţia, cumperi terenul de la Primărie cu 4.200 euro şi vezi că ai investit cam 8.300 euro. Dacă îţi iei două parcele, plăteşti deci cam 16.500 euro pe un teren de 500 mp cu toate utilităţile, pentru care în cartierul Grigorescu dai şi 30.000 euro”, calculează un cumpărător.

De altfel, înainte să fie construite, multe case sunt deja scoase la vânzare prin Internet. „Vând casă în fază de proiect în cartierul Tineretului Oradea. Preţ: 67.000 euro”, se menţionează într-un anunţ de pe Olx. Vânzătorul precizează că „în momentul de faţă se lucrează la fundaţie, imobilul se va putea preda în luna decembrie, finisat”, iar clientul poate alege din „şase case în diverse locaţii din cartier”, semn că în spate se află un adevărat dezvoltator imobiliar.

Un proiect social pentru una dintre cele mai impotante categorii sociale s-a transformat, astfel, peste noapte, într-o afacere la negru, „pe persoană fizică”, pentru descurcăreţii cu bani. Cine n-are tineri să-şi cumpere!

GROAPĂ DE GUNOI
Poluaţi cu azbest şi deşeuri

În ciuda destinaţiei sale, de zonă rezidenţială pentru tinerele familii care vor dori să aibă şi copii, cartierul Tineretului este, de fapt, una dintre cele mai poluate zone din oraş. BIHOREANUL a atras atenţia încă din 2011 că a fost amplasat peste un depozit de deşeuri industriale şi resturi de azbest, materiale interzise în construcţii, care sporesc riscul de cancer pulmonar şi de şase ori.

„Primăria a umplut gropile de aici cu azbest şi alte deşeuri, le-a nivelat şi ne-a dat terenul”, povesteşte orădeanul Virgil Ţigan. În ciuda riscului pentru sănătatea propriilor cetăţeni, municipalitatea nu a curăţat terenul nici până astăzi. Săptămâna trecută, un orădean care lucra la fundaţia unei case în strada Ion Isaiu adunase deja maldăre de azbest (foto) pe terenul său. Câte mai sunt în jur, nimeni nu ştie...